253 matches
-
admit că nimeni nu trebuie să plătească la nesfârșit pentru o greșeală de tinerețe, dar aici avem de-a face cu un caz de competență îndoielnică, de proasta expertiză în chiar domeniul pe care Norica Nicolai este chemată să-l păstoreasca. Norica Nicolai este parlamentar, face politică, însăși cariera ei este dovada că nimeni nu și-a propus s-o lustreze pentru păcatele tinereții. Dar nu cred că un fost procuror care a greșit grav în carierea să și s-a
Tot despre cazul Norica Nicolai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82897_a_84222]
-
că can dintr-aceia sînt. Dirept că păstorii necuvîntătoarelor dobitoace, de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Albania, dar numele său are rezonanțe grecești. Provenea dintr-o familie bine situată material, instalată în Iași, dar moștenise probabil din Balcanii ancestrali vitalitatea și mîndria, rezistența dură la încercări fizice grele, dar și o inteligență (grecească?) suplă și sensul (păstoresc) al libertății solitare. Poate și plăcerea deplasărilor - temporare, neaderente locurilor - în spațiul geografic. Locuind la Iași, Adrian Marino nu era un moldovean, tot așa cum nu a fost nici bucureștean, nici măcar nu devenise - între cărțile bibliotecii sale din Cluj - un clujean
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
și printr-o mare bogăție de informații. Autorul unanim apreciatei Bibliografii a literaturii franceze din secolele XIV-XVIII, stabilit la Santa Cruz de Tenerife, în insulele Canare, își amintește că în liceu colegii îi spuneau Cioară. Explicația o găsește în originea păstorească și transilvăneană a familiei. Strămoșii, ciobani, treceau munții cu turmele în Muntenia și ajungeau cu ele până în Crimeea. Oile negre se numeau laie sau ciorane, de la cuvântul rusesc ciornâi - negru. De aici, numele Cioran și mai apoi Ciorănescu. Părinții erau
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
este și locul unde, între 25 februarie și 2 aprilie 1846, a fost adus în surghiun Alecu Russo „pentru răzvrătire, cu canon de rugăciuni și hrană de fasole“. Această întâmplare avea să îmbogățească cultura română cu „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume - Miorița“, pe care Russo a cules-o de la ciobanii din Munții Vrancei și pe care a publicat-o ulterior Vasile Alecsandri. Anul acesta, pe plan local, a fost lansat la Soveja un proiect de construire a unui monument
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]
-
la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Densusianu. El preconizează abordarea folclorului în corelație cu disciplinele umaniste înrudite, dar îi restrânge aria, delimitându-l de antropologie și dialectologie. Punând accentul pe cercetarea monografica, pe teren (ex. Graiul nostru, Graiul din Țară Hategului), el ajunge la concluzia etnogenezei păstorești a poporului român. Pe de altă parte, recunoaște valoarea genuina a creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta din urmă autor al uneia dintre cele mai valoroase culegeri, Folclor
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Dezvoltare Durabilă Brașov - "Interferențe Culturale Româno-Poloneze" (59.436 de lei) și "Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
Obiceiurile de peste an ale junilor din Scheii Brașovului și Brașovul vechi. Tradiții ancestrale românești și influențe multiculturale" (58.075 de lei), Comuna Ion Creangă, Județul Neamț - "Cântece și Datini Păstorești. Pe sub creanga de arin. Festival - Concurs de Cântece și Datini Păstorești interpretate la diferite instrumente vechi" (59.182 de lei) și Universitatea Babeș-Bolyai - "Memorii intersectate. Memoria locurilor în orașele multiculturale ale Transilvaniei secolului XX: Satu-Mare, Sighișoara, Turda" (56.410 lei), în timp ce Asociația Artă și Tradiții Meșteșugărești Alba a obținut cel mai
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
detestabilă prin anumite superficialități. Dan Botta îi reproșează lui Blaga precaritatea particularizărilor spațiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea satului ca alternanță de case și spații verzi (ca oriunde), așezările păstorești etc. - ceea ce ar conduce la "concluzia prodigioasă că România se compune din dealuri și văi". Cele mai scumpe îi sunt lui Dan Botta ideile sale despre thracism, pe care le-ar fi descoperit "nu prin intermediul străinilor", ci cu sprijinul unor
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
care străjuiesc acest ținut de sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul din Maramureș sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri, constituind monumente de mare valoare. Imensul tezaur flocloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă, o moștenire de preț pentru toți
Tradiții Maramureșene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]
-
altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
folclorul românesc din cele două zone. Sunt avansate „Considerații pe marginea unor balade populare harghitene” (p. 29-37), cu punctarea principalelor teme epice și cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum și „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita și Voinești-Covasna” (p. 39-53) dar și „Imagini și simboluri în folclorul păstoresc harghitean” (p. 79-93), ambele texte evidențiind bogăția de altădată a obiceiurilor genuine, care sunt păstrate în ultimii ani doar în parametrii reprezentărilor spectacular- festivaliere. Într-un
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
harghitene” (p. 29-37), cu punctarea principalelor teme epice și cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum și „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita și Voinești-Covasna” (p. 39-53) dar și „Imagini și simboluri în folclorul păstoresc harghitean” (p. 79-93), ambele texte evidențiind bogăția de altădată a obiceiurilor genuine, care sunt păstrate în ultimii ani doar în parametrii reprezentărilor spectacular- festivaliere. Într-un alt registru, investigațiile autorului merg de la căutarea simbolisticii apei și puterilor ei generatoare (p.
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
aduce un plus de valoare științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hori păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe... 21.30 - proiecție de filme de arhivă
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii din orașul de astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă Făgăraș. Numele Bran, purtat de asemenea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt situate, în principal, în vastele regiuni din vestul și nordul Munților Marele Xing'an Munții Yinshan poalele estice ale Podișului Qinghai-Tibet. Pășunile artificiale se găsesc în marea lor majoritate în sud-estul țării, între terenuri arabile și păduri. Principalele zone păstorești sunt: Mongolia Interioară, care este cea mai mare zonă păstorească din China și unde cresc rasele de cai și vite Sanhe și altele; Xinjiang, cu rasele specifice de oi cu lână fină Xinjiang, oile Altai cu coadă mare și caii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nordul Munților Marele Xing'an Munții Yinshan poalele estice ale Podișului Qinghai-Tibet. Pășunile artificiale se găsesc în marea lor majoritate în sud-estul țării, între terenuri arabile și păduri. Principalele zone păstorești sunt: Mongolia Interioară, care este cea mai mare zonă păstorească din China și unde cresc rasele de cai și vite Sanhe și altele; Xinjiang, cu rasele specifice de oi cu lână fină Xinjiang, oile Altai cu coadă mare și caii Yili; Qinghai unde cresc, în principal, iacii, dar și caii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
are o populație de 30.000 de persoane, care trăiesc în ținuturile autonome din Mongolia Interioară, împreună cu populațiile mongolă, daur, han și olunchun. Etnicii owenk vorbesc limba proprie, care are trei dialecte, fără a avea o formă scrisă. În zonele păstorești este des întâlnită folosirea limbii mongole, iar în așezările de câmpie sau din zonele muntoase, comunicarea este preponderentă în limba chineză. Naționalitatea jing Jing este una dintre grupările etnice cu populație foarte redusă din China, ce numără mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de minorități naționale să atragă în zonă specialiști, tehnologii și echipamente avansate, să restructureze industria și modelul tradițional de producție pentru ridicarea eficienței economice, să înființeze sistemul de popularizare a noutăților din domeniile științei și tehnicii în regiunile rurale și păstorești ale țării. O altă prioritate a fost elaborarea de politici preferențiale pentru încurajarea personalului din aceste domenii avansate pentru a se specializa în companiile și instituțiile care funcționează în regiunile locuite de naționalități. Zonele dezvoltate sunt îndemnate să acorde sprijin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
latinescul calandae prin intermediar românesc, călendă, ceea ce nu se poate admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între D. Caracostea și P. Caraman pe tema istoricității cântecelor bătrânești. Este expusă pe larg teza lui Caraman
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
admite, cum nici forma noastră dialectală corindă nu poate fi rezultată direct din colindă". în fine, se opinează că s-ar fi cuvenit să fie analizate "mai de aproape" colindele păstorești, care trebuia să fie puse în relație cu "viața păstorească reflectându-se în creștinism". Se știe că a existat o interesantă polemică între D. Caracostea și P. Caraman pe tema istoricității cântecelor bătrânești. Este expusă pe larg teza lui Caraman și prea sumar cea a lui Caracostea. O contribuție reală
Destinul unui cărturar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7954_a_9279]
-
caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]