190 matches
-
fagurelui lexical constituie argumentele apodictice care impun un scriitor printre confrați, lipsa de respect a lui Houellebecq față de ele frapează. Primii dușmani și-i cîștigă scundul romancier în tabăra criticilor și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau, în 1994. Acuzat deschis că nu știe să scrie, romancierul cvadragenar pierde într-o parte ceea ce cîștigă înzecit dincolo, în public
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
fraze care încep cu democrația socială... Dincolo de partea anecdotică, filmul lui Julie Taymor este un exemplu fericit de cum poate fi pusă, pe ecran, o personalitate artistică atît de colorată ca Frida: fără prudențe inutile, fără timorări castratoare, cu imaginație și panaș Filmul este în același timp precis și luxuriant, reușind să găsească racordul sugestiv între pictura Fridei ( un suprarealism naiv) și viața ei. Salma Hayek ( tot mexicancă) s-a luptat opt ani pentru a duce la bun sfîrșit acest proiect și
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale se transmit multe tâmpenii. Dar nici una dintre ele nu va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele” dubioase, șușele sentimentaloide, imbecilitățile cu panaș, excentricitățile cu iz scabros. N-am prea observat ca vreun post românesc să imite modelele „main stream” din Vest. Chiar și atunci când cumpărăm un program de succes, o facem trăgând cu ochii la Istanbul. Abili nevoie mare, politicienii Puterii se
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
fi fost nici Barbu". O trăsătură dominantă a lui Eugen Barbu a fost, evident, slugărnicia. O slugărnicie de tot meschină, de rîndaș ce dorește a obține un pour-boire, la care presupunem că nu s-ar fi pretat emulii săi cu panaș precum Petru Dumitriu sau A. E. Baconsky (l-am văzut pe ultimul făcînd plecăciuni, la Cluj, în fața lui Beniuc, pe atunci președinte discreționar al Uniunii Scriitorilor, însă în fața activiștilor păstra o anume rezervă, o rigiditate ușor schițată a orgoliului). O
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
sta cîte-un matroz cu jegul strîns pe gît, sub volănaș, cu multă grijă și cu tot dichisul. prin parc trecui atunci, sub crengi bogate, ca să mi-alung aleanul și plictisul, cu fracul nou vopsit în chinoroz și chivăra gătită cu panaș. atunci zării, o, doamne, pe alee în strai bogat de catifea subțire cu falduri tremurînd sub alizee, un chip gingaș de dincolo de fire, de doamnă ce anume se gătise spre-a fi în lume ea cea mai frumoasă. cînd mă
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
personală. Ironizează Moscova: acolo se schimbă teoriile din sfert în sfert de oră și mai des. Trebuie să ne conformăm și noi. E cam greu. Am îmbătrînit. Ochii îi sticleau de ironie și dezamăgire". Lui Petru Dumitriu i se recunoaște panașul unei superioare intelectualizări care-l diferenția net de companionul său întru "realism socialist", Zaharia Stancu: "De ce scrisul lui Petru Dumitriu, oricît ar fi de infame tezele lui, are ceva plin de elevație, pe cînd scrisul lui Zaharia Stancu are ceva
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
cu adevărat dacă ajunge teafăr la șaptezeci de ani! Mulți miniștri mor înainte de vârsta asta, iată Duca, Vintilă; mulți decorați la fel, iată Roznovanu, imbecilul de Ciorănescu; mulți scriitorași se duc devreme, iată lingușitorul Cerna, lingușitul Ion Luca; boieri cu panaș nu apucă jumătatea de veac, iată Lucă Sturdza sau tizul meu Cantacuzino. Până la urmă izbânda înseamnă să dai cu tifla nătăfleților morți de inimă pentru funcții, pentru femei, pentru scrieri. 31 martie. Acum cinci ani, Societatea Scriitorilor îmi da premiul
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
Doamna Zoe nu numai că îndeplinea toate criteriile admirației noastre, ci le și depășea cu brio. Provenea dintr-o familie de mare burghezie bucureșteană; tatăl ei fusese prietenul lui Tudor Vianu, iar educația familială se afișa la ea ca un panaș; cînta la pian ca o pianistă adevărată; vorbea perfect franceza (din familie), germana (tot de acolo), obținuse licența în engleză, dar, pe lîngă idiomurile de bază ale Vechiului Continent, știa bine latina și italiana, veritabil "scandal" în anii '60; citea
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
Oștenii tulburi, strânși în grea armură. Oștenii tulburi, care stau deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură. O rasă sunt, o stirpe. Cine-i știe Pierduți prin târguri, sate și orașe, Clătindu-și nevăzutele panașe, Strângând în pumn o spadă sângerie? Dar ei se recunosc: După privire! După privirea-n care visul încă Păstrează ctitoria lui adâncă De poezie și de-mpotrivire, Păstrează prea-himerica-i cetate, În care el, viteazul, trubadurul, În care el și eu
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
eventual, ca actor (în felul lui Orson Welles). Deschiderea de cunoaștere modernă a spiritului sau, stimulat de abracadabrante viziuni simboliste și de sfîrșitul, efervescent, desi pozitivist, al secolului XIX- veac raționalist, al primelor problematici sociale de anvergură, anticipînd revoluția, - este panașul acestui "aristocrat" al literelor, făcînd poezie, la metronom, în mijlocul regretelor atîtor roze... * Una din prozele sale cele mai curioase și pe care astăzi o citim zîmbind cu uimire este și aceasta schița fantastică și atît de actuala în desuetudinea ei
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
avut privilegiul transpunerii în limba română de traducători de elită: Tudora Șandru Mehedinți, Mihai Cantuniari, Ileana Scipione, cărora li se adaugă acum și Dan Munteanu Colan. Seria romanelor istorice avându-l ca personaj pe Căpitanul Alatriste îi aduce autorului alt panaș, însoțit de admirația cititorilor spanioli sensibili față de propria istorie. Pasiunea pentru istorie a englezilor, talentul de povestitor, documentarea serioasă au făcut din Philippa Gregory o autoare iubită, iar lui Hillary Mantel i-a adus de două ori Booker Prize. Poate
Tango, spionaj, șah sau probele unei pasiuni by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2790_a_4115]
-
în oi... Și desigur întrebările nu se opresc aici. Ele pot continua: ce romane cu miză psihologică ori cu tentă scandaloasă vor apărea la Editura Trei, ce noi maeștri Leda vom cunoaște, ce serii de autor sau ce romane cu panașul unor mari premii ne pregătește Editura Polirom, ce autori și mai ales autoare ne vor ispiti din "Raftul Denisei", la Humanitas fiction.
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
Întrebarea lui Al. Paleologu e retorică: "Putem oare să-i repudiem pe acești ...domni Jourdainť ai credinței, de fapt creștini care se ignoră, virtualmente poate chiar sfinți?". Se manifestă astfel reversul, ca să zicem așa, al polemicii ce pare a constitui panașul eseistului. Demontînd ponciful, războindu-se cu "ideile primite" (acele "idees recues", glosate de Flaubert), acesta se arată apt a investi o energie și o perspicacitate echivalente în manevrele de "reabilitare", de "salvare" a celor pe care-i resimte nedreptățiți, rău
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
reutilizarea. titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m). mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
interese!" (s.n.) (în paranteză fie spus, deși computerele au ușurat enorm viața în redacții, asta nu scutește redactorii și corectorii să-și facă datoria. Scrierea în grabă și expedierea prin e-mail are dezavantajul formei "expediate", neglijente, proprie comunicării electronice.) Refuzul panașului În numărul din noiembrie al Ideilor în dialog, Dan C. Mihăilescu (în articolul "Multe și "mărunte" despre construcția critică") deplînge plecarea lui Daniel Cristea-Enache de la Editura Corint și a lui Marius Vasileanu de la Adevărul literar și artistic: " Deschid o paranteză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
ia lui Mugur Isărescu un interviu în ALA, despre filozofia financiară, așa cum a făcut-o Marius Vasileanu în nr. din iunie dedicat lui Cantemir. Ce vreau să spun este că nu înțeleg în ruptul capului acest refuz aproape maniacal al panașului, un refuz sinucigaș din perspectiva blazonului firmei. A viza exclusiv profitul per titlu în dauna aparițiilor de prestigiu, esențiale pentru imagine și pentru soliditatea brandului, e o prostie, ba încă una comercială în ultimă instanță. De unde refuzul acesta?" Associated artist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
par banale, În orice scenografie. Ei bine, Kokkos e un filosof al scenografiei; evită previzibilul și găsește o personalizare a obiectului, legată de cerințele respectivului spectacol, atît de minuțios enumerate În carte de George Banu: „A nu face uși - În panașul acestui refuz se poate recunoaște orgoliul artistului și disprețul pentru artizan, ca și cum valoarea teatrului ca artă ar fi pavată cu uși ce au fost izgonite.[...] Dacă pictorii nu iubesc ușile, implicit, sarcina le revine scenografilor. Uși aurite pentru vodevilurile burgheze
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
faptul că am o mică infirmitate fizică. Mi se părea chiar că Îmi dă așa, un aer distins. Mi-ar fi plăcut să am și un bastonaș și niște ochelari de soare. Întotdeauna am avut o mare afecțiune pentru cuvintele panaș și arbitrul eleganței. Mi-ar fi plăcut chiar să-mi las un mic barbișon negru. O vreme, Jerry mi-a spus Șefule, apelativ după care nu mă prea Înnebuneam, după care a Încercat să-mi zică Gustav și Ben, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Întrebarea lui Al. Paleologu e retorică: "Putem oare să-i repudiem pe acești ...domni Jourdainť ai credinței, de fapt creștini care se ignoră, virtualmente poate chiar sfinți?". Se manifestă astfel reversul, ca să zicem așa, al polemicii ce pare a constitui panașul eseistului. Demontînd ponciful, războindu-se cu "ideile primite" (acele "idees reçues", glosate de Flaubert), acesta se arată apt a investi o energie și o perspicacitate echivalente în manevrele de "reabilitare", de "salvare" a celor pe care-i resimte nedreptățiți, rău
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
la altele nu s-or pricepe ei, dar la fotbal excelează. Și iată cum astfel, după jocul de aseară, încet-încet începem să ne facem o primă idee despre principalele favorite la trofeu. Pînă acum Italia și Olanda au confirmat cu panaș, Brazilia a șchiopătat, Anglia a fost aproape să, iar Spania a clacat dezastruos. Mai rămîne să-i vedem pe argentinieni și pe nemți - unii spun și pe portughezi, deși știm cu toții că portughezii și englezii dezamăgesc la fiecare ediție de
Cronica lui Turambar. Mirel Palada despre Italia – Anglia, 2–1: Doi dueliști eleganți și preciși by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73934_a_75259]
-
Ce adună în caliciul ei vrăjit toate parfumurile sinonimice: dihonie, râcă, price, sfadă, pricaz, vrajbă, gâlceavă. La care se adaugă, după caz, o sumă de condimente ce-i dau un gust și mai aparte: răutate feroce, orgoliu ridicol, prostie cu panaș, grandoare de mahala, delir indecent, fariseism grobian, leșin estetic, retorică retardată, semeție tâmpă. Sau, în destule cazuri, chiar instabilitate patologică. Când bat palma doi români, există toate șansele ca unul să-l păcălească pe celălalt. Chiar dacă numai așa, puțin. E
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
o inimă/ evadată prin coaste// pulsează meningele/ ieșit din craniu/ vulva întinsă la geam/ prin ochiurile perdelei/ ca gușa rîioasă în iarbă// spițe și valuri/ se rotesc în calandru” (Taximetre). Apare însă și procesul invers. Ca o revanșă a abstractizării (panașul cerebral al poeziei n-ar putea fi abandonat din planul acesteia, de testimoniu fidel al umanului), structurilor organice li se atribuie încrengături mecanomorfe, fețe geometrice. Avem a face cu încă un contrast fertil, avînd alura unui baroc scientizant: „Turnurile de
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
vigan, silvoiz, a se îmburda sunt numai câteva dintre regionalismele care, în primă instanță, derutează. Abundente și disonante la începutul romanului, ele devin firești de la un moment încolo, chiar dacă nu întotdeauna sensul lor se degajă din context. Nu e un panaș lingvistic acesta, nu-i o paradă enciclopedică gratuită, ci o formă de a retrăi, fără rest, o vârstă. În felul acesta, Marta Petreu are acces la adevărul ultim al confesiunii. Pe care, cum se spune, o scrie pe dinăuntru. E
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
cu tine al unei tinereți apuse ca să și fii. Viața nu trece peste noi numai cu roțile învălite în flori, cum ne-o închipuim în junețe. Florile se scutură și în locul ghirlanzilor rămân doar obezile de fier. Vârsta ne prăfuește panașul și e tristețea cea mai grea. De aceea, stimate și scumpe domnule Beniuc, permite-mi să te fericesc (dacă e îngăduit a emite atari judecăți) și să mă bucur văzând în d[umnea]ta imaginea unui tânăr, cum ne-a
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
nu are nici o relevanță, numește doar convenții cronologice într-un spațiu de neant cultural. De neant ce se prelungește cîteodată pînă la durata unui secol. Cînd, împinși de ambiții arzătoare, tineri scriitori români au încercat să impună, ca pe un panaș, termenul de "generația tînără" (este ceea ce au făcut Mircea Eliade și cei din jurul său în anii ^30), rezultatul s-a dovedit, în cele din urmă, departe de așteptări. Deși au pus la bătaie toată arta lor de jurnaliști, deși au
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]