309 matches
-
relansatului Jurnal Național, această nouă postură a stîrnit interes. Ce și cum va scrie Cărtărescu? Cît de departe va merge cu jurnalismul de opinie? Ei bine, iată că a trecut mai bine de un an jumate de cînd își spune păsul la ziar, săptămînă de săptămînă, cu multă siguranță a judecăților, cu directețe și cu o anume dezinvoltură pe care nu le-ai fi bănuit la acest scriitor, altfel, discret. Cum singur spune și într-un scurt cuvînt înainte, nu are
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
iluzioniștii ascunși care împingeau transatlanticul. Își revărsă mînia. - Merde - spuse -, c'est le Blacaman de la politique. După discurs, ca de obicei, senatorul se plimbă pe jos pe ulițele satului, însoțit de muzică și petarde, asediat de oamenii care-i povesteau păsurile. Senatorul îi asculta bine dispus și mereu găsea o cale de a-i liniști pe toți fără să le promită favoruri greu de îndeplinit. O femeie cocoțată pe acoperișul unei case, cu cei șase copii mici pe care-i avea
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
schimbă și vine ministru Delavrancea la Lucrările Publice. Într-o zi, aflându-mă în București, mă întâlnesc cu Vlahuță. „Ce mai faci, domnule, unde te-ai înfundat, de nu se mai aude nimic despre dumneata?” - mă întâmpină. Îi spun eu păsul meu. „Vorbesc eu cu Delavrancea - zice - lasă că aranjez să fii mutat în Capitală, doar ești scriitor”... Când, peste zece zile, mă pomenesc cu un ordin să mă prezint la București la minister. Mă duc, șeful de cabinet mă introduce
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
viitoare să vă redactați epistola la persoana întâi. Nu de alta, dar se creează iluzia că am fi trei laolaltă, când de fapt suntem doar doi. În fine, pare ciudat că vă faceți dvs. înșivă serviciul de a vă scrie păsurile ca prin intermediar. (Victor Savin, Boldești, Grădiștea) * Găsesc în plic un singur text. De ce n-aș spune un text singur?, fără nici un indiciu despre autor, fără nimic altceva decât sugerată libertatea de a aproxima o situație doar din textul cu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
și scoate un cuțitoi pe care îl agită prin aer. Ce boom mediatic s-ar produce, mă gîndeam, dacă aș fi ucis în direct!... Le fac semn gărzilor să nu intervină și să-l lase pe om să-și spună păsul, pentru că el asta cerea - să fie lăsat să vorbească națiunii. Așa că a trîntit un discurs de trei minute din care nu s-a înțeles nimic, iar apoi și-a văzut de drum. Cele două picături de aur R:Dacă tot
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
lumii și ale / ne-lumii / îi strivea măceșele bu-zelor" etc. Și ceilalți trei (Iulian Fruntașu, Maria Șleahtițchi, Adrian Ciubotaru) dispun de o anumită dexteritate în mînuirea cuvîntului, pot găsi uneori și niște expresii mai într-ales pentru a-și spune păsul, primul din ei avînd și o evidentă predilecție pentru limbajul licențios, dar de aici și pînă la adevărata poezie mai e încă destul de mult.
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
omul care are neliniștea faptelor sale. Obținuse, cu greu, un serviciu subaltern acolo unde ar fi trebuit, de fapt, să fie întâmpinat cu onoruri, pentru că tocmai acela care trebuia să fie uman, își cam pierduse darul omeniei. Mi-a re-ascultat păsul (îl știa de la Florin Mugur), în mai multe reprize, pentru că, trăitori în România fiind ("O, țară tristă, plină de umor!"), mai luam și noi ghionturile vieții la modul hazos, numai cât să nu ne întristăm, dar nici să nu murim
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
felicitați: aveți o sănătate de fier! O dată trecut acest prim prag, următorul pas al ipoteticului nostru personaj este drumul parcurs în viteză spre Agenția de Relații cu Publicul a Romtelecom. Aici, o operatoare foarte amabilă vă invită să vă prezentați păsul. Situația îi este adusă la cunoștință în general pe un ton de soprană de coloratură; rămânând însă netulburată, interlocutoarea verifică pe monitorul unui computer situația facturii cu probleme, după care, ridicând ușor din umeri și cu o oarecare mirare în
Agenda2004-45-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283012_a_284341]
-
fals compact de zeci de ani/ la adevărul cui m-am tot gîndit/ între minciuni bizar întreținute/ crezînd că n-ar fi cu putință/ o catastrofă după catastrofă/ încă un babel îndîrjit/ cînd împrejur potopul cîntărește/ ironic poate/ poate fără păs/ precaritatea turnului/ și ce-mi rămîne în vacarm decît/ să asurzesc/ să nu mai știu nimic/ fără memorie fără reacții/ ca sub anestezie/ vedenii spaime sile mă citesc/ în nesimțire mă răstălmăcesc/ în sărăcia după sărăcie/ în catastrofa după catastrofă
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
nu-i cereau, ajungând în dreptul lui, decât să le spună câteva vorbe alinătoare. Plecau apoi liniștiți, împăcați, întorcându-se în lumea lor. Veneau apoi alții și alții, în șir fără capăt. „Oamenii plecau mulțumiți”, chiar „luminați”, după ce Beniamin le ascultase păsurile și pe unii îi mângâiase cu degetele lui reci și străvezii. Acesta este de altfel unul din semnele de identificare, de recunoaștere a lui Beniamin, tămăduitorul de suflete cu aspect isusiac. Mai deoparte, în preajmă, sunt cei din familie, mama
Un roman complex by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2496_a_3821]
-
corp ceresc. Cum, necum, doctorița Asklepia interveni și i se aduse la cunoștință că cei doi fulgi de zăpadă puteau reveni la locul lor, dacă mama băiatului, Ka, ar fi întâlnit în țara ei, Foca-zeiță și i-ar fi spus păsul... Ceea ce și făcu... Întorcându-se după un timp la buna ei prietenă din România, doctorița Asklepia, - mama Ka îi povesti acesteia cele petrecute. Doctorița o rugă să aibă răbdare, să aștepte, deoarece Zeița-focă nu ar fi putut înșela o ființă
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
să aibă peste rând o întâlnire cu șeful partidului și statului. Se cam bănuia, dată fiind componența grupului, și cam ce nu-i lasă să doarmă liniștiți pe acești scriitori, până ce nu-l vor vedea pe Ceaușescu să-i spună păsul. Ce nu se putea totuși bănui era că o vor face în felul arătat de stenogramă: deliranți, pur și simplu, în lingușirea dictatorului și abjecți fără limite în denunțarea confraților neagreați. Au mers cu acuzele până la a-i învinui față de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
bine ținute în frîu, o frescă în linii esențiale a societății românești postdecembriste. Romanul nu are o singură poveste, ci mai multe, după principiul povestirii în ramă și poate nu întîmplător locul în care personajele se adună să-și spună păsurile de oameni ai tranziției se numește, în limbajul conspirativ al celor doi îndrăgostiți clandestini, Hanul Ancuței. Cartea e subintitulată "roman cu îngeri și moldoveni" și dincolo de comicul celor două substantive alăturate, prepoziția are un rol foarte important. Pentru că este vorba
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
de ocazie s-a claustrat spre disperarea locatarilor de la etajele superioare. Ședința de bloc se mută de la parter la etajul opt, unde toți își aduc o pernă sau un scăunel ca să nu-i tragă curentul și acolo își spune fiecare păsul, iar Simion liftnicul le oferă pilde. Pasajele biblice cad ca nuca în perete, nimeni nu le înțelege, dar toată întîmplarea cu aspect de miracol e un paliativ necesar. Semnificativă e vizita domnului Gheorghe în zorii unei dimineți a anului 1997
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
mai incitantă, curgerea limpede a interpretării. Pe măsură ce picii cresc, jocurile lor sunt înlocuite cu altele care-i îmbie să devină oameni în firea lor. Socialul rămâne țintă până ce profesiunea îi acaparează. În acest periplu, o adevărată aventură spre necunoscut, autorul păs trează prezența a doi vecini Manole și Diamant , colegi peste timp cu Vasile Porojan. Cumva, în subsidiar, romancierul are o întreținută zăbavă, ca un omagiu convingător, adus dascălilor de la sate, a căror trudă este prea puțin apreciată, și mai mult
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
mai mulți și este justificat de a se face eforturi susținute pentru a fi apropiați de țara care le-a fost odată "mamă", iar în prezent le este un fel de "mamă vitregă". Timpul scurt, a făcut ca vocile și păsurile reprezentanților fraților moldoveni și basarabeni să se piardă printre alte voci care reprezentau grupări mai mici de români, răspândiți prin diferite țări ale lumii. Așa am simțit în timpul discuțiilor. Dar să revin mai la subiectul Forumul românilor de pretutindeni (FRP
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
abuzurile pe care le-a făcut CNA, în încercarea de a limita libera exprimare. "Au fost mai multe acte ale CNA care ne-au adus la o stare de exasperare. O să strig, pentru că de-aia fac protest, să-mi spun păsurile, împreună cu Victor Ciutacu", a mai spus Badea. În legătură cu prezența oamenilor la miting, Victor Ciutacu a spus că nu a invitat pe nimeni și se așteaptă să vină toți oamenii care cred că Ceaușescu nu a fost împușcat degeaba. "M-aștept
Mircea Badea, Victor Ciutacu şi protestul din fața CNA - Video () [Corola-journal/Journalistic/27707_a_29032]
-
îmbată 99% din întreaga omenire. În timpul limitat la câțiva zeci de ani omul, sau o mare parte dintre ei, dă dovadă de inițiativă. Pe de-o parte visează un tramvai care să-l ducă mai lesnicios la serviciu. Spunându-și păsul unul altuia găsește un Edison care să facă acest tramvai. Nu a fost necesar ca Edison să se reîntrupeze în viitor ca să revină „luminat” și că creeze marea invenție „tramvai-ul” . O băbuță pensionară a îndeplinit rolul „spiritului” care i-
CONTROVERSĂ ASUPRA TIMPULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378157_a_379486]
-
de timpuriu. A fost mai izolat și tocmai aceasta l-a ajutat, după cum spune și marele istoric Nicolae Iorga. - Înaltpreasfinția voastră, care sunt principalele îndatoriri ale unui preot în zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs¬treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
legat a strânsă prietenie cu Părintele Constantin Voicu, dar și cu toți ceilalți angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
s-a obișnuit să stea numai în genunchi, iar când cineva are curajul să se ridice în picioare este considerat nebun. Nu este normală o astfel de atitudine. Oamenii ar trebui să ne aprecieze măcar pentru curajul că ne spunem păsurile. DC News: Dumneavoastră trăiți prin poezie. George Lixandru: Scriu pentru că așa m-am născut. Un regretat scriitor buzoian spunea așa: un poet născut, nu făcut. Eu așa m-am născut. Am fost acuzat că aș fi colaborat cu Securitatea. Vă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93226_a_94518]
-
pură". O erupție venind din adîncuri obscure a tulburat sărbătoarea discursurilor consacrate, a dat peste cap protocolul său, ca și cum în sala unei festivități ar fi năvălit o ceată de inși zgomotoși, dornici a lua cuvîntul, a-și rosti pe nerăsuflate păsul. Reacție la clișeu, stereotipie, automatism, proza actuală cultivă insolitul, bizarul, corespondențele năstrușnice, un caleidoscop al asocierilor (uneori forțat) fanteziste, cu ținta unei "igiene" a spiritului, a unei "eliberări". La originea unei atari producții stau avangarda și literatura absurdului, altfel spus
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
Astfel, în fiecare zi de joi între orele 15-17, ministrul educației și cercetării va intra în direct cu copiii care au ceva de spus despre sistemul de învățământ. La numărul de telefon gratuit 0800. 801. 100, elevii își pot spune păsurile sau ideile despre școală, lecții sau pauze. „O lume fără exploatare” l Lecții demonstrative la două școli timișorene Asociația „Generație Tânără” a inițiat și derulat acțiunea „O lume fără exploatare”, în cadrul căreia, la Grupul Școlar „E. Ungureanu” și la Grupul
Agenda2006-23-06-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/285036_a_286365]
-
mi-a ară tat un nasture liliachiu. — De la cămașa pe care o purta când m-a părăsit pentru guraliva aia de la contabilitate. S-a întors după două săptămâni, dar cămașa nu i-am mai călcat-o niciodată. Din ea am păs trat doar un nasture. Culmea e că n-am nici unul de la cămașa în carouri albas tre cu care era îmbrăcat când s-a întors, a uitat-o mai târziu la un hotel din Olănești. Mângâia ușor nasturii cu buricele degetelor
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Absolut nici o grăunță de mîncare... mai distinse, pierdut, printre copaci. Așa ceva nu i se mai întîmplase. Gogoloaiele de pămînt dispăruseră fără urmă înainte ca el să deschidă gura. Halal progres înregistrase! Nu apucase măcar să se prezinte, darămite să-și spună păsul. Era vina lui? Oricît de neumblat prin lume ar fi fost, Lupino nu putea să-și asume nereușita. Prea ciudat se comportaseră arătările! Își rearanjă poziția urechilor și a cozii. Trebui să recunoască faptul că atitudinea aceea umilă nu-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]