254 matches
-
stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
din cele mai originale spectacole feerice, nocturne, o sinteză de tradiție, creație, hărnicie, ospitalitate, dragoste de frumos și de locurile natale. Spectacolul folcloric desfășurat pe o scenă în aer liber este completat de cel culinar, ce amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
dintre care multe sunt inspirate din viața păstorilor. Plecăm spre casă, încântați de originalitatea cu care localnicii și-au organizat sărbătoarea care este o provocare de a participa și la alte sărbători din această zonă cu puternice tradiții folclorice și păstorești. Strigăturile au fost reproduse cu ajutorul domnului Petrică Damian, judele Junilor din localitate. Elena Trifan Referință Bibliografică: SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1298, Anul IV, 21 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1405972082.html [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu o bogată activitate religioasă, culturală, istorică, Cetatea Dacilor, Valea Zânelor, Planul înclinat, prin priceperea și hărnicia locuitorilor în ale păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toți cei interesați au posibilitatea să vadă aspecte semnificative ale nunții țărănești, așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul timpului
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare și de fortificare. Nunta s-a încheiat cu concheluirea miresei, adică dezgătitul care i-a adus trecerea din lumea fetelor în cea a nevestelor. Au urmat obiceiuri specifice vieții păstorești. Mocanii trebuie să fie oameni puternici, capabili să înfrunte intemperiile naturii, cât și dușmanii de tot felul, fie ei oameni sau animale ale pădurii. Pentru fortificarea și încercarea puterii viitorilor păstori au fost organizate concursuri de trântă mocănească și de
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru a crea o atmosferă tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte specifice vieții păstorești. Cu toate acestea, simțim nevoia de a urca pe pajiștile munților, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului își pasc turmele în umbra și răcoarea pădurii, în bătaia vântului și a ploii, în cântecul fluierelor și în dangătul tălăngilor. Și
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
a doua casă. Pe lângă cântece românești arhicunoscute: „Cântă cucul, bată-l vina!”, „Că bogat îi greu”, „Dă, Doamne, la lume bine”, „Pușca și cureaua lată,” „Ciobănaș cu trei sute de oi”, turiștii au avut posibilitatea de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Zburând în ultimul dans! Impresarul Pepino Popescu făptuiește iarăși spectacolul ca ofrandă, prin aducerea pe scena Sălii Palatului din București a unei fete cu fluturi la sân, cu straiele sufletului diafane, prin care se străvăd flori, cu straie trupești albe, păstorești, udate de rouă din desimea ierbii pentru mieii din umbbra cântecului blând, candid, duios ca vioara! E o teamă că Sala se va umple deja, iar cine mai întârzie în chibzuieli în plus, în contra cererii inimii, va afla ferăstruica închisă
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură și
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Concursul_national_de_creatie_literar_mihai_marin_1339933605.html [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
Gastro și restaurante Gulyasul (se citește “guiaș”, uni-i spun “gulaș”) e o mâncare păstorească veche și foarte populară în Ardeal, fiind adusă aici cel mai probabil de unguri, care o gătesc în puține feluri (mă refer la tehnică), dar după mii de rețete. Dacă ne referim la ingredientele pe care-i musai să le
Altă zi, alt gulyas. La Crock-pot. by http://www.zilesinopti.ro/articole/12532/alta-zi-alt-gulyas-la-crock-pot [Corola-blog/BlogPost/100123_a_101415]
-
picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură și
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_speranta_ce_va_deve_gheorghe_stroia_1340648041.html [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
Cum s-a întâmplat, Ca pe unchi n-o să-l găsească Viu. Dar prea slăbit El era să depășească Boală și-a murit. Părăsind această lume, L-a înlocuit Alt om bun, Ion pe nume, Care a murit, Reușind să păstoreasca Doar câteva luni. Cine să-i înlocuiască Pe-acei oameni buni? Dar cum Domnul rânduiește Totul foarte bine, Iată că se hotărăște Sfanțul și revine În provincia natală. Cler și credincioși O primire triumfala I-au făcut, voioși. Toți au
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sfinti_indragiti_sfantul_nicolae_versificare_de_olimpia_sava_.html [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
Lucreția Ciobanu preia în cântec povestea crestelor munților, pădurilor, ciobanilor cu norii de oi urcând prin iarba scurtă și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a scoate la lumină folclorul pur și a-l interpreta numai curățat și înfrumusețat, nu ras și împodobit! Actualitatea criticii muzicale este azi înădușită de actualitatea afacerilor care au răzbătut
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cu a. Nu este sigură apropierea de verbul care înseamnă „a trece, a sălta“, deși e acceptată de majoritatea cercetătorilor. Din punct de vedere etimologic este mult mai plauzibilă ipoteza care vede în acest străvechi obicei de primăvară o sărbătoare păstorească de sacrificare a primelor roade ale turmelor. Argumentele de natură lingvistică sunt următoarele: În Evanghelia lui Matei, Iisus este întrebat: „Unde vrei să-ți pregătim să mănânci Paștele?“ - deci animalul sacrificat. În ultimă instanță, după părerea noastră, la origine Paște
O TÂLCUIRE ETIMOLOGICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402907983.html [Corola-blog/BlogPost/340932_a_342261]
-
pentru preotul de aici cred că are o muncă mai grea față de un preot din țară. Aici fiind românii din diferite colțuri ale țării, fiecare învățat cu obiceiurile și cu tradițiile natale, îi este mai greu preotului să îi cârmuiască, păstoreasca. Dar sunt sigur ca Dumnezeu îi înțelepțește să pastoreaca bine întreaga comunitate. Peste tot am fost primit cu căldură și cu dragoste și vreau pe această cale să-i mulțumesc familiei mele din Atlanta, fam. Dan & Rodica Grigoraș care a
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Aprope_de_dumnezeu_parintele_mara_circiu_1384622660.html [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de nectar o limbă ”dulce că un fagure de miere”, grâi presărat cu regionalisme atent ”conservate” - în construcții cvasi-algoritmice - elemente definitorii, ce fac din versurile sale un argument inedit de trăire
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_i_gheorghe_stroia_1384158518.html [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
europene poeziile lui Bacovia, Pillat sau Blaga, romanele lui Rebreanu sau nuvelele lui Slavici, portretele de femei ale lui Grigorescu sau viziunile cromiatice ale lui Țuculescu, acordurile «Oratoriului Bizantin» al lui Paul Constantinescu, misterul timbrului Mariei Tănase, doinele și dansurile păstorești ale poporului român, «Miorița» și «Meșterul Manole». Dar nu numai cultura mă leagă de România, ci deopotrivă și viața pe care mi-am trăit-o aici. Căci aici am avut parte de durerea de a fi fost privat de libertate
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
4C. Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, Editura Minerva, București, 1973, p. 611-631; 5Al. Rosetti, Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
un instrument pentru îndeplinirea scopurilor politice, a doua a provenit chiar din sânul Bisericii prin intermediul episcopilor ei care au dorit să se bucure de slava și de privilegiile pe care le aveau conducătorii vremii și care au pus deasupra cârjei păstorești a dragostei și luării crucii jertfei de sine, sabia cu care să-și impună puterea și să dobândească privilegii proprii autorităților de stat [9]. Pe acest fundal s-au manifestat două ,,instituții nefericite”- cruciadele și inchiziția. Această situație tragică în
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
le citim cu r ar fi *riu, *rou! Adăugăm skr. rayah „rău“, apoi vechiul nume al Volgăi Ra, rus. rov „canal adânc“ (evident cu apă). Vezi și rom. strânge (< i.e. dacic *streng-) de unde și lat. stringere și strunga de la stana păstoreasca „loc strâmt, trecătoare îngustă“. Caută pe Freelang Dictionary. Și petra și casa am demonstrat că sunt cuvinte dacice intrate în latină (primul și în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1412661955.html [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
de la Pavel, în Siria a convertit Pe mulți către MESIA-DOMNUL, ce că Episcop L-a Slujit ! Pudens, era în Sfatul Romei, ales că Mare Dregător În casa lui, Petru și Pavel, au vorbit creștinilor ! Casa lui, "Pudentiana", sau după alții, "Păstoreasca" A dat-o lui Sfântu' Petru, ca-n ea pe DOMNU' Să-L Slujească ! Trofim, cel născut în Efes, cu Pavel a călătorit În Asia, la greci, Iudeea, păgâni mulți a convertit ! După Edictul dat de Nero, Pavel a fost
SF.AP.ARISTARH, PUDENS ȘI TROFIM (DINTRE CEI 70 DE AP.) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1429084228.html [Corola-blog/BlogPost/372997_a_374326]