107 matches
-
Orbul i-a răspuns cu un zîmbet prietenos: - Nimeni. N-am avut niciodată ochi. Inman a rămas descumpănit, pentru că imaginația lui făurise povestea unui conflict disperat, sîngeros, o încleștare brutală în care omului i se smulseseră ochii. Toate violențele și păcătoșeniile la care fusese martor în ultima vreme fuseseră înfăptuite de agenți umani, așa încît aproape uitase că mai exista și o întreagă altă categorie de nenorociri. - Și de ce n-ai avut niciodată ochi? - Așa a fost să fie. - Mă rog
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
o experiență extremă, în care spiritul creator își adâncește și își explorează rana, lărgind ,jungla mentală" a maladiei reale. Aproape firesc, în această ordine răsturnată a lucrurilor, imaginile devin pedepse: ,scriind și ca să las pe hârtia spiritual-igienică lestul, mizeria, jegul păcătoșeniei, de multe ori Ťimaginileť sunt pedepse; sancțiuni pe care mi le aplic singur: înjurături de scârbă profilactică ce mi se preling din colțul gurii pe bărbie." (Lumea văzută de sus, dinspre Dumnezeu). ezechilibrul de počte maudit, atât de expresiv literar
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
de Aur, dar a stărui în păcate, asta nu mai e ceva omenesc, ci cu totul diavolesc<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut...”, p. 361. footnote> ». Pe Dumnezeu nu-L supără într-atât păcătoșenia noastră, ci persistența în răutate, lipsa dorinței de schimbare. Acest lucru îl relevă tot Sfântul Ioan când sfătuiește: „Dacă ai făcut multe păcate, nu te mâhni peste măsură, ci păzește-ți sufletul tău ca să nu mai cazi”<footnote Avva Ammona
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului”<footnote Ibidem, p.6 footnote>. De aceea, Părinții filocalici fericesc pe cei ce simt o continuă stare de păcătoșenie, dar nu se complac în ea: „Fericit ești frate, dacă simți peste tot că ai păcate. Căci cel ce le simte, fără îndoială că se și scârbește de ele și se desparte de ele. Și a le simți și a
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor și fărădelegilor omului nu întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fiecăruia dintre oameni, însă această certitudine nu trebuie să-l îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să-i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem în nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându-L și jignindu-L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă îndemnându-ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor și fărădelegilor omului nu întrece dragostea lui Dumnezeu pentru acesta, ci El are îndelungă răbdare și așteaptă mult pocăința fiecăruia dintre oameni, însă această certitudine nu trebuie să-l îndemne pe credincios la augmentarea păcătoșeniei, ci să-i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem în nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându-L și jignindu-L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă îndemnându-ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism/bolșevism. În anii 60, atunci când bruma de agoniseală a omului de rând s-a făcut nevăzută prin
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 17. footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor noștri ne lămurește starea de acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lui Dumnezeu. Descrierea pe care ea însăși și-o face, ca „întunecată și frumoasă” (μέλαινα καὶ καλή) dezvăluie nu percepția sa de sine sau prezența fizică, ci natura iubirii divine. Pentru Sfântul Grigorie, mireasa reprezintă sufletul, iar predicativul întunecat denotă păcătoșenia sa: „Am devenit întunecată prin păcat (ἐξ ἁμαρτίας)”. Întunecimea miresei semnifică „repulsia” care ia naștere din faptele păcătoase ale sufletului. În consecință, în concordanță cu Origen, episcopul nyssean caracterizează explicit întunecimea ca antiteza frumuseții. Ceva o face frumoasă pe mireasă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Ceva o face frumoasă pe mireasă în pofida întunecimii pielii sale: „Deși sunt neagră, am acum această formă frumoasă”, pentru că „imaginea întunecimii a fost transformată în frumusețe (μετεσκευάσθη γάρ τò ὁμοίωμα τοῦ σκóτους εἰς κάλλους μορφήν)”. Întunecimea reprezintă principalul simbol pentru păcătoșenia spirituală, repulsie și urâțenie, care sunt indicatoare ale calității sufletului pe care Mirele trebuie să le trateze cu indiferență sau să le transforme<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 72
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pur rămâne strălucitor și de aur, în timp ce sufletul nesănătos, impur se decolorează și se înnegrește. Sursa întunecimii sufletului, în concordanță cu matricea simbolică reliefată mai sus, originează din păcat. Ca și anterior, Sfântul Grigorie nu-și bazează interpretarea alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
e un fel de bombă folosită de unele state atunci când vor să le atace pe altele! Tristă, tristă țară! Pedeseriștii fură de nu mai rămâne nici blana pe ursul din pădure, dar continuă să conducă în sondaje! Vulgaritatea înfricoșătoare și păcătoșenia infernală ne guvernează toate gesturile, dar ne considerăm cei mai creștini oameni din lume! Ne batem joc de noi înșine cu o plăcere maladivă, însă punem mâna pe ciomag imediat ce un binevoitor ne atrage atenția că ființa umană pe care
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmăresc Sfânta Liturghie, ar putea să le pară rău pentru păcătoșenia și nevrednicia care-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați" . Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevărată. Generații peste generații de creștini ortodocși au participat la Sfânta Liturghie cu o conștiință perfect
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
ai murit. Dar oare Îți dai seama ce fericită ești?“ Îl Îngrozea gîndul că un copil se poate schimba Într-atît și se Întreba cum s-ar simți un mort dacă ar asista, neputincios, la o asemenea trecere de la candoare la păcătoșenie. „E ca-ntru-un balamuc!“ exclamă maică-sa. „A, nu, Într-un balamuc e mai multă liniște, Îi răspunse el. O știu din propria mea experiență, căci am fost internat cîtva timp Într-o casă de nebuni. Toți se purtau frumos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
MAZILIRE LA ROMÂNI. Vol.1: Cazul Ion Crăciunescu; vol.II: Cazul Gică Popescu. P.S. Din speech-ul prietenului Haralampy după o bărdacă de pălincă: - Fratele mieu, îmi zice cu o grimasă de viitor sinucigaș, mulți ani am trăit în mare păcătoșenie, cu convingerea că Agatha Christie, Ray Bradbury, Isaac Asimov, Ion Hobana ș.a. au fixat pentru totdeauna în sufletu-mi venerația față de opera lor. Am greșit neiertabil, fiindcă adevăratele și genialele opere SF și polițiste n-au fost create de către acești
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmaresc Sfânta Liturghie, ar putea să le pară rău pentru păcătoșenia și nevrednicia care-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați" . Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevarată. Generații peste generații de creștini ortodocși au participat la Sfânta Liturghie cu o conștiință perfect
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
dimensiune spirituală. Am scăpat de efemerul trup de humă. Sunt liber ca păsările cerului. Ca îngerii, serafimii și heruvimii sunt de liber. Și mi-am dat seama că noi, oamenii, cât trăim pe Pământ, facem o mare greșeală: obsedați de păcătoșeniile în plan fizic, nesătui în cel material, uităm că, în fond, în plan spiritual, suntem perfecți. Nici n-avem cum să fim altfel, născuți fiind după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dar..., ne luăm cu viața și nu vedem esențele
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
să fii (devii) mare nu-i mirare / Să fii om e lucru mare...” Acesta-i miezul îndemnului său scriitoricesc. Vârtejul existențial e complex: „Am colindat prin orașe cu aur în vitrine, m-am strecurat prin saloane pline de miresme și păcătoșenii... Și, de atunci, am rămas cu credința că numai în lumea de unde pornisem mai puteam găsi frunți arse de sudoare dar neîntinate - mâini bătătorite de muncă dar gata oricând să se întindă spre ajutor - suflete încovoiate de mizerie, dar pline
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
frunți arse de sudoare dar neîntinate - mâini bătătorite de muncă dar gata oricând să se întindă spre ajutor - suflete încovoiate de mizerie, dar pline de lumină, atunci când necazurile le dau răgaz să se scalde în aurul înțelepciunii sănătoase”. Antinomia „miresme” - „păcătoșenii” își are rădăcinile în concepția noastră creștină, în puterea de a discerne lumina de întuneric, frumosul de urât, moralul de imoral etc. Important este să poți discerne, la timp, găsind cărarea cunoștinței: „M-am întors pocăit și am sărutat pragul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93324_a_94616]
-
care o pot invoca și o pot cere a se aplica și cei miloși și cei nemiloși deopotrivă. Și cei iertători și cei neiertători. Și cei cruzi și cei blânzi. Mă fac avocatul acuzării Serah și spun că starea de păcătoșenie a acelei femei atinsese punctul în care doar pedeapsa mai putea aduce reparație comunității respective, faptele acestei femei fiind o rușine pentru membrii comunității. -Aveți dreptate luminate, dar...femeia aceea este, să nu uităm, făcută tot după chipul lui Dumnezeu
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
Acasa > Poeme > Antologie > "LAȘ ESTE ACELA", DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Laș este acela Laș este acela care pentru păcătoșenia lui dă vina pe Adam și Eva Amândoi căzuți în păcat fie din neștiință fie din curiozitate dar mai ales din încercarea la care i-a supus Dumnezeu iar ei nu au făcut față Pentru a le fi iertate greșelile
LAŞ ESTE ACELA , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363023_a_364352]
-
majoritatea duratei existenței sale, omul neglijează existența în sinea sa a acestui har care face parte dintre atributele superiorității sale, fiind cea mai limpede și mai evidentă formă de aspirație spre exemplul ideal către care, tinzând, omul se perfecționează. În păcătoșenia-i zilnică, el neglijează existența în sinele său a acestei salvatoare permanențe umane; dar putem constata cu satisfacție că, de uitat, n-o uită. Nu are cum s-o uite pentru că se întoarce la ea în momentele cele mai grele
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
grave sau decisive: momentele când evocă Dumnezeirea, indiferent sub ce formă și-o imaginează sau a moștenit-o de când i s-a spus că a fost făcut ca om după chipul și asemănarea Ei. Sunt momentele când își amintește în păcătoșenia sa că ar trebui să tindă a nu-și dezminți această asemănare, adică ar trebui să mediteze la înțelepciunea și perfecțiunea pe care, după chipul și asemănarea Celui de Sus, ar putea-o atinge și el. Și, atunci, te întreb
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
el nu uita nici o dată să-l evoce și pe Justinian Marina, fostul patriarh despre care eu aveam o cu totul altă părere, uneori simțindu-l cum se abținea de la vreun gest de supărare pe dezaprobarea cu care eu marcam păcătoșeniile veneticului impus de comuniști, dar atrăgându-mi atenția că acela era ierarhul care-l crescuse și pe care îl slujise nemijlocit. Ne-am contrazis pe tema meritelor celui bine cunoscut ca patriarhul roșu, bolșevizat. Prea Fericirea Sa pleda pentru meritul
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
creștină este exigentă și înseamnă o luptă permanentă cu păcatul și cu patimile pentru dobândirea virtuților sau a deprinderilor bune. Când păcătuim grav, ne spovedim, facem canonul de pocăință și apoi ne reintegrăm în Biserică prin primirea Sfintelor Taine. Conștiința păcătoșeniei și a nevredniciei, nu numai de a ne împărtăși, ci chiar și de a trăi și de a ne bucura de atâtea daruri ale lui Dumnezeu, trebuie s-o avem toată viața. Dar această conștiință nu ne paralizează voința de
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]