34 matches
-
Șomaj prelungit la tineri, dificultăți în contractarea de locuințe, accesul la educație barat de taxe tot mai mari și altele. De la condiția de "om al muncii" în vechiul regim, s-a trecut abrupt la "drepturile omului" soră cu anarhia. Pentru că, părăduind economia prin vinderea la prețuri foarte mici a tot ceea ce se acumulase greu timp de 44 de ani de autoritarism, lăsăm muritori de foame, boli și intemperii milioane de oameni. Unii, pentru că nu mai au unde lucra, alții, pentru că nu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
întîi "vlădică" (episcop), căpetenie și religioasă și politică, organizase plaiurile munților, iar unde astăzi e capitala Țetinie, se întemeie o mănăstire ca reședință. Muntenegrenii începură ofensiva. An cu an, deceniu cu deceniu, slavii irumpeau în ținuturile ocupate de turci. Ei părăduiră Herțegovina, Rascia (ținutul Novibazar) și cercetară des locurile pe unde fuseseră așezați din amândouă laturile râului Sem, pentru a face stricăciuni inamicului. Două secole continuară aceste acte de dușmănie, faptele cetelor muntenegrene. În anul 1490 (sau 1480) au început, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întunecate și încercat de neliniștile celor 90 de ani , peste al căror prag trecuse, retras ca un schimnic, într-o încăpere din spate, așternea pe hârtie ultimele gânduri. Ascultând veștile unui receptor portabil despre evenimentele ce schimbau , vertiginos, viața României, părăduindu se averi uriașe, tresărea , neliniștit, ca nu cumva să se întoarcă analfabetismul și copii satelor să fie lipsiți de școlile medii și superioare, datorită taxelor, tinerii și părinții lor să rămână fără locuri de muncă, iar cei nevoiași să fie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cutii cu țiglă, viaduct, bază de șantier alături, Sînpaul istorii vechi, mîini pe genunchi, colțurile gurii în jos bunicul pe bancă, între două bibelouri inexpresive la 8-9 ani, Pisica pe acoperișul fierbinte cu schiță în colțul ei de soare, coastele părăduite pe trei turle de biserici în sat, prim-plan cu cimitirul, în larg coșurile termocentralei Iernut, margine de case în cărămidă netencuită, volumetric egale, condensate inexplicabil, cine știe cîte suflete de țigani, fără grădină, gard, pom! Cipău iazuri, porumbiști, îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
AI 349 pe jumătate cisternă, totul depinde de mare, cea mai asfaltată mare din lume, Neagră, sursa Giurgiulești, "Radio Noroc" Sărata/Mereșeni:4, d'une sévère neige /Sainte Geneviève tapiserie Péguy seceta, tirania se întrece pe sine, prea subtilă se părăduiește singură, Hai să bem, hai să bem / Nicăieri să nu plecăm / Nicăieri nu ne grăbim / Toarnă un pahar de vin, măi! libația de comandă politică, Hai să bem, hai să bem! Valea Florii 6, scuzați! Ronaldo 9 adoarme lîngă mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
permis să se compromită sprijinind pereții cârciumilor sau rezemând gardurile sătenilor care au fete frumoase și sprințare. Timpul devastator Vârcolacii devorează Luna și lasă Pământul în întuneric; Rugina corodează metalele neprotejate și le face inutilizabile, condamnându-le la dezintegrare; Uitarea părăduiește nediscriminator zestrea cognitivă și afectivă tezaurizată în cămările memoriei; Și timpul acționează distructiv asupra personalității umane, în integritatea ei, făcând-o de nerecunoscut. Acestea - și multe altele - sunt adevăruri care se însumează în filosofia existențialistă a lui Dumitru Dascălu acum
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Văzându-i cum Învârt lopata și cum zdupăie cu ciocanele În formele de tuburi, n-ai fi zis că au opt ore de muncă În urmă. Totuși mare era foamea și setea lor de vreme ce o bună parte din câștig o părăduiau acolo-n curte și oricum nu mai duceau cine știe ce acasă din banii ăia care le-ar fi ajuns să-și Întrețină familia cel puțin două zile. Nu era o afacere pentru ei. Poate de aceea apăreau de fiecare dată alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe cruce că el a plătit pământul. Părerea de rău că s-a lăsat înșelat atât de neomenește și a crezut în cinstea unei rude atât de apropiate îl mai apasă și acum, după atâta zbucium, drumuri la judecăți, bani părăduiți cu avocații... și ce-a câștigat? în inima sa simți revoltă împotriva unei legi atât de nedrepte care nu dă voie unui om harnic să dobândească pământ dacă nu este băștinaș . Doar și el și taică-su Ion au slujit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de burghezi, sara. Reacționarismul și naționalismul. Povestiri despre petrecerile boerilor de odinioară cu săniile, cu lăutarii, cu samovarul în sanie, cu rachiu și șampanie. Troicele iarna. Cum în timpul ernii se carau petrecerile de la o moșie la alta... Așa s-au părăduit toate averile boerești. Caceaunu Mishodolschi. Nistrul văzut de sus, dela școala technică 25 Iulie. La Vasile Cudalbă, moldovan care-și aduce aminte de la 1877 și mai dincoace chiar când norodul din Basarabia umbla îmbrăcat încă în straie albe și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu fruntea până la pământ Ce-ți fi făcând bătrânii mei acolo sus lângă Maria și Isus? V-ați aflat tihna și odihna după amar de ani sărmani, cu prea puține bucurii, dar cu o liotă de copii ce v-au părăduit și tinerețile și viețile și care astăzi vă mai pomenesc din când în când în gând? Eu îmi port pașii pe dreptele cărări, m-au albit anii în dar și bucurie, tot umblu peste mări și țări cu slujbe-nalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala roasă, cu ferestre oarbe și obloane bătute în cuie. Fosta Stradă Regală din Brăila arată așa. Dar nici la Sibiu sau Oradea nu s-a întreprins în ultimii doisprezece ani aproape nimic pentru ca ruina
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
din buget, față de aproape 50% când ministru era Malraux. Aproximativ 250 de biserici vechi urmează a fi demolate în anii ce vin. Metoda e aceeași ca și la noi: sunt neglijate de autoritățile competente, vorba vine, lăsate adică să se părăduiască treptat și apoi se ia decizia demolării, sub cuvânt că operația e mai ieftină decât renovarea. Locul e luat imediat de supérettes (magazine alimentare cu autoservire) sau de grandes surfaces (moluri, hypermarket). „Le Point” publică fotografia a numeroase astfel de
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
au văzut ceea ce au scris/ filmat/ fotografiat "profesioniștii" de la centru; spre cinstea ei, presa și televiziunile din periferia țării, care începe, desigur, la ieșirea din Capitală, n-au achiesat (de la românescul "n-au pus botul", firește), lăsîndu-și cititorii să-și părăduiască banii pe cîteva tabloide și telespectatorii să-și sece izvorul lacrimilor în fața suferinței atroce a semenilor. Primul episod, pilotul, cum i se spune, începe în bătaia sacadată a tobelor, cu sunete ascuțite de țiteră și țambal, instrumente de coarde, neapărat
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
inși - la acest număr se redusese boierii de rangul I în vremea fanarioților; restul în funcțiile mari erau greci. A pretinde de la 20 de inși să oprească acea invazie de străini care veneau ca stolurile de corbi într-o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și puterea boierilor pământeni se 'necau în acea inundație de pungași și de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se uniră cu pecenegi și prădară, uciseră și părăduiră țările dunărene până adânc în suta a douăsprezecea. Când la 1122 a succes a-i bate bine pe pecenegi, vin cumanii în locul lor; țară și locuitori cad în starea unei nemărginite barbarii; Tracia aparține unor păstori, unor nomazi români. Se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte a Ochridei. Un bogomil trebuie să fi fost, fără îndoială. Nu mai puțin Dobromir, care adună la 1078 în Mesembria o gloată puternică de oaste. Un altul se mănținu la Beljatowo, se căsători cu fiica unui principe cuman și părăduia după plac în Tracia. Nu e neverisimil că agresiunea armată a bogomililor au înlesnit alipirea croaților la Roma, precum pe de - altă parte papa Grigorie VII, acordând coroană regală lui Zwonimir, s-a îndemat la o cerere analogă și principele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai lua cu clondirul lui de rachiu sau de vin. Apoi, spre nenorocul lui, sau poate așa i-a fost sortit, „s-a luat” cu o țigancă, care poate l-a iubit sau nu, pentru că tot ce agonisea bunicul, ea părăduia și dădea la copiii pe care-i făcuse din prima căsătorie. Sfârșitul lui a fost tragic. Țiganca l-a dus la București, nu știu pentru ce și l-a pierdut, sau l-a părăsit, bunicul, neștiutor de carte și străin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sta, / Lasă-arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În sama părinților...” Că dacă suni din corn o dată, sare țara în ajutor, de-i suna de două ori, îți sar codri-n ajutor... Care codri, Sfințite? De unde codri? Că i-au părăduit hoții și harapii, mult prea Fericite. Nici oaste nu mai avem, că au alții și pentru noi. Flăcăii Tăi luptă pentru alții, ca urmașii lui Decebal, pentru “Traian cel drept”. S-a mutat Înalta Poartă, Mărite! De mai multe ori
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Ivanco, ca singurul contrariu de-o samă cu Asanizii. Campaniile zadarnice ale împăratului Alexie contra românilor și a căpitanului lor Chrysos. Între acestea nevoia împingea totuși pe bizantini să se-mbărbăteze la o acțiune puternică. Orașele Traciei, cumplit de părăduite de către români si cumani, se rugau fierbinte împăratului să le deie de sârg ajutor; afară de aceste se mai cerea o opunere corespunzătoare la năvălirile prădalnice ale căpitanului de bande Chrysos, care-și punea la cale cu multă tăinicie incursiunile sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul se lăsă de atac și se retrase. Alanii, de cum erau rău dispuși contra domnitorului bizantin, reluară sălbateca lor natură primitivă, prădară și părăduiră pământul romeic în dragă voie și, deși sosiseră ca amici pe acel pământ, se purtară întocmai ca inamici fățiși. Stând împrejurările astfel, Andronic împărat apelă din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei soții a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după năvălitori, numele Cumania, iar în cursul sutei a treisprezecea începu a se numi Moldova; dar și Ardealul precum și o parte a Valachiei fură cuprinse de această hordă și erau părți ale teritoriului pe care descălecaseră ei. Sălbatecii cumani arseră, părăduiră și pustiiră de atunci încoace în escursiunile lor prădalnice atât provinciile bizantine din vecinătatea lor cât și Rusia și Ungaria. Autohtonii sugjugați din Cumania de pe atuncea, numiți în de comun vlahi "[... ]", "vlahi", "valahi", dar numindu-se ei în de ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În întregimea ei Convenția Democratică, mare alianță politică, n-a mai intrat în Parlament datorită orientării promonarhice, inexistenței candidaturii lui Emil Constantinescu, și promovării tuturor loazelor tinere (promovarea tineretului...) care au vândut partidul încă de când era la putere după ce au părăduit economia țării (pentru Vaslui am ,,n” exemple!). Că dl. Emil Constantinescu a fost un înfrânt politic, a recunoscut și dânsul... Am convorbit de 18-20 de ori, mai ales după ce a fost doar președintele Acțiunii Populare care înglobase Federația Ecologistă din
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
profesioniști în economie și în toate domeniile, dar România nu a apelat la ei, ba din contră, nu-i dorea din nou acasă. Nu mâncaseră salam cu soia!) Diletanți și nepatrioți, urmași ai celor care ne-au vândut România, au părăduit averea țării și ne-au creat un stil mafiot de gestionare a bunurilor proprietate comună. Deci, ale nimănui, au concluzionat Petre Roman și urmașii lui. Provenind din mediul universitar, era firesc să continui cu predilecție relațiile cu instituțiile de învățământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
zilele. El să se facă că mă întreabă, eu să-i răspund cu adevărat! - Ce mai face prozatorul în ultimii săi ani de existență activă? - Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că-i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri, Editura TipoMoldova, Iași,2001; Erotica - 2
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]