39 matches
-
Tuturor celor sensibili la imaginea românului, blînd și hăituit, din cărțile de istorie ale tuturor generațiilor - imagine care se inspiră din mitul venit din preistorie, al străinului cel rău (care ne ocupă peștera și femeile) -, tuturor învinșilor și umiliților, tuturor pătimiților regimului stalinist, profesorilor de istorie, preoților, învățătorilor, militarilor activi sau deblocați, noilor promoții de activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
următoarele precizări: 1. nu din înlăturarea tuturor într-un mod logic, intelectual, ci din unire se poate vedea că toate sunt înlăturate<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și nu de unul teoretic în cunoașterea lui Dumnezeu. Vederea luminii necreate e pătimirea realității dumnezeiești, nu inventarea sau bănuirea ei cu ajutorul cugetării, cu închipuirea sau cu nălucirea. Apofaticul acesta e un plus nesfârșit, nu un minus față de cele cunoscute
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
românilor mureșeni, „Cuvântul liber”, pe care-l conduc din 26 decembrie 1989, deci de aproape 27 de ani, fără întrerupere. Născut în zilele tumultuosului decembrie 1989, în acea noapte de 22 spre 23, aici, în capitala suferinței românești, a pământului pătimitului nostru Ardeal, prin profesionalismul și dăruirea redactorilor și colaboratorilor, din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările postdecembriste, timp de aproape
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
l-am pus și de dl Vasile Bizovi. Să treceți mulțumirile mele și celor pe care poate i-am uitat, căci m-au tulburat unele discuții, iar spusele părintelui Dosoftei mi-au trezit amintiri uitate”. Uniți într-o icoană a pătimitului nostru meleag, noi, jurnaliștii de la „Zorile Bucovinei”, înălțăm spre cer smeritele mulțumiri starețului Mănăstirii Putna, pentru susținere la derularea acestui eveniment, precum și pentru izvorul nesecat al credinței veghetoare la candela lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru duhul eminescian ce
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
la ora 7:15, inima lui Adrian Păunescu a încetat să bată. “A trebuit să ne declarăm învinși, maestrul a plecat dintre noi”, anunța cu tristețe românii prof. dr. Șerban Brădișteanu, eminentul chirurg. “Sunt botezat în trenul ce ducea acasă pătimita Românie” Istorisea cu haru-i de neegalat o întâmplare care-l punea pe gânduri. Cum se poate juca uneori soarta cu câte o viață de om, ce hachițe ale destinului îi pot abate complet drumul! Cugeta întristat Adrian Păunescu: “Ce s-
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
acum, cu pielea ca un act,/ Pe care scriu notarii stări frecvente,/ Consacru, consfințesc și duc în veac/ Bătrânele soldaților amprente./ Că ei s-au iscălit pe carnea mea/ Analfabeții mei din veșnicie;/ Sunt botezat în trenul ce ducea/ Acasă, pătimita Românie./ Oricum, mă simt un act original,/ Capabil încă viața să-și trăiască,/ Rebotezat în tren, la un semnal,/ De tragica armată românească.” Jurnalul.ro
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
evaziune pur rațională, pur silogistică se ridică până la culminația spirituală unde are loc prin viziune și impuls transcendental zborul lui Hyperion spre Absolut sau Deschisul hölderlinian? Evaziunile marilor poeți, ale marilor creatori ai artelor sunt vii, și nu abstracte, împărtășite, pătimite, și nu teoretice. Pe de o parte, pentru că sunt revelații ale unor vizionari, ale căror momente de iluminare sunt energizate de trăirea profundă, cu spiritul și inima, a actului de instituirea a unei neorealități ideale; pe de altă parte, transa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
proletară: "Notați, tovarăși studenți, pentru poetul nou, Partidul nu-i concept abstract, ci forța or-bi-toa-re-de -ca-re-a-re nevoie ca de a-er. Poetul șantierist e tonic. El se dăruiește clocotului muncii. Cum? Răspuns: cu ochii închiși". De discuțiile/dispute cu pătimașul (și pătimitul) I.C. mi-e dor. Parcă-l văd suflînd în paginile lui Camus, să le deschidă. S-a luptat pînă la stop respirator cu impostura. Lerești își schimbă dioptriile. Milucă face a treia gușă. De ce n-aș repeta-o? N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a ridicat și s-a adresat celor din preajmă: Și de-amu, luați-i și duceți-i pe amândoi la țintirimul dobitoacelor! Pentru Roibu voi tocmi o vorbă-două de adio... Sârma Nici nu vă puteți imagina cât a avut de pătimit Ghiță Solovăstru de când l-a văzut pe aprigul tovarăș Timpan în persoană, cu un val întreg de sârmă izolată sub braț, instalându-se în cele două încăperi cu destinație comună de la demisolul blocului în care locuia. Cu toate că se cunoșteau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
floare-de-colț... Iar ginerică este inginer de huțuli la Herghelie. Cam pute a cal, zice Oxana, da-i băiat bun, că-i huțul de-al nostru. Hop-hop! Hop-hop! Hop-șa! Huțulcuța mea! Huțulca din Brodina! Păcatul Doamne, că mult a avut de pătimit Ion al lui Tănase Chiteală din Șoldănești până ce a reușit să-și facă și el o familie ca tot creștinul de prin părțile noastre. Că mai întâi fu nevoit să-i înlăture pe ceilalți pețitori din preajma Paraschivei sale, nimeni alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în sus, cât și în lături, dar fără ca frunzele și crengile să aibă de suferit. Și vocea le spunea lui Moise și lui Doré: Eu sunt acela care sunt și vă voi elibera de suferința voastră. Eu am văzut cum pătimiți. Acum veți fi eliberați și de aici nu veți pleca cu mâna goală. Voi vărsa asupra voastră Sfântul Duh. Eu voi fi cu voi. Așa au primit chemarea Moise și Doré. Așa s-au petrecut lucrurile. Și Pettersson din Hugnaden
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
îmbrățișată" (Stare de grație); "Ucide o pasăre - oasele-s pline de vis,/ Înjunghie leul - sar leșuri de foame-ancestrală" (Curajul); E gol ghiocul vieții dezlegate/ De vuietul în care a trăit,/ Doar un strigoi al apelor sărate/ Îi dă târcoale, vânăt, pătimit." (Ghioc); Eu nu te-am auzit chemându-mă,/ Eram la rugă-n inimă" (De mă chemai). Demnă de semnalat este și intonația imnică: "De Sărbătoarea Primăverii ninge./ E semnul bun. Nămeți topesc din cer,/ Sus aerul rarefiat se-ncinge,/ În
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
care asmute Crivățul turbat trimis de iele, plăsmuit din răzbunare, sânge și tină. 88. Reperaj: libertatea ce în sfârșit a sosit după zile închise, ferecate în răstigniri, pe unii grabnic i-a izbăvit, pe alții i-a omorât pe altarul pătimitei veniri. 89. Reperaj: portalurile ce-n paralele naturi se deschid n-ar trebui să ne trezească stări aerofobe, ci să ne facă să uităm al urii lied trăind și respirând oriunde-n spațiile anaerobe. 90. Reperaj: fereastra din coloanele de
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
nu apucă să ațipească bine, cum a fost cazul la noi acasă, fiindcă eu mă grăbeam să ies la lumină, să mulțumesc și eu Domnului și părinților mei că m-au adus în această Țară a Dacilor nemuritori atât de pătimită, dar și tot pe atât de binecuvântată. Mama simțind loviturile mele dese și accentuate revendicându-mi drumul spre libertate..., pe vremea aceea părinții nu puteau fi acuzați de grija prea mare pentru copiii lor, neexistând responsabili cu consilierea, l-a
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
Nichifor Crainic, Mihai Pușcașu, g-ralul C. Petrovicescu, Amiralul Horia Măcelariu, Radu Gyr,Mircea Morarescu și mulți foarte mulți alții de ordinul miilor, iar spre completare la fel de recomandată era și ilustra Casimca-Talpa iadului de la Jilava. Poetul sfintelor patimi și al tuturor pătimiților creștini, Radu Gyr se afla în Zarca-Marsupialul Mariei Tereza. După număr și închidere, în seara de Ajun tânărul Radu Flintașu cu câțva camarazi de suferință s-au așezat la ușa Zărcii cu plugușorul, murmurând și câteva colinde, printre care și
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
îndeamnă la a continua să-mi aflu faima pe un fond de deplina responsabilitate a ceea ce public. Darul zilei de azi este: O viață vers ... Mă împlinesc cu fiecare carte, Restituind prin slove ce-am primit, Sau explicându-mi răul pătimit, În viața anticameră spre moarte. O viață vers, sau versul viețuire? N-am să răspund cât înapoi privesc ! Ar însemna doar timp să risipesc, Rememorând cărarea spre-mplinire. Adun neverosimile secunde, Le sorb cum numai timpul însetat De ce va fi
365 de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354018_a_355347]
-
astfel încât cititorul se poate acum bucura de o primă apariție din seria Să nu ne răzbunați!, sub acest titlu vor fi reunite cărți cu mărturii și dvd-uri cu filme documentare. Acest prim volum ne pune în față drama celei mai pătimite părți a pământului românesc, Basarabia. Volumul de față prezintă ”mărturii despre suferințele sfinților din Basarabia" îndurate odată cu deportările în Siberia, adevăruri zguduitoare, pe care regimul comunist și-a dat toată străduința să le șteargă din istorie. Cartea conține un dvd
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
țară veche”, cum ar spune Tudor Arghezi. Originalitatea acestui debut, chemat, într-un vers, „a atinge nemărginirea” consistă în slujirea a ceea ce Lucian Blaga numea, referindu-se la Eminescu, „poezia de gândire”. O sinceritate a singurătății durute, obsesia unor întrebări pătimite - ale iubirii sau ale extincției - participă la configurarea unui teritoriu liric curentat de căutări înfrățite, privind aflarea unor răspunsuri și răspunderi formulate cu mijloace de artă care să-i poarte pecetea. Ne îngăduim citarea câtorva versuri sugestive: „Durerea lumii mele
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]
-
de-a pune în relief major și maiestuos personalitatea autorului ales spre a fi astfel onorat. Prima „carte de catifea”, la propriu, a fost dedicată memoriei și personalității celui ce s-a urcat deja în mit, poetul devenit emblemă a pătimitei Basarabii, Grigore Vieru, fiind prilejuită și de revelarea unor poeme inedite și piese muzicale dedicate poetului de către artistul Paul Ciprian Surugiu - Fuego. Cel ce beneficiază acum de o nouă asemenea „bijuterie” bibliofilă dedicată lui, bucurându-se deci de privilegiul de-
UN OBIECT DE ARTĂ BIBLIOFILĂ de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340618_a_341947]
-
propria afirmație) „ne-au adâncit”. „Sculați voi oropsiți ai soartei!” Mai există tirani printre noi. „Hai la hora cea mare”, ar fi o plagiere de circumstanță a internaționalei comuniste din Londra anului 1848 din care ni se trag și cele pătimite astăzi. Karl Marx se răsucește în mormânt aflând ce a devenit partidul său PSD. Referință Bibliografică: De ce tocmai astăzi? / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1531, Anul V, 11 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic cu întuneriucu`-n sân Și să rătăcim în cruntul tartar muribund, Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
hamul. Și rămânem iar în haos, În foamete și în ruină... ...Mă întreb și eu ca prostul: -Oare nu sunt eu de vină? Da, puneți mâna iar pe coase, Pe țăpoaie, pe topor, Că-a ajuns cuțitu-n oase La mult pătimitul popor. Zboare zbirii și neghiobii, Parlament și Președinte, Ducă-se pe lumi amare Să nu-i țină nimeni minte. Să prospere iarăși neamul Cu-un Mihai ori Ștefan cel Mare, Să dăinuie faima Țării Din hotare în hotare! Referință Bibliografică
VREME TRECE, VREME VINE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377654_a_378983]
-
în abis până ne- am contopit într-un dans al mișcării divine. Stolul de păsări ce dormea în copac s-a speriat însă și fâlfâitul atâtor aripi ne -a frânt legănarea. Ne am mulțumit îndelung unul altuia cu un sărut pătimit și mână în mână am coborât pe scara realității. - Ce orbitoare-i lumina din ochii tăi, îmi spuneai ! Vom reveni cât de curând spre a continua de unde am rămas, ne am promis. Deja gândurile ni se amestecau în decizii și
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > O VIAȚĂ VERS ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mă împlinesc cu fiecare carte, Restituind prin slove ce-am primit, Sau explicându-mi răul pătimit, În viața anticameră spre moarte. O viață vers, sau versul viețuire? N-am să răspund cât înapoi privesc! Ar însemna doar timp să risipesc, Rememorând cărarea spre-mplinire. Adun neverosimile secunde, Le sorb cum numai timpul însetat De ce va fi
O VIAŢĂ VERS ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376836_a_378165]
-
rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav niște scrieri nu lipsite de virtuți, aruncă în arenă și „partidul comuniștilor”, privit ca o binecuvântare pentru mult pătimitul norod. Așa, de pildă, în romanele Marșul miresei, Romanțe de dragoste, Dosarul lui Ion Măruntu, care ancorează și în alte medii decât în acela rural. Culmea falsificării se întâlnește în povestirea Brigada mixtă (1953), unde viața într-o gospodărie colectivă
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]