144 matches
-
ANTEBRAȚ ȘI MÂNĂ – STÂNGA - ANTERIOR ANTEBRAȚ ȘI MÂNĂ – DREAPTA - ANTERIOR CAPUL și GÂTUL – LATERAL STÂNGA & LATERAL DREAPTA CAPUL ȘI GÂTUL – ANTERIOR & INFERIOR Starea dinților – Examen posttraumatic Maxilar inferior (mandibular) suprafața linguală, ocluzală și vestibulară Maxilar superior suprafața vestibulară, ocluzală și palatinală ) Ministerul Justiției Administrația Națională a Penitenciarelor Locul de deținere ____________ Cabinetul medical Nr. registru leziuni traumatice: Data: Gradul profesional, numele și prenumele: Secțiunea 11 Notă de Informare Văzut, Director Avizat, Medic șef privind constatarea unor leziuni corporale/traumatice/de violență care afectează
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
care nu necesită nicio procedură de adiție/augmentare osoasă/interpoziție ... 11. Tratamentul protetic pe implanturi ... 12. Tratamentul leziunilor traumatice dento-alveolare ... 13. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale ... 14. Tratamentul de urgență în fracturile maxilo-mandibulare ... 15. Tratamentul infecțiilor periosoase (abcesul vestibular, abcesul palatinal, abcesul parodontal) ... 16. Tratamentul nonchirurgical de reducere a luxațiilor temporo-mandibulare ... 17. Tratamentul cariei simple la dinții temporari, dinții permanenți imaturi și dinții permanenți ... 18. Tratamentul pulpitelor acute și cronice la dinții temporari, dinții permanenți imaturi și dinții permanenți ... 19. Tratamentul
DECIZIE nr. 4/2 CN din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271492]
-
care nu necesită nicio procedură de adiție/augmentare osoasă/interpoziție ... 15. Tratamentul protetic pe implanturi ... 16. Tratamentul leziunilor traumatice dento-alveolare ... 17. Tratamentul de urgență al plăgilor cavității orale ... 18. Tratamentul de urgență în fracturile maxilo-mandibulare ... 19. Tratamentul infecțiilor periosoase (abcesul vestibular, abcesul palatinal, abcesul parodontal) ... 20. Tratamentul non-chirurgical de reducere a luxațiilor temporo-mandibulare ... 21. Tratamentul cariei simple la dinții temporari, dinții permanenți imaturi și dinții permanenți ... 22. Tratamentul pulpitelor acute și cronice la dinții temporari, dinții permanenți imaturi și dinții permanenți ... 23. Tratamentul
DECIZIE nr. 4/2 CN din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271492]
-
cumcă la răsunetul columnei de aer (consună) glăsuiesc organele diferite. Consonantele așadar se nasc abia atuncea în adevăr când sufletul se dezbate din diferitele organe ale vorbirei, după cari organe ele se și deosibesc în litere labiali, dentali (limbali) și palatinali. De-aceea consonantul e marcat mai aspru decât vocala, ba el dă abia intuițiunea siguranței (destinatei) plastice a sunetului articulat. Daca vocala e purtătoarea simțirei și elementul propriu muzical al limbei, apoi consonantul e reprezentantul reflexiunei, a sigurități (acurateței) conceptului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-nseamnă limba de consonante mute. Așa se nasc (se provoacă) din cerul gurei, cu aspirațiune premergătoare, sunetul r, din organul limbei l, parte prin aerul ce efluă prin nas n, din organul buzelor m. Acestora corespund cu aspirațiunea următoare sunetul palatinal k, sunetul limbal t și sunetul labial p. Ceste din urmă pot acuma să esperieze modificațiunea cumcă, esprimate cu o ușure aspirațiune a organului ce le produce, ele prin asta se-nmoaie. Așa trec sunetele aspre palatinal, limbal și labial
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aspirațiunea următoare sunetul palatinal k, sunetul limbal t și sunetul labial p. Ceste din urmă pot acuma să esperieze modificațiunea cumcă, esprimate cu o ușure aspirațiune a organului ce le produce, ele prin asta se-nmoaie. Așa trec sunetele aspre palatinal, limbal și labial k, t, p în sunetele moi g, d, b. Pentru că aste din urmă împărtășesc cu cele dentîi originea lor din același organ, de-aceea și în pronunție sânt așa de ușor de confundat încît provincii întregi germane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Csăky se ridica la aproximativ 5.000 de volume, din care 3.600 erau în limba franceză; li se adăuga un apreciabil număr de cărți în limbile latină și germană. Ajunsă prin cumpărare în posesia lui Atzel Péter (nepotul judecătorului palatinal Atzel Istvăn) împroprietărit la Șicula-Ineu, nu departe de Arad, colecția va avea multă vreme un circuit închis, rezumându-se la o palidă frecventare din partea proprietarului și a familiei acestuia. Din fericire, fondul s-a conservat până în zilele noastre, astăzi fiind
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
starea de sănătate a sistemului stomatognat. Indicii clinico-biologici de interpretare a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
29 b). Se împarte dintele în sensul diametrului vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulo-oral în șapte părți egale, și anume: -pe o șeptime se desfășoară versantul vestibular al cuspidului V; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului vestibular; -pe două șeptimi - versantul ocluzal al cuspidului palatinal; -pe două șeptimi - versantul oral al cuspidului palatinal. În concluzie, fața ocluzală ocupă patru șeptimi din suprafața ocluzală totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ei și sunt la rândul lor împărțite, după criteriile descrise, în creste transversale și creste oblice. Crestele transversale unesc doi cuspizi situați față în față, ele constituind practic continuarea crestelor cuspidiene esențiale. Crestele oblice unesc doi cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proeminențe ce apar inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lați (raportat la înălțime) și mai ascuțit. Coroanele sunt mai scurte și se termină cu un cuspid ascuțit. Segmentele marginii incizale se întâlnesc cu fețele proximale în zona cea mai lată a coroanei, la nivelul ariilor de contact. Pe fața palatinală se găsește un cingulum voluminos, ce se prelungește printr-o creastă ce delimitează două versante concave. Rădăcina pe secțiune orizontală este triunghiulară. Grupul molar - Molarii temporari sunt mult mai mici decât omologii lor definitivi, având protuberanta cervicală de smalț ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
variante morfologice, dintre care una seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
seamănă cu molarii permanenți, cealaltă semănând mai mult cu premolarii. Pe fața vestibulară, foarte frecvent se întâlnește tuberculul ZUCK-ERKANDELL. Molarii 2 temporari sunt asemănători cu primii molari temporari și au, în majoritatea situațiilor, pe fața palatinală tuberculul Carabelli, iar rădăcinile palatinală și disto-vestibulară sunt frecvent unite. Molarul 1 temporar mandibular, ca și antagoniștii, prezintă două variante morfologice din care cea molariformă este cea mai frecventă, prezentând adesea patru cuspizi și numai în cazuri rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mai mare ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]