115 matches
-
înainte de Târgul internațional de carte „Lumea cărții” are loc festivalul „Lumea cărții în filme - festivalul adaptărilor cinematografice ale operelor literare”. ICR Praga în colaborare cu Arhiva de Filme din Cehia va prezenta la cinemateca pragheză filmele Glissando (regia: Mircea Daneliuc), Pădureanca (r. Nicolae Mărgineanu) și Duhul Aurului (r. Mircea Veroiu și Dan Pița). La cinematograful Atlas va avea loc lansarea filmului Bună! Ce faci? (r. Alexandru Maftei) în distribuție cehă, urmat de „Medalion - scenaristul Răzvan Rădulescu”: Hârtia va fi albastră, Moartea
România invitată la Târgul Lumea Cărţii de la Praga by http://www.zilesinopti.ro/articole/2526/romania-invitata-la-targul-lumea-cartii-de-la-praga [Corola-blog/BlogPost/97229_a_98521]
-
Românesc, 2011, 312 pag., 20 lei; (3) 117. Sfinții Părinți despre rugăciuni, Beiuș, Editura Buna Vestire, 2008, 84 pag., 2 lei; 118. Sinkiewicz, H., Quo Vadis, 2 vol., București, Editura Univers, 2009, 320 +352 pag, 15 lei; 119. Slavici, I., Pădureanca, București, Editura pentru literatură, 1965, 328 pag., 5 lei; 120. Stănciulescu-Bârda, Al., Nicolae Iorga. Concepția istorică, Craiova, Editura Sitech, 2011, 370 pag, 30 lei; (9); 121. Stănciulescu-Bârda, Al., Scrisoare pastorală, vol. II, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2006, 386 pag., 25
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
al XX-lea. Sunt evocate în carte și retrăite câteva dintre poemele inspirate din acea perioadă, adevărate capodopere precum: „Boca del Rio”, „Primăvara”, „Descântec” sau „Cântecul focului” în care imaginea iubitei se încheagă din viziuni mitice silvestre, Elena fiind o “pădureancă”, precum o răsfăța poetul, și nu ne miră faptul că unul dintre poemele sale are chiar acest titlu. Practic este perioada care a inspirat unele din cele mai frumoase poezii de dragoste cuprinse în ciclul „Vară de noiembrie”. Perspectiva întregii
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt/ să ne întâmpine o piersică pe creangă/ ca un păcat de aur, toamna, pe dogoare.” („Andante”). Adesea versurile pasionate împrumută
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
crivățul moldovenesc și Sfântul Calinic de la Cernica, pentru Peștera Urșilor și pentru înmormântările, parastasele, colivele, lumânările și pomelnicele bunicilor și străbunicilor mei, pentru Nae Ionescu, Țuțea, Puric, Patapievici, Pleșu și Liiceanu, pentru pământul acesta sfânt îmbibat de sângele strămoșilor, pentru Pădureanca, Mara, Zamfira, Fefeleaga și Rada și pentru bolta înstelată a Basarbiei și Fetele de la Căpâlna, pentru Universitățile din București, Cluj, Iași și pentru bunătatea și cumințenia țăranului, pentru Monumentul Eroilor de la Păuliș și uniforma ostășească, pentru Davila și Dongoroz și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
așezarea lor dintre păduri. Și-și spunea că și datorită ei cătunul lor învingea greul vieții, părând o mică fortăreață, chiar de unii-l credeau uitat de lume. De când murise tată-său, Fata Pădurii își trecea timpul ca o adevărată pădureancă, purtând grija codrului ca și părintele său. Cum oamenii satului îmbătrâniseră, nu se-mbulziseră să preia sarcinile pădurarului, zicându-și strâmb că-i bună de asta Natalia. Și fata chiar știa rostul îndeletnicirii. Un singur lucru o-ntrista: tăiatul copacilor
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
în poezie. Nuvela Gura satului narează idila dintre Marta și ciobanul sărac Miron. În La crucea din sat, țăranul sărac Bujor se îndrăgostește de fata bogată Ileana. Dacă la Coșbuc flăcăii sunt înstăriți, la Slavici fetele sunt bogate, cu excepția nuvelei Pădureanca, în care Simina este săracă, iar Iorgovan, bogat. Criticul Pompiliu Marcea vedea în Pădureanca „nuvela cea mai valoroasă a scriitorului“. Alte nuvele se referă la dezumanizarea omului în perioada dezvoltării relațiilor capitaliste în viața satului transilvănean în a doua jumătate
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
La crucea din sat, țăranul sărac Bujor se îndrăgostește de fata bogată Ileana. Dacă la Coșbuc flăcăii sunt înstăriți, la Slavici fetele sunt bogate, cu excepția nuvelei Pădureanca, în care Simina este săracă, iar Iorgovan, bogat. Criticul Pompiliu Marcea vedea în Pădureanca „nuvela cea mai valoroasă a scriitorului“. Alte nuvele se referă la dezumanizarea omului în perioada dezvoltării relațiilor capitaliste în viața satului transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Această temă este ilustrată în mai multe nuvele cu
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
aurul și ardelenii” (1978), filme la care a fost și regizor secund. Ca regizor a debutat în 1978 cu filmul „Mai presus de orice” și a continuat cu „Un om în loden” (1979), „Ștefan Luchian” (1981), „Întoarcerea din iad” (1983), „Pădureanca” (1986), „Flăcări pe comori” (1987). În anul revoltei populare din 1989 filma la „Un bulgăre de humă” și va demara ulterior o serie de filme în care se simte briza libertății cucerite în 1989, cum ar fi: „Undeva în Est
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478430108.html [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
Arhitectura si puterea” (1993) - film documentar -, „Capul de zimbru” (1996) - film tv -, „Faimosul Paparazzo” (1999), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002), „Logodnicii din America” (2007), „Schimb valutar” (2008), „Demascarea” 2011. A scris scenarii pentru filmele „Ștefan Luchian” (1981), „Întoarcerea din iad” (1983), „Pădureanca” (1986), „Un bulgăre de humă” (1989), „Undeva în Est” (1991), „Binecuvântată fii, închisoare” (2002). Din 1990 devine și producător de film, „Undeva în Est”, (1990), „Faimosul paparazzo”, (1999), „Binecuvântată fii, închisoare”, (2002), „Ce lume veselă”, (2003), „Biruința”, (2004), „Logodnicii din
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1478430108.html [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia "Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii umane, iar prin prisma
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în mijlocul dintre ordinea juridică a statului și legea mutuală a hoților. "Budulea Taichii" prezintă misterul psihologic al lui Huțu, un personaj neînsemnat în copilărie, și ambiția devorantă a acestuia de a-și depăși condiția socială de fiu de cimpoier, iar "Pădureanca" prezintă drama socială a lui Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, care se îndrăgostește de Simina, o fată frumoasă, dar săracă și nehotărât și neputând trece peste convențiile sociale spre a o lua în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Apariția volumului
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
deportat în regiunea Irkutsk la vârsta de 79 de ani ca culac. Când au venit să-l ia NKVD-iștii, soția Nadia a sărit din camion și s-a ascuns în pădure. Astfel a trăit pe ascunselea, cu numele de "pădureancă", până la moartea lui Stalin. Și alți săteni au evitat deportarea ascunzându-se, plecînd din sat și lucrând cu documente străine. O altă parte de săteni (19) au căzut în lupte pe fronturile celui de al doilea război mondial, dintre care
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
Slavici, marea majoritate a nuvelelor și povestirilor scriitorului circulând în această limbă în versiunile lui. Traduceri: Ioan Slavici, A kincs [Comoara], București-Budapesta, 1954, A Jószerencse malma és egyéb elbeszélések [Moara cu noroc și alte nuvele], București, 1959, Az erdei lány [Pădureanca], București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie], București, 1981, G. Călinescu, Ottilia titka
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Șerban Ionescu a avut și o intensă activitate cinematografică. În 1980 regizorul Mircea Mureșan i-a încredințat ceea ce a fost considerat rolul vieții sale: Ion, în filmul "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii". A mai jucat în numeroase producții, precum: "Horea", "Pădureanca", "Furtună în Pacific", "Mircea", "Șobolanii roșii", "Meurtres par procuration Proxy Murders/ Meurtres par procuration", "Al matale, Caragiale", "Pacala se intoarce", "Om sarac, om bogat". În ultimii ani a jucat în filmele: "Umilință" (2011), "Websitestory" (2010), "Dincolo de America" (2008), dar și
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]
-
SCRIERI: Patima izvorului, Chișinău, 1961; Versuri, Chișinău, 1965; Zbor de toamnă, Chișinău, 1968; Cântarea ființării mele, Chișinău, 1968; De ziua satului, Chișinău, 1971; Versuri, Chișinău, 1971; Toboșarii, Chișinău, 1974; Trestienii, Chișinău, 1975; Casa părintească, Chișinău, 1977; Amurguri verzi, Chișinău, 1978; Pădureanca, Chișinău, 1980; Drum de țară, Chișinău, 1983; Izvorul, Chișinău, 1984; De vorbă cu inima, Chișinău, 1987; Scrieri alese, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: V. Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 45-49; Ion Ciocanu, Cu fața spre carte, Chișinău, 1989, 263-269; Cimpoi, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285804_a_287133]
-
I 1982; II 1985; III 1993), continuând cu Scară la cer (1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1997), cu Sonete imperfecte (2000) și celelalte, dispune de o certă siguranță a dicțiunii, încât dincolo de teme și scenarii lirice, stilul o diferențiază prompt. Prospețimi silvestre (sub frecvent-repetatul titlu Pădureanca) relevă la nivel existențial consonanța cu sufletul transilvan. Trăsătură intens-particularizantă, "pădureanca" (arădeancă din Vidra) pune în pagină palpitul spațiului natal, acesta cadru de semiografie lirică, inclusiv de axiologie (verificată multisecular), de mitologia vegetală și faunistică. Vivacitate, voluntarism, stări tensionale întrețesute confirmă parcă opinia lui Eugenio d'Ors că sufletul e "o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să vorbească eternul uman: Nu rareori am adorat frumusețile vieții: Nopțile putrede, diminețile fragede, Păcatul încă neînfăptuit. Gustul tăcerii punând un lacăt de deget pe gură. Formele fructelor, dulcețile lor. Odihnitoare peisaje cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mania. Reacții termice (rece-fierbinte) sfârșesc în cele din urmă într-un fel de echilibrare, într-o anumită temperanță, nu și în aplatizare: "Caii mei nebuni ca mine, caii mei fugari ca ochii / Lava sângelui mă arde, troieniți-mi în auz" (Pădureancă). Deschisă ademenirilor multiforme, privirea se complace în vedenii; ordinea profană nu escamotează însă ordinea divină; în esență ordinea iubirii e totuna cu ordinea naturii: "Cât îmi doream să fiu ca mama! Sălbătăciune de pădure, / Cu puiul după ea..." (Pădureancă). Poeme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
auz" (Pădureancă). Deschisă ademenirilor multiforme, privirea se complace în vedenii; ordinea profană nu escamotează însă ordinea divină; în esență ordinea iubirii e totuna cu ordinea naturii: "Cât îmi doream să fiu ca mama! Sălbătăciune de pădure, / Cu puiul după ea..." (Pădureancă). Poeme dense, fluente, confesiunile de tipul acesta derivă desigur dintr-o experiență sui-generis filtrată prin amintire, dar și dintr-o cristalizare morală lină; ele traduc, în fond, o atitudine, o filozofie personală. Poeta, evident, balansează între iubirea in potentia (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
I al concursului de debut în volum al Editurii Eminescu), propune două linii tematice. Pe de o parte, este vorba de rememorarea unei adolescențe trăite în mediul rural, ambianță ce capătă atribute legendare, de poveste: I. își relatează experiența de „pădureancă” în versuri pline de frăgezime și prospețime, într-o combinație savantă de inocență și maturitate. Extrem de atentă la versificație, autoarea își construiește poemele cu grație și cu o anume sobrietate. Cea de-a doua dimensiune, care va rămâne și tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Slavici s-a născut la 18 ianuarie 1845 în comuna Șiria, lângă Arad. A studiat la Șiria, Arad, Timișoara, Satu Mare, Budapesta, Viena. Opere: Novele din popor (1881); Nuvele, I (1892); Nuvele, II(1896) ; Nuvele III, IV, V, VI, postum (1926);Pădureanca(1884 ); Mara (1894); Din bătrâni (1902); Închisorile mele (1921); Cel din urmă armaș (1923). UNIVERSUL ARTISTIC Ioan Slavici, "scriitor realist și poporal" a reflectat în opera sa realitățile naționale, printr-o "optică populară". Scrierile sale au un caracter moralizator. Considerând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]