34 matches
-
pedagogic al liceului, care era deja semnată cu ordin special de domnul director Andrei Vijoli, proful nostru de geografie, poreclit Țăranul, a trebuit să fie imediat contramandată, iar Vijoli a răsuflat ușurat, fiindcă și el ținea la Nichita. După această pătăranie, popularitatea lui Nini s-a dublat. Zilnic, prietenii făceau același cerc în jurul lui și, cu toate că era atât de căutat și apreciat de mulți, n-am remarcat nici urmă de mândrie și dispreț față de alții. A fost poate cel mai prietenos
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1427813954.html [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
i-a ferit borul pălărioarei făcută de mama din niște cârpe rămase de la cine știe ce, căci mama coșea orice la o masina Singer cu picior, pe care a avut-o tiu minte și când eram student la Politehnica. Dar și după pătărania asta am învățat să nu-mi bag nasul în toate oalele. Eram un băiețaș rotofei, neastâmpărat și pus pe șotii. Eram și un alintat căci „îmi suflau în fund” și Vichentie și mămică, mai putin tata. O altă pățanie ce
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
sat se adunau la o casă, unde brodau, croșetau, coseau. Erau invitați și muzicanți, plătiți din banii fetelor. Masa era pe seama gazdei. Pe la miezul nopții veneau și flăcăii. Ei erau așezați la masă, iar după aceasta dansau, cîntau, povesteau diverse pătăranii și întîmplări hazlii din viața lor. Fetele care nu aveau pereche plecau acasă mai devreme, iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
iare celelalte dansau pînă dimineață. La șezători, sătenii se ajutau unii pe alții: azi torceau la unul, mîine la altul. Flăcăii care veneau la șezătoare ajutau la depănat. Dacă participai la șezătoare, trebuia neapărat să relatezi o poveste sau o pătăranie cît mai hazlie. Era o veselie nemaipomenită: se păcăleau unul pe altul ca să nu adoarmă. Dacă era veselie, somnul trecea pe lîngă ei. Cînd se zorea, stăteau la masă, mîncau mălăieș, sarale, cartofi. Iar cînd vroiau să plece, erau serviți
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea unor întâmplări comicoase (cărora le imprimă o tușă de caricatural), a unor fapte de senzație decupate de prin ziare și a fel de fel de pătăranii despre care „nu multă lume știe”. Trezește interes curiozitatea diaristului pentru fenomenele stranii, care depășesc înțelegerea imediată. Suculente sunt secvențele din lumea teatrului, ce tind să se rotunjească încet-încet într-o istorie anecdotică și pitorească a scenei românești. Între șarjă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Ispita, Chișinău, 1980; Viceversa hop, Chișinău, 1981; Lu-ma-me jo-vi-sâ-du sau Micu cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
cel tare din grupa mare, Chișinău, 1984; Ce te-nvață o povață, Chișinău, 1987; Aricioaica doctoriță, Chișinău, 1988; Alfabetul-grădiniță, Chișinău, 1992; Vorba bună ne adună, Chișinău, 1992; Ulciorul cu pătăranii, Chișinău, 1994; Marele fermier Buș-Lăbuș, Chișinău, 1999; Alt ulcior cu pătăranii, Chișinău, 2001; Peripeții cu melodii, Chișinău, 2001; Carte pentru câini deștepți, Chișinău, 2003; Câte rude are Nelu, Chișinău, 2003; ÎnvățăMinte din vorbă cuMinte, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, „Ispita”, LA, 1981, 12 martie; Efim Tarlapan, Zâmbete cu supliment, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289569_a_290898]
-
cu nasul veșnic în hârțoage, contabili tipicari, grefieri umili, medici escroci, magistrați flecari, cucoane cu pretenții formează, cu metehnele și apucăturile lor de un ridicol care, uneori, mai că înduioșează, pestrița societate din mediul cenușiu unde au loc asemenea nostime pătăranii „din vremea gramofonului”. Cu exersat simț de observație, C. șarjează pentru a-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
extraordinară de a lua contact cu lumea civilizată. Atunci am văzut și eu pentru prima dată un tren ... și m-am mirat că mergea singur (?) ... Am mers cu el ... fără cai și fără boi (!!!) de la Bârlad până la Galați. Aici ... altă pătăranie ... un vapor ... tot fără să-l tragă nimeni ... ne-a dus la Ismail. Pe toată strada de la port la seminar am mers cu gura căscată la numărul mare de biserici ... cu niște clopote enorme în turnurile de la poartă ... ce făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Originea și numele orașului BÎrlad”, dedicat falsei aniversări a 800 de ani de atestare documentară, În care un text l-a descalificat ca om serios și pregătit, În Încercarea sa de a se pune bine cu hingherul cuvintelor scrise. Iată pătărania: „BÎrladul... În timpul dominației cumane a devenit centrul regiunii locuite de o populație formată În majoritate din slavi și cumani (subl.În orig.)”. Motivarea neculană: „Afirmația nefiind conformă adevărului istoric, mai cu seamă că de populația locală nu se amintea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care pe atunci era un virulent critic al Îmbâcsitei și păcătoasei societăți de consum capitaliste, a scris În „România liberă” nr. 8797 un articol intitulat „Concluzii filozofice” În care a comis o prostie, repede aruncată la tomberon de cenzor. Iată pătărania: „În articolul (...) de Mihnea Gheorghiu, pe marginea Plenarei din noiembrie a CC al PCR, menționa printre altele și necesitatea unei mai accentuate continuități <<a revoluției spirituale Începute prin noua politică culturală a țării (subl.În orig.)>>”. După cum bine ați ghicit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
rău; lucruri bune; manifesta; matern; miracol; mișcare; mîncare; în acest moment; momente; a muri; năpastă; a se năzări; neașteptare; neatenție; necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume Ťde tranzițieť. Plouă. Un precupeț își varsă zoaiele dintr-o găleată pe pantalonii mei, nici vorbă să se rușineze, dimpotrivă, istoria i se pare amuzantă. Vecinii de tarabă își văd de treabă, un fapt divers, e-he, prin cîte pătăranii deochiate au trecut! Caut Ť22ť și ŤRomânia literarăť, Ťnu se aflăť". De un prost-gust tangent la sinistru se înfățișează campania prezidențială din 1996, purtată de nu mai puțin de 16 pretendenți pentru fotoliul de la Cotroceni, urmărită pe micul ecran: "înghesuiți
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
etc. "Ba pe pizda mă-tii, șefu'", s-a burzuluit el la mine, "oi fi tu Andreea Marin sau Mihai Viteazu', să nu te mai prind, că te cotonogesc!" M-am dus amuzat la me-di-cul meu și i-am relatat pătărania, rugîndu-l să-mi dea un bilet de voie. Și mi-a dat, amabil, caligra-fiin-du-l clar pe o foaie pentru rețete: "Se adeverește prin prezenta că scriitorul Emil Brumaru, fost medic, nu este nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul. Pentru a
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
citadin al rațiunii moderne îl digeră anevoie. Din acest motiv, după o vîrstă, pretențiile livrești ale cititorilor, atunci cînd sunt puse în atingere cu Creangă, produc o vie insatisfacție intelectuală. După 40 de ani nu mai poți chicoti delectîndu-te cu pătăraniile lui „Nică a lui Ștefan al Petrei“ sau cu aluziile licențioase ale lui Moș Nichifor Coțcariul. În schimb delectarea vine tocmai din comentariile culte făcute pe seama lor. Critica în marginea lui Creangă e mai valoroasă decît opera lui. În această
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
vadă toți ce eu învăț" ). Desigur că apar și variante regionale morfologice sau lexicale (pluralul răți, auxiliarul perfectului compus: o știut, substantive de alt gen decît în limba comună: lăcată, rochiu). Cuvintele strict regionale sînt puține: pacică "tutun", șlang "frînghie", pătăranie "pățanie" ("Ghiță zice pătărănii, noi le ascultăm"), mai numeroase fiind sensurile și construcțiile care se deduc destul de ușor din cele comune: a lepăda "a se lăsa de ceva" ("Eu vreau să lepăd / Da' nu știu cum"), a lega "a se produce, a
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
În locurile de clacă din oraș că infanta Începuse să Învețe englezește și că Charles În persoană studia cu teologi Încercați doctrina catolică, Întrucât dorea să se convertească la credința cea adevărată. Nimic mai departe de realitate decât această ultimă pătăranie, după cum avea să se constate mai târziu. Dar pe moment, și În atmosfera aceea atât de favorabilă tânărului, zvonurile, plus gentilețea, Înfățișarea plăcută și curtoazia lui Îi sporiră mult popularitatea. Asta a făcut ca mai târziu să fie trecute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
care Fainberg l-a pus În cârca lu nepoata merceriei, da ea n-a văzut că iera d-acu Încasat. Chiar c-o să cheliți dă păr când v-oi zice că la târlan nici nu i-a sărit inima ascultând pătărania aia așa palpitoasă, nici n-a căzut lat aflând că Feinberg purta, chiar când a dat bonu-cupon, tișortu ăla dă jerse, care țol damnificata nu i-a dat cu totu dă cap, că o Îmbrobodise catihetu cu vorbe fine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ca patriarhu, până s-a trecut săptămâna și bucătaru m-a catapultat afară. Tre să recunosc că, dă data aia, Năsosu a vorbit decât pă bune; m-a apucat o bucurie beton, care mi-am uitat dă ea de la o pătăranie vulgară (obișnuită, dacă vreți), d-alea cu ginitoru care inima lui nu-și iese dân minți și știe cum s-o ia. Limardo trecuse dân debaraua mare la cotețile dă 0,60; nu plătea peșin În lovele, și d-aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dân hârtie, fincă-mi suflase o păsărică În urechi că Josefa Mamberto, aia dă ie nepoata lu merceria, umbla cu Fainberg decât să-i poată cere tișortu ăla cu bonu-cupon. Cu gându că până și muștele dân Imparțial tre să afle pătărania, am zmângălit În fiecare inemă un anunț haios - beton, că cu litere anonime - În care spuneam: Știre bombă. Cine se ia pă juma cu J.M.? Dezlegare: Pensionaru cu tișortu. Mandea m-am ocupat Însumi să risipesc bancu care, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
caști bine urechile, nu te mai prind vrodată În lăptăria aia. Da unii cască urechile de-amboulea. Nu-i dă glumă, neamule, cât Îmi mai glisez un completo În cală și dacă nu mă iei cu zoru, o să-ți turui o pătăranie care, dacă nu cazi lat pă spate, e decât pencă, când ți-au Îmbătat parpalacu, steteai În el. Oricât mi-ar fi de nașpa să acept - ș-o spun fără mandă, fincă dă tine, chiar dacă nu iești țucal cu paste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă banană. Nu ț-oi face panarama alfabetică la șomaju fără capăt care l-am frecventat În primii ani dă argentinean, că dacă le-nșir nu mai ne rămâne loc sub olane. ț-oi amănunți, ba bine că nu, toată pătărania cu perdelele trase dă la societatea anonimă Meinong & Cia., care i-am Îngroșat personalu ca angajat unic. Hardughia iera În Belgrano 1300, care iera o importatoare de tutun holandilla, unde egzilatu, care seara i să Închidea genele pă bătăturile dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
voia adăpost, și așa, care-i cântam fără oprire să nu-l lase singur pă nen-su San Bernardo (c-așa mă polecrise) ș-a dat duhu, vreau să zic a mierlit. Eram mort și io, și-mi părea că, până la pătăranie, toată ezistența mi-o trăise altu. Clipa când mă dasem jos pă scară mi-a părut, nici una, nici două, hăt departe. Ședeam Întins pă dușamea; mâinile Îmi mergea În doru lelii, răsucind foița unei fumigene. Ieram dus și făceam ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sub vizualii mei, ai să Înghiți toată pudinca și n-ai să lași fărâme. Vezi că te fac arșice. Acu iești liber. Știu că nu te țin balamalele nici să mă torni, nici s-o iei la sănătoasa. — Asta-i pătărania, don Busto. Scapă-mă, te rog. Cazu iera cu adevărat delicat. Să mă bag În trebile Maffiei iera ceva cu totu și cu totu străin dă profesia mea dă scriitor; să-l las pă june În voia sorții presupunea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]