1,734 matches
-
pentru prea mult timp. ― Ce-am spus, Florico, că trebuie să avem grijă?! Și, de când îți tot spun asta? Să te potolești pentru un timp. Apoi, parcă regretând cuvintele aspre, se apropie de ea, îi prinse capul și o sărută pătimaș. Au rămas câteva clipe îmbrățișați. ― Ce poate să fie asta? ― Nu știu, Florica! De ce nu mi-ai spus de acest prieten a lui Petrică? ― Dar nu credeam că are vreo importanță. E plecat de mult din sat. Nici eu nu
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
Calea mântuirii umane. Aceasta era realitatea vieții istorico-religioase în lumea romană în care trăia generalul și viitorul Mare Împărat Dac Constantin. Din acele firi aristocrate, purtătoare de prejudecăți, de superstiții, de ignoranță, de imoralitate, de orgoliu, plini de resentimente păgâne, pătimașe, vrăjmașe, lașe și trădătoare s-au strecurat o parte și la curtea și în palatul imperial, complotând și defăimând, aducându-i mai apoi destul de multă mâhnire și suferință. Pe câmpurile de luptă tânărul și frumosul comandat de oști se avânta
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
istorică în problema reflectării materialității în spirit, critica de artă și cea literară nici măcar nu și-a delimitat obiectul sau formulat termenii problemei, nicidecum să răspundă la ea. Cu toate acestea critica recunoaște sinceră, privind raportul valoare-autoritate, că este practicantă pătimașă a unui empiriocriticism al valorilor,căci, nu-I așa, făcându-le vizibile, formă mascată a publicității, le dă viață. Este un fel de a afirma că lumea creată de artă părăsește scena odată ce ochiul și pana Criticii nu o va
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
o fărâmă din ea va răzbate din al tău suflet, spre viață, oricând. Doar dac-a fost pe nisip înălțată din îndoieli, gelozii și-ntrebări riscă să fie de ură surpată și spulberată-n imensele-i zări. Când ai iubit pătimaș și fierbinte nu poți urî pentru-un vis spulberat. Îți va rămâne de-apururi în minte tot ce a fost minunat și curat. Urând ființa odată iubită pe tine însuți de fapt te urăști văzând că dragostea-ți nețărmurită a fost
ADEVÃRATA IUBIRE DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1451826792.html [Corola-blog/BlogPost/378596_a_379925]
-
-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din substanța vie a creației populare, se originează în legătura inseparabilă dintre om, munte și pădure. Din acele vremuri de măreție teofanică, când românul era mult mai aproape de ceruri prin dragostea lui pătimașă față de pământul natal, din acele vremuri, prin urmare, ne tragem seva de popor respectat, dimpreună cu tot ceea ce încă-i conferă distincție și demnitate - iubire de patrie, identitate culturală, cinste, omenie, ospitalitate etc. Dar întinșii codri de odinioară, astăzi au
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
vecine. Mirele și mireasa, în costume naționale, Elena într-un costum cusut pe alb, cu ie înflorată cu culori deschise. A fost, cu adevărat, distracție mare. Era în toamna anului 1929. Elena și Nicu își arătau unul altuia o iubire pătimașă. Vizitele la hanurile Ardei și Aliman, făcute destul de des de către cei doi, răspândeau în jurul lor veselie, provocată, mai ales, de clarinetul fermecat al soțului. Glumele pe care el le spunea erau un nesecat izvor de umor domnișan. Dar și frumusețea
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
cărui lumină slabă vede în pat, sub cearceaf, două trupuri, unul fiind al Elenei, căreia i se vedea fața. Fiind convins de seriozitatea bilețelului, ochii i s-au împăienjenit, capul a început să i se încălzească, apărându-i imaginea iubirii pătimașe a Elenei cu amantul. Cele două trupuri dormeau adânc. Mai aprinde un chibrit, dă foc fitilului de la candelă, scoate un cuțitaș din teaca de piele, îl apucă zdravăn cu amândouă mâinile. Lama cuțitului strălucea în fâlfâitul flăcării candelei. Ridică mâinile
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc măcar o coaje de pâine? - Ofreă-i ce-și dorește și ea, așa cum o dorești și tu: o strângere prelungită în brațe... un sărut pătimaș, iar cheltuielile pe care le faci au să fie minime. - Hai să fim serioși, cum s-o strâng în brațe când ea stă la etajul trei?!... - Urcă la ea. - Nu am cum... - De ce? - În curte are un câine lup, care
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_o_halba_cu_bere_marin_voican_ghioroiu_1370294193.html [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost curentată la intensitate maximă. Tresărea din tot corpul și rămase pierdută printre cearceafurile albe și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
ce pot să-ți dăruiesc, frumoasa mea. Ea gemu ușor de plăcere la auzul acestor tentante promisiuni, intensificându-și ritmul șoldurilor. Mircea răscolea cu tenacitatea cunoscută toate simțurile fetei. Se retrase din nou din ea și atacă cu sărutările sale pătimașe trupul de zeiță. Cobora, mângâind cu buzele și cu vârful limbii fiecare porțiune de piele bronzată de soarele verii, până ajunse la albeață din adăpostul slipului. Capul se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > SIMT POEZIA-N MINE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Simt poezia-n mine ca pe-un stei din care scapăr pătimaș scântei pentru-a aprinde ruguri de cuvinte, ca să mă ardă flăcările lor al căror fum să-l strâng într-un fuior din care să-mi torc splendide veșminte. Simt poezia-n mine susurând dintr-un izvor ce picurând din gând
SIMT POEZIA-N MINE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1435075787.html [Corola-blog/BlogPost/353255_a_354584]
-
feciori și fete, să culeagă întâia oară, sărbătorind pe Dragobete, primele flori de primăvară. Vise clădește din speranță, îndrăgostitul, când dorește să-i fie parteneră-n viață, fata pe care o iubește. Apoi sărut să-i dăruiască dintr-o simțire pătimașă. Ca-n dar, iubire să primească pentru inelul de mireasă. Iar fata răspunde chemării, singură-n an să nu rămână, cu zâmbete din colțul gurii. Când vede inelul pe mână. În mit și-n legendă se spune despre o fecioară
MITUL DRAGOBETE ȘI LEGENDA DOCHIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1424513170.html [Corola-blog/BlogPost/377844_a_379173]
-
atmosferă feerică. Perechi, perechi de tineri se perindă pe alei, încet, în ritmul șoaptelor de iubire. Din dosul umbrelor, alți îndrăgostiți îmbrățișați fac corp comun cu întunericul. Se descifrează semntimente în priviri, inimile tresar străpunse de un fior necunoscut, strângeri pătimașe la piept, mângâieri pe chip, șolduri, dezmierdări ale sânilor îmbietori ce poartă cu ei miracolul iubirii. Buzele dulci se apasă, se contopesc în săruturi prelungi, sufocante. El, Ian Filo, cu privirea pierdută undeva pe bolta cerească încearcă să descopere misterul
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
în timp ce fata își încolăci brațele pe după gâtul lui și se prelinse lin spre pieptul său, apăsându-l cu sânii fragezi și tari de domnișoară. Buzele lor se caută, se contopesc și parcă se strivesc într-un sărut prelung, apăsător și pătimaș. Dezmierdările lor înfocate se dezlănțuie ca o furtună în plină vară. El îi presară pătimaș săruturi pe gât, pe obraz, apoi îi regăsește buzele. În același timp îi caută sînii, îi cuprinde în palmă și-i apasă ușor. Ea tresare
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
apăsându-l cu sânii fragezi și tari de domnișoară. Buzele lor se caută, se contopesc și parcă se strivesc într-un sărut prelung, apăsător și pătimaș. Dezmierdările lor înfocate se dezlănțuie ca o furtună în plină vară. El îi presară pătimaș săruturi pe gât, pe obraz, apoi îi regăsește buzele. În același timp îi caută sînii, îi cuprinde în palmă și-i apasă ușor. Ea tresare și-i împinge mâna către talie. - Cât te-am căutat până te-am găsit!...Cum
SIMFONIA IUBIRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1403537274.html [Corola-blog/BlogPost/349301_a_350630]
-
Freamătul urca până la genunchi iute, trecea în frison, de la umăr la umăr, valul cuprindea mijlocul, iuți și fierbinți, țipau fulgere și grindina deasa, măruntă, cercul strângea și strângea, cerc ucigaș, omora chiar și-un gând rătăcit, rândunica buimaca, cerc ucigaș, pătimaș. Nici o muzică, niciun vaiet, nici un suspin până ce, pe cer, otravă palida a lunii se topea și pierea.” Adeseori autoarea Mariana Brăescu te trimite cu gândul la proza psihologică. „Zburătorul” creațiilor noastre populare e ilustrat în mod original. El a pus
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_lecturilor_mariana_braescu_imi_amintesc_si_mi_imaginez_.html [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
tine-n dar primesc și care e ca o bunăvestire? Cu tine viitoru-mi altoiesc, căci tu ești marea vieții împlinire... Cum oare aș putea să-ți mulțumesc vreodată pentru marea ta iubire, Prin care viața mi-o împodobesc uimit de pătimașa-ți dăruire din care noi lăstari întruna cresc dând rod în minunata ta privire ! de Anatol Covali Referință Bibliografică: Să-ți fiu rodire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor
SĂ-ŢI FIU RODIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1468472846.html [Corola-blog/BlogPost/379895_a_381224]
-
dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine plin de vrajă sunt mereu când umblu prin livadă-ți teleleu și cred că eu sunt tu și tu ești eu. Acestui drag și pătimaș frământ ce poate n-are seamăn pe pământ încep atunci din inimă să-i cânt. Și cântecu-mi înalță către cer privighetori ce-n zarea lumii pier ca să vestească-al nostru sfânt mister. Să știe toți și toate că în noi
SURÂSUL DRAGOSTEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1459884539.html [Corola-blog/BlogPost/368221_a_369550]
-
a atinge pragul obscenului. Exista, în generația noastră, „ceva”, ca un clinchet cristalin de clopoțel, care ne ținea simțemintele cuminți. Lucrul acesta dădea, celor care ajungeau la căsătorie, un har deosebit „marii întâlniri”. Când mă conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
o realitate nu poate fi realizată mai mult decât o singură dată în viața celor două ființe îndrăgostite... Următoarele ore au fost ceva de vis. Ne țineam de mână, cutreierând parcul natural care împrejmuia hanul acela, sorbindu-ne iar priviri pătimașe, între care nu ar fi mai avut loc nici măcar un fir de praf, darămite sfatul părintesc al unei persoane mature. Dar a veni și seara acelei zile... Și, deși au trecut aproape trei decenii, mi-o amintesc de parcă a fost
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
un alt fel se discern simțirile pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau rău, străpunge adâncurile neștiute ale sufletului umed de lacrimi sau zâmbitor de radiații venite din semnul existențial al semenului. Cuvântul mușcă sau sărută pătimaș obrazul celui căzut în vraja deochiului care se lasă purtat, cu picioarele goale, pe pietrele încinse ale drumului vieții. Îngenuncheat, vlăguit și hăituit de faptul că niciunul, dintre cei prezenți, nu a înțeles rostul cuvântului său, robul rostirii elevate geme
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
momente de neuitat! Acum sper să deschizi porțile tăcerii și să lași și tu necuvântul să grăiască, si sa înaripezi gândul parfumat că un înger. Să îl lași să cutreiere printre pulberea de stele ca să sădească în vânt semințele plantei pătimașe care crește în fiecare din noi... Nu pot decât să te îndemn să fii mereu tu însuți, să zâmbești, iar dincolo de nori, să pictezi în culorile preferate curcubeul ce înseninează cerul ființei tale... Te aștept cu drag în ungherul meu
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
de încercări și care nu se abat de la calea poruncilor, fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă voim”. Mai trebuie să menționăm că lucrarea lui Iisus Hristos din inima noastră nu
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465450795.html [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2092 din 22 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului În ploaie regăsesc ceva, un fum ascuns, nedescifrat, Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă, Se duc în întuneric jalnic, când în amurg e solul vechi
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1474498302.html [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
fiind îndreptată spre poezia încifrată. De aici oscilațiile expresiei ce pare cerebralizată, patetică, sentimentul trăit sub o ”sfântă tentație” străveche ducând la translarea prin spirit și creație din prezentul istoric în realitatea perenă a Ființei. Până la urmă este un lirism pătimaș ce-și află vocile în rostirea cuvintelor chemate să-l confirme. Cristina scrie cu real talent, vervă și inteligență, pentru călătorul ce-și folosește memoria și dorința drept vehicule de propulsare pe axele timpului și spațiului, înainte și înapoi. Abundă
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]