77 matches
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ACOLADĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Între două anotimpuri ne-am pierdut de 9 ori Și ne-am regăsit bucolic: păstoriță și păstor În pădurea adormită Fatma inventa povești Dezbrăcată ca mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Acolada.html [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
din prăzi pregătite pentru ospăț sunt stropite din plin cu arkni fiert și ceaiul cu lapte. Doar Makhan întârzie s-apară. Cei care-o știu se-ntreabă ce soartă are-ndrăzneața de fată?! Câțiva cred că-ntârzierea e pedeapsa că păstorița de capre a vrut să-ntreacă măsura, legea! Și e uitată... Mai departe, sub munte, Makhan așteaptă. Tânjește. După ce-a săltat-o pe Akhnu înspre înalt, a urmărit-o cu privirea până s-a pierdut în cenușiu. Apoi cenușiul
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465106821.html [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea, spațiul și spiritul, simbolismul, modernismul și civilizația: cuvinte, pur și simplu, care își pierduseră, brusc, înclinările, înțelesurile, simbolurile și sensurile, devenind iluzorii. Idealul ei de iubire este să te țină
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Aurel_Avram_Stanescu.html [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
lucrarea lui Dumnezeu, ce tot întoarce Thomas cuvintele cu lopata?!, o fată ieșise dintr-o curte, am privit-o curios, era minionă, pletoasă, subțire, plăpîndă, dar avea picioare frumoase, cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna, fata mi-a zîmbit, parcă mulțumindu-mi pentru privirile mele admirative, care o șlefuiau, nu mă uit niciodată după femei cu priviri animalice, pofticioase, numai după alea cărora eu le zic “penale” mă extaziez, îmi vine
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
și „Lecția de tricotat” (1868-1869) în care demonstrează calitatea sa de colorist, nuanțele de albastru se potrivesc cu galbenul unei parți a veșmintelor, iluminarea este echilibrată de razele de lumină care cad pe mâinile sârguincioase ale copilei. De asemenea tabloul „Păstorițe torcătoare din Overnie” în care realizează efectele naturale ale cerului prin pictarea tușelor transparente ale albului norilor pe albastrul intens al cerului. Folosindu-se de procedeul luminării unor detalii, cum ar fi cerul în acest tablou, și lăsării în umbră
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
apa se risipi în stropi mici, sclipitori, asemeni unor licurici ce dansau sub cerul înstelat. - Cine ești? întrebă surprins, nu atât de prezența cuiva acolo, ci mai ales, de timbrul vocii. - Dorina! veni răspunsul scurt. - Dorina?! - Da, Dorina, ca și păstorița din poveste. - Ce poveste, ce păstoriță? - Dar de unde ai picat aici, omule, de nu știi unde te afli? Văd eu că ai făcut cale lungă, că doar de aceea abia îți tragi picioarele după tine. Ți-or fi obosite de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
sclipitori, asemeni unor licurici ce dansau sub cerul înstelat. - Cine ești? întrebă surprins, nu atât de prezența cuiva acolo, ci mai ales, de timbrul vocii. - Dorina! veni răspunsul scurt. - Dorina?! - Da, Dorina, ca și păstorița din poveste. - Ce poveste, ce păstoriță? - Dar de unde ai picat aici, omule, de nu știi unde te afli? Văd eu că ai făcut cale lungă, că doar de aceea abia îți tragi picioarele după tine. Ți-or fi obosite de drumul lung străbătut. Mogâldeața sări sprintenă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
știu? Tu nu îl cunoști pe tovarăsul... - Lasă, pe ăștia toți de aici îi cunosc, mă referam la împăratul de care mi-ai vorbit adineauri, de... - Ți-am spus că mă cheamă Dorina. Câte o dată cred că eu sunt Dorina - păstorița, că de aceea cunosc toată frunza și toată iarba de aici. Dar am fost și la școală domnule, să ții minte asta. - Ce-i cu păstorița asta? Și cine ești tu cu adevărat? Nu mai avu timp să-i răspundă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
Ți-am spus că mă cheamă Dorina. Câte o dată cred că eu sunt Dorina - păstorița, că de aceea cunosc toată frunza și toată iarba de aici. Dar am fost și la școală domnule, să ții minte asta. - Ce-i cu păstorița asta? Și cine ești tu cu adevărat? Nu mai avu timp să-i răspundă, cineva îi chemă în sala unde urma să se desfășoare concursul, iar unul dintre colegi se ivi lângă Șerban. - Ei, succes, călătorule. Vezi că eu înmânez
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
în sala unde urma să se desfășoare concursul, iar unul dintre colegi se ivi lângă Șerban. - Ei, succes, călătorule. Vezi că eu înmânez premiul cel mare așa că străduiește-te să fii cel care îl primește... Dacă vrei să cunoști povestea păstoriței, vino în astă seară din nou la izvor, cine știe poate mă îndur de tine și ți-o voi spune, că tare neinformat văd că ești, mai apucă să surprindă un crâmpei de vorbă, atât de încet rostit încât nici
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
el mirat, apoi dumerindu-se, ești profesoară? - Ei, mi-ar fi plăcut mie... profesoară de istorie... sunt doar educatoare, dar e bine și așa. - Aha, acesta este motivul pentru care călătorești prin timp.... Mi-ai promis că îmi spui povestea păstoriței. - Păi, chiar nu o știi?... Dragoș vodă a venit la vânătoare pe aceste locuri. În drumul lui s-a îndrăgostit de o frumusețe de fată, Dorina pe numele ei. Era frumoasă ca o zână. Cu gândul la ea și-a
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1393344629.html [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
zulufii ce nu se lăsaseră prizonierii cozii de cal ce ajungea până la brâu, ca și cei care, într-o noapte de toamnă îl tulburaseră într-atât încât uitase de legile lumii pământene și pătrunse în ținut de legendă, iubind o păstoriță. S-a aplecat spre fetița în ochii căruia se oglindea poienița de pe valea Dornei, a ridicat-o deasupra capului lui, iar râsul cristalin al copilei, asemeni apei ce se prăvale peste pietre de munte, a șters păcatul pământeanului și a
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1394296656.html [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
Alecsandri - se poate pune alături de modelele de imprecațiuni din literaturile străine, cum e al Camiliei din "Horaces" ș. a. "Macedonele" ne descriu frumusețile din țările locuite de macedoneni și ne povestesc întâmplări din viața lor. În general personajele sunt păstori și păstorițe. Cele mai însemnate: "Românele din Cavala" - "Samarina". Sub numele de "Reverii" a adunat poeziile sale pur lirice și anume elegiile sale, care prin frumusețea versurilor și prin sentimentele triste ce inspiră au fost foarte prețuite. Din acestea fac parte: "O
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
de apartenență cu Săliștea Sibiului, locul de origine al întemeietorilor satului. O legendă toponimică locală, favorizează atribuirea întemeierii vetrei satului unor păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu mulți ani în urmă, s-ar fi stabilit o păstoriță venită de la munte, pe care o chema Ana. Ea venise cu o turmă mare de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
păstori „de la munte”. „"Se spune că pe aceste meleaguri, cu mulți ani în urmă, s-ar fi stabilit o păstoriță venită de la munte, pe care o chema Ana. Ea venise cu o turmă mare de oi. Văzând pășuni bogate, această păstoriță a rămas toată vara și toamna cu oile sale, iar când a venit iarna, și-a întocmit adăpostul pentru oile sale, căci se înțelesese bine cu locuitorii din aceste meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
meleaguri. Ea își instalase adăposturile pentru oi pe o vale largă, prin mijlocul căreia se scurgea o apă care avea legătură cu Mostiștea de astăzi. Valea era ferită de vântul aspru al iernii din Bărăgan- aceasta a făcut-o pe păstoriță să rămână în continuare aici. De o parte și de alta a văii se întindeau pământuri roditoare cât vezi cu ochii. Astăzi acestea aparțin de localitățile Plevna, Ulmu și Vlad Țepeș. Ana a rămas acolo până la adânci bătrâneți; a ajuns
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
eglogele lui Vergiliu a devenit o sursă de inspirație pentru alți scriitori care au continuat conceptul, în special scriitorul portughez de limbă spaniolă Jorge de Montemayor (1520-1561), care a scris romanul pastoral "Diana" (1559) despre dragostea dintre păstorul Sireno și păstorița Diana. În loc să copieze viața pastorală din Antichitate, lucrarea este o alegorie a regulilor de dragoste complicate ale nobilimii contemporane. Scriitorul însuși se pare că a fost omorât datorită unei intrigi amoroase după puțin timp. În Anglia, Philip Sidney a scris
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o "Breaza" și de la ea își trage numele localitatea. Originea transilvăneană a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
cunoștințe de-a ei, care se ocupă cu asigurările depozitelor bancare. Depozitele se fac în stomacurile unor creaturi crocodiliene, capabile să ucidă orice spărgător, care se hrănesc cu energie în stare pură și sunt conduși de o creatură protoplasmatică, o "păstoriță" fără creier. Dar noua slujbă se dovedește prea tentantă pentru Fanning, iar noua sa șefă, Sarah, îi împărtășește dorința de a da "lovitura secolului". Împreună, ei pun la cale un plan minuțios în care Fanning se îmbracă într-unul dintre
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
va încerca - înainte ca învelișul protector să fie digerat de sucurile gastrice agresive - să le provoace un atac de cord, care să-i permită fuga cu comoara. Totul merge conform planului până la intrarea în stomacul creaturilor, unde Fanning constată că "păstorița" este, în realitate, o ființă inteligentă, care vrea să evadeze alături de el. Cei doi produc o deflagrație care distruge clădirea în subsolul căreia se află depozitul, lucru care eliberează monștrii. Confruntați cu Unitățile de Justiție Autonomă, aceștia distrug orașul și
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
care vrea să evadeze alături de el. Cei doi produc o deflagrație care distruge clădirea în subsolul căreia se află depozitul, lucru care eliberează monștrii. Confruntați cu Unitățile de Justiție Autonomă, aceștia distrug orașul și pleacă spre ocean, în timp ce Fanning și păstorița evadează. Ei o recuperează și pe soția polițistului, Patricia, și, cu ajutorul comorii recuperate, pornesc în lume să-și construiască o nouă viață. Claude Ecken este de părere că "povestea este imaginea ideii pe care o dezvoltă: delirantă, excesivă, ea a
Lacăte carnivore () [Corola-website/Science/328896_a_330225]
-
zugrăvească pioșenia țăranilor vremii sale. Valoarea lui a crescut de la 1000 de franci, când a fost vândut pentru prima dată în 1860, la 800.000 de franci în 1890, când a fost recuperat pentru Muzeul Louvre din Paris. În tabloul "Păstorițe torcătoare din Overnie", Millet realizează efectele naturale ale cerului prin pictarea tușelor transparente ale albului norilor pe albastrul dens al cerului. Folosindu-se de procedeul luminării unor detalii și lăsării în umbră a altora, el obține modelarea personajului atât de
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
cu mâna și privind. Pe urmă, înaintă în vârful picioarelor. Dacă un tânăr flușturatic, de douăzeci de ani, Tom McCaffrey să spunem, s-ar fi apropiat de o fată adormită, pe jumătate dezbrăcată, relaxată în somn (să ne imaginăm o păstoriță), pe care ar fi adorat-o, nu s-ar fi putut simți mai tulburat decât George, acum când îl găsise pe Rozanov dormind. John Robert era îmbrăcat, dar cu cămașa și betelia pantalonilor descheiate. Nu se vârâse sub așternut, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Marmontel. Traduceri: Moralnice sentenții sau folositoare pilde, Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]