3,902 matches
-
DRAGOMAN, Dragoș, Capital social și valori democratice în România, Ed. Institutul European, Iași, 2010. NASTASE, Adrian, De la Karl Marx la Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Teodorescu, București, Ed. Nemira, 2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
De la Karl Marx la Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Teodorescu, București, Ed. Nemira, 2004. NECULAU, Adrian, Viața cotidiană în comunism, Iași, Ed. Polirom, 2004 PAȘTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, CODITĂ, Cornel, România - starea de fapt, volumul 1, București, Ed. Nemira, 1997. PAȘTI, Vladimir, Noul capitalism românesc, Iași, Ed. Polirom, 2006. PUTNAM, Robert, Cum funcționează democrația?, Editura Polirom, Iași, 2001. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Martin (eds), Party Systems and Voter Alignments: Cross-National Perspectives, New York, Free Press, 1967. SDROBIS, Dragoș, Limitele meritocrației într-o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
acum lucrez la niște ghiduri de călătorie, altfel, mult mai practice decât cele din comerț. Articolele de pe blogul meu sunt ai mult de business, dar voi scris și despre travel. Felicitări Dragoș. Să știi că te apreciez foarte mult. Răzvan Păscu haha.. eu zic că da. sunt student la los angeles, la filosofie și într-un oraș în care TOATĂ lumea conduce, eu mă încăpățânez să merg cu metroul și cu autobuzul... mai mult, zic că, involuntar, românii călătoresc eco. cam câți
Călătoreşti eco? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82742_a_84067]
-
Dragoș Bucurenci Bătrîne Marx tu pe aceste meleaguri vei fi degrabă bărbierit și trimis la reeducare. Pînă și faptul că vacile estice care au păscut pe langă linia ferată se cred vagoane de locomotivă și nu mai dau lapte, ți se pune tot ție în cîrcă. Bine-ar fi să cadă orașul pe mana negustorilor, să nu mai pută piața atat a retorica, să vină
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
e atît de misterioasă, încît m-a făcut să meditez la cele povestite de prietenul meu. Știu prea bine că ar fi fost și mai misterios dacă n-ar fi plouat, ci dacă, trecînd pe lîngă un imaș pe care pășteau tauri neînfricați, s-ar fi năpustit vreunul din ei asupra mea, iar eu, neavînd unde să fug sau neputîndu-mă urca într-un copac, aș fi îndreptat spre el umbrela, așteptîndu-l să vină și, cînd ar fi fost aproape, aș fi
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
satisfacție de a fi format un pluton de tineri în specialitate, se pregătește să acționeze prin străinătăți. Dacă pune ochii pe Ungaria, visul cel mai scump al P.R.M.-ului capătă o nesperată șansă de împlinire. Numai pe anonimul telespectator îl pasc halucinațiile. I se năzare că-l vede pe dl. Tucă jucând la fileu cu dl Gyuri Pascu, asistați de trei nude-goale, cu obrajii către ei, iar către spectator, cu partea opusă. Voi lua o aspirină: dacă mă paște un proces
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
telespectator îl pasc halucinațiile. I se năzare că-l vede pe dl. Tucă jucând la fileu cu dl Gyuri Pascu, asistați de trei nude-goale, cu obrajii către ei, iar către spectator, cu partea opusă. Voi lua o aspirină: dacă mă paște un proces?
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
Constanța Buzea Pornind de la eminescianul "Turma visurilor mele eu o pasc ca oi de aur", continuați astfel, eminescianizând impecabil: "Ele sunt a mea trăire, eu le sunt al nopții faur" și "Știu doar visul ca speranță ce la geam îmi bate seara/ când o licărire dulce îmi topește lumânarea". Aceasta dovedește
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu mă-nturn spre tine doamnă/ de pe ochiu-mi zdrențuit/ albăstrui greu canonit/ și curgând șarpe sub piatră/ inelat și plin de plâns// coapsa-ți brună foarte dreaptă/ căi lactee paște-un mânz/ de sub umbra cea sfioasă/ adunată-n foi de vânt// când treci sprinten vaporoasă/ în trup tânăr explodând" ( ave, nichita). Dacă Nichita ar fi apucat să vă îmbrățișeze la vederea versurilor dedicate lui Eu vă mulțumesc pentru solara dvs.
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
pe reacția de respingere a totalitarismului, "pentru care nu există cale de întoarcere". Mircea Eliade socotea emigrația românească de după al doilea război mondial cu o componentă a destinului nostru național, o prelungire a procesului arhaic al transhumanței țăranilor care-și pășteau turmele pe un teritoriu vast, din Cehoslovacia pînă la țărmurile Mării de Azov. Explicabil, acest val anticomunist nu și-a putut păstra puritatea politică ce, în nucleul său, îl califica, maculat fiind de diverși aventurieri în goana după avantajul material
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
pe-o scară și sprijină un copac. Pe măsură ce trenul înaintează, observă că grădina se află în centrul unui loc pustiit de străzi. Vede părți disparate de treierători și semănători în culori țipătoare zăcând pe câmpuri, apoi un grup de căprioare păscând la marginea unei liziere de pădure. Se gândește la iepurii pe care i-a văzut odată pe celălalt terasament țopăind între șine și surâde, pentru că vederea animalelor din tren o emoționează întotdeauna. Brusc tresare. El a scos un oftat adânc
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
au năpădit amintirile legate de viața de sat, de casa părintească. În vremea nopților care devin tot mai lungi mă-ntorc în sat, colind pe dealurile din jur, urc la pădure, văd drumurile în pantă pe care suiam altădată să pasc vitele citind, împreună cu alți copii. A sporit reveria și a scăzut simțul realității, dar reveria mi se pare benefică; ea m-a fortificat și a diminuat stilul poate excesiv de livresc și uscat ce se poate observa în lucrările mele mai
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
făcuseră să zăbovească și își relua drumul fără a spune nimic. Când am ajuns sus, ea a scos un strigăt de uimire. Limpezimea dimineții strălucea acolo cu o forță covârșitoare. Lacul era albastru, albastru. Pe pajiștea din jur, încă verde, pășteau vacile, în sunetul tălăngilor. Dominând lacul, stânca aceea uriașă în care se deschidea arcul cenușiu de la intrarea peșterii părea un monument construit pentru o comemorare veșnică. Am descărcat lângă colibă ștergarul cu merinde, păturile, sacii și cortul și fără să
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
mai mult la politicianul român: iresponsabilitatea sau cinismul? Iremediabil rupți de viața reală, purtați de apele îmbâcsite ale nemerniciei, nu observă cum a început să le alunece pământul de sub picioare. Nici unul dintre politicienii cu funcții nu realizează primejdia mortală ce paște România. Prea ocupați să-și facă valizele, n-au avut când, între o deplasare și alta în Occident, să observe mutațiile maligne din societatea românească. După noua repriză, de un an și jumătate, de hoție la drumul mare, electoratul s-
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
partid, însă nu și cele legate de dărîmarea unor cartiere bucureștene (Demostene Gramatopol fusese medic la acum dispărutul Spital Brîncovenesc), de raționalizarea energiei sau lipsa alimentelor de bază (de care se plîng aproape toți; Maria Roth nu mai poate face pască pentru că i-ar trebui mai multe pachete de brînză și �se dă" doar cîte unul: Dacă faci rost de brînză, ești invitatul meu."). E important pentru că pe de o parte avem de-a face cu persoane în vîrstă (e impresionantă
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
căruia, bizar, se ițea granitul roșcat al stîncii singuratice, ocolită de vaporașele cu stegulețe semănînd, ruptă-bucățică, cu gemenele lor de pe rîul Moscova. Neuronii clamau apoteotic: „Hidrocentrala V.I. Lenin”, iar mîndria patriotică atingea cote de alertă. Nimic. Pe fundul gloriosului lac pasc acum vacile ancestrale. Stînca stă înfiptă, resemnat, în iarba primordială. Dezolare? Nu. Cu gîndul și la alte catastrofe ecologico-ideologice ale comunismului (ce ruginită apocalipsă industrială ți se întinde la picioare, cînd urci, la Iași, dealul Cetățuii!), mă așez la curățica
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
de la 20 de metri unduioasa mișcare, nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma secată a lui Ilici! Geologica stîncă, vacile păscînd în acea Românie... eminamente agricolă, atît de urîtă de neamurile proaste care au stăpînit țara jumătate de secol și au maculat-o cu megalomaniile lor cincinale. Iarăși - destins - de-a lungul șerpuitor al Ozanei, pînă la... pînă la... Cum să
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
Zarchievici, Ioan Popa. Traduceri: Gabriela Danțiș, Magda Teodorescu, Alină Maria Beiu, Dan Mihai Slușanschi, Ana Stâncă Tăbărași, Maria Dinescu, Maria Kacsir. Dramaturgie: Dumitru Velea, Virgil Petrovici, Virgil Brădățeanu. Literatura pentru copii-tineret: Zaira Samharadze, Ștefan Braneleș-Lățea, Silvia Dima, Gheorghe Penciu, Marin Păscu. Filiala Arad: Lazăr Cerescu, Mircea M. Pop. Filiala Bacău: Elenă Bulai, Gheorghe Iorga. Filiala Brașov: Dan Mihăilescu. Filiala Chișinău: Miroslava Metteaeva, Grigore Crigan, Mircea Lutic. Filiala Cluj: Lăură Pavel, Carmen Vald, Victor Constantin Măruțoiu, Lucian Pența, Vasile Radu Ghenceanu, Lucian
Consiliul Uniunii Scriitorilor () [Corola-journal/Journalistic/13782_a_15107]
-
În plus patrupeda va asigura și cornul ( de supt), având în vedere că producția de grâu din acest an este compromisă. Celorlalți miniștri nu li se cunosc decât numele: Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Ioan Rus, Mihai Tănăsescu, Ioan Mircea Păscu, Mircea Geoana, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Răzvan Teodorescu, Alexandru Athanasiu, Ilie Sarbu, Dan Nica. Plus 6 miniștri delegați, plus... În total 22 ( cam fatidica cifră asta...). Așadar, ca urmare a mării restructurări, UE și al său genial inventator de criterii
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
n-a mai scăpat, pînă și animalele au fost ucise, e o planetă pustie). Vaca e la locul ei de vreo două săptămîni și poate fi filmată de orice echipă care se aventurează încoace. Cîmpia e lucrată, turme de capre pasc pe pajiști, mașini deloc stricate sînt parcate în curț. Dar nimeni nu se atinge de vacă, singura victimă de război aflată cu adevărat la îndemîna ziariștilor. Distrugerile par selectate. Case lovite cu artileria lîngă altele întregi și înfloritoare. Sate pustii
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
staliniste. Așa că totuși cine are urechi de auzit să audă. l Nici n-a apucat bine Cronicarul să se bucure că Hagi a fost primit ca un profet al fotbalului de suporterii echipei turcești Bursaspor, Adevărul anunță: "Pe Hagi îl paște pușcăria turcească". Dat în judecată de un arbitru (stîrnit și de presa turcă) pe care Hagi la înjurat, scuipat și călcat pe picior pe vremea cînd mai juca la Galatasaray, antrenorul Hagi s-a întors în Turcia tocmai cînd procesul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
foarte în serios rolul în care s-a distribuit singur. Mă gîndesc că în scurt timp o să cîștige și ceva gologani. Ascultîndu-l ce frumos și ce discret povestește despre regi asociază discursul și cu Sinaia, Castelul Peleș și vacile care pasc toată ziulica pe pajiște am fost tentată să încerc cîteva exerciții de admirație și de imaginație. Văd toalete, pălării, botine fine, umbreluțe, trăsuri sau mașini cochete de epocă din care coboară pași eleganți și fraze franțuzești, parfumuri, maniere elegante, bijuterii
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
procedând, poate că vom șterge de pe harta lumii nume de mari popoare care, folosindu-ne la cules de căpșuni, habar n-au ce le așteaptă. Cum nu știm nici ce pe noi înșine într-un viitor nu prea îndepărtat ne paște, când luăm de bun -, iar de făcut altfel nu ne stă în putință - cele ce ni se profețesc. Bântuiți de virusul avicol ce joacă leapșa între naționale hotare de județe, dacă acesta va izbuti o mutație care i-ar asigura
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
Ținta e fuga însăși. Fuga și tăcerea urnesc antice plante din blocuri de antracit. Ritmul cui îl urmez, îl ascult? Ce lege-și secretă nectarul în mine? Mă lipesc de rottweilerul meu, Conte - însoțitorul meu prin infern, prietenul care-mi paște brândușele. O respirare cât o silabă - și vom atinge cerul. Am spus da Duhului Sfânt al Vieții. Amin. Punct. Febra Seară. Aer încins, teribil. Marte va crește-n fața noastră curând. Febră. Senzația că mesteci nisip. Fragmente de apocalipsă strivite
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
pe deasupra mea. Privesc cum în fiecare por al pielii mele Trăiește câte-o civilizație de bacterii Câte-un imperiu de microbi câte-o împărăție de viruși Cuvintele Tale, Iehova, Dumnezeul meu, cad printre boturile lor. Vine trupul meu și le paște. Vine mintea mea și le uită. Și cuvintele Tale ajung numai foarte rar la inima mea. Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni 3) Tu faci totul Și eu nu
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]