38 matches
-
la îndeplinire de regimul comunist, prin Tratatul de la Varșovia, iar ideea teutonică a ,,marșului spre Răsărit” (Drang nach Osten) a căzut în fața Rusiei comuniste, fără ca aceasta să reprezinte o victorie a Ortodoxiei, ci mai degrabă o grea lovitură. Coliziunea dintre pangermanism și panslavism, produsă în anul 1914, are repercusiuni asupra lumii până astăzi [2] . Germania, înfrântă în anul 1945, conduce în anul 1999 Europa, Rusia găsindu-se, ca și la începutul secolului XX, în căutarea echilibrului, a unui ritm economico-politic care
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481536603.html [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
din πᾶν = toți, la „turcism”. Deși popoarele turcice au rădăcini istorice, culturele și lingvistice comune, apariția mișcării panturcice este un fenomen relativ recent, apărut la sfârșitul secoluli al XIX-lea și poate fi comparat cu mișcările europene semănătoare: panslavismul și pangermanismul. Ideologii panturcismului pun accentul nu atât pe identitatea etnică, și pe cea lingvistică și culturală. Această diferențiere este necesară pentru ca să se evite confuzia cu „turcesc’’, care face referire în primul rând la cetățenii care locuiesc în Turcia. ul promoveasză ideea
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
migrațiilor, triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul al X-lea, teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman. În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei protestante. Creșterea pangermanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul a fost înlocuit de Republica parlamentară de la Weimar. Înființarea
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
doilea, disponibilitatea de a le folosi când și dacă ar fi fost nevoie. Nevoia de fier "și" sânge a devenit în curând evidentă. Până în 1862, când Bismarck și-a ținut discursul, ideea de stat național german în spiritul pașnic al Pangermanismului evoluase de la caracterul liberal și democratic pe care îl avea în 1848 pentru a face loc "Realpolitikului" lui Bismarck. Veșnic pragmatic, Bismarck înțelegea posibilitățile, obstacolele și avantajele unui stat unit, și importanța legăturii acelui stat cu dinastia de Hohenzollern, aceasta
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
capete teritorii în Africa mediteraneană, de aceea, a încheiat alianța cu Puterile Centrale. Franța se aliază cu Rusia, încheind o alianța franco-rusă, astfel, cel mai autocrat stat se aliase cu cel mai liberal stat european. Erau numeroase ligi care promovau pangermanismul pentru a justifică expansiunea teritorială, Rusia fiind determinată să se alieze cu Franța. Franța chiar a împrumutat Rusia cu importante sume de bani pentru a se dezvolta. Britanicii doreau să construiască o cale ferată de la Cairo la Cape Town, și erau
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
militare din Italia în Primul Război Mondial. Inițial apropiat de Partidul Social-Democrat Austriac prin prietenia lui cu câțiva membri ai conducerii organizației în perioada în care se ocupa de un proiect de locuințe în Viena, Neubacher a devenit atras de pangermanism și în 1925 a fondat propria sa societate, "Österreichisch-Deutscher Volksbund", care milita pentru acest curent politic. El a fost și membru al societății secrete "Deutsche Gemeinschaft" și s-a împrietenit cu Engelbert Dollfuß și Arthur Seyss-Inquart, care erau membri ai
Hermann Neubacher () [Corola-website/Science/329097_a_330426]
-
și culturală vizând unitatea țărilor arabe. După Primul Război Mondială adoptat o atitudine de opoziție față de colonialismul franco-britanic și față de cultură occidentală, exacerbînd valorile fundamentale religioase și lingvistice. În 1945, pentru sprijinirea luptei arabilor, a luat ființă Liga Țărilor Arabe. Pangermanismul - Mișcare politică și culturală în vederea unirii tuturor popoarelor germanice într-un stat, apărută la începutul sec. 19 și promovată de Ernst Moritz Arndt. Liga Pangermanica a fost organizată de Ernst Hasse (1894). În sec. 20, prin conotații rasiste și de
Panism () [Corola-website/Science/328479_a_329808]
-
de Uniunea Sovietică. Deși mai întâi ideile panslaviste au fost expuse de Vinko Pribojević la începutul secolului al XVI-lea și de Juraj Križanić la mijlocul secolului al XVII-lea, panslavismul s-a dezvoltat la început într-un mod similar cu pangermanismul, prin sublinierea nevoii de unitate. Asemeni altor mișcări naționaliste romantice, intelectualii și oamenii de știință slavi, în special din domeniile istoriei, filologiei și folclorului, au încurajat plin de entuziasm ideiile panslave. Cele mai utilizate simboluri panslave au fost culorile panslave
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
istoria glorioasă a Italiei, de la Imperiul Roman și Risorgimento. Regimul nazist s-a instalat în 1933, temele principale fiind legate de conceptele de Fuhrer, națiune și putere, având o componentă rasistă. Mulți istorici au aderat la Partidul Național Socialist, susținând pangermanismul. Vechile instituții de cercetare au fost desființate, iar istoricii care nu au aderat la noua linie politică au fost îndepărtați. Temele esențiale au fost legate de strămoșii germanici, eroii istoriei germane și gloria medievală a Primului Reich, legăturile istorice cu
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
statul nostru ar trebui să caute alianțe la aceia cari, ca și noi, au interes a nu permite unei singure puteri a se întinde prea departe cu cuceririle sale. Tot astfel dacă, ceea ce se poate întîmpla, pericolul ar veni din partea pangermanismului, apoi n-ar trebui să căutăm sprijinul nostru în puterea interesată, ca și noi, a pune o margine acestei extensiuni? Ce este asta decât politică de echilibru, politică de prevedere, politică de patriotism? Dar d-nii de la " Romînul", învățați a căuta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sunt mai degrabă spații de confruntare și conflict decât delimitări politico-statale reglementate prin norme de jurisdicție internațională. Aceste spații sunt (cel puțin în epoca lui Haushofer) delimitate prin ceea ce el numește "panidei": pan-Europa (despre care se spera să devină pangermanism); Eurafrica (nordul Africii și bazinul mediteranean), care urma să intre sub control paneuropean; pan-Rusia (spațiul cuprins între Elba și Amur); pan-Pacific (spațiu care urma să fie disputat de Japonia cu puterile coloniale europene și cu SUA); pan-America
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exemplu, cetățeni nativi francezi, dar panislamici (prin moștenire spirituală și genealogică), se simt marginalizați și revendică drepturi civice fundamentale ale civilizației de sorginte occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
familiei a fost și este o țintă, pentru că ei știu foarte bine că subminând-o și distrugând astfel temelia unei națiuni poți distruge națiunea Însăși. Politicile agresive de deznaționalizare ale marilor imperii, mișcările culturale care Însoțeau valurile migratoare: panelenismul, panslavismul, pangermanismul, comunizarea omenirii din secolul al XX-lea și actuala globalizare sau mondializare, au avut și au ca țintă subminarea familiei prin orice mijloace, directe sau indirecte, vizibile sau voalate, scopul rămâne Însă același. Toate Însă s-au izbit de această
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
proiecte filozofice nu au fost doar spațiile de limbă germană, ci și sau mai ales spațiile filozofiilor romanice, franceză, de pildă, sau italiană. În cazul lui Franco Volpi însă, separarea romanic-german, subiacentă viziunii lui despre romanitatea filozofiei și polemicii cu pangermanismul heideggerian, își estompează contururile întrucât studiile consacrate reconstituirii gândirii heideggeriene din perspectivă aristotelică sunt scrise atât în italiană, cât și în germană și franceză. Faptul că Franco Volpi este considerat astăzi ca unul dintre cei mai autorizați cunoscători ai filozofiei
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fiică mai mare a Bisericii, se consideră un fel de întemeietoare a genului uman, încer-cînd să-și agațe particularitatea, cel puțin după 1789, de aripa universalității; în timp ce Germania se crede destinată, în primul rînd prin superioritate culturală, să domine lumea (pangermanismul), cel puțin de pe vremea Sfîntului Imperiu romano-german, care încar-na ideea suveranității universale, idee primi-tivă, răspîndită în întreaga lume. Chiar dacă respectivul imperiu s-a prăbușit, forma ideologică corespondentă a subzistat la poporul german, ca nefiind înlocuită, ca la cel francez, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unificării europene, lărgirea U.E. spre țările vecine din Est. Există pentru aceasta un loc mai bun decît Berlin?" Este ușor de sesizat rolul istoric pe care și-l reasumă Germania, "patria politică a Noului Centru", cum o considera Schröder. Renaște pangermanismul? Germania se crede destinată să domine lumea, cel puțin de pe vremea Sfîntului Imperiu Romano-German, care încarna ideea suveranității universale, idee primitivă, răspîndită în întreaga lume. Chiar dacă respectivul imperiu s-a prăbușit, forma ideologică corespondentă a subzistat la poporul german. Oricît
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
așa adânc! Nemții își ajunseseră scopul. Puteau să-l șantajeze pe Antonescu pentru a subjuga armata și economia românească în susținerea frontului. Scopul lor ultim nu era înlăturarea comunismului și instaurarea credinței și dragostei creștine, ci a ideii rasiale a pangermanismului. Noi așteptam din zi în zi să fim arestați și trimiși în fața instanțelor militare. Antonescu declarase stare de război, punând în funcție tribunalele militare. Toate in stituțiile au fost militarizate. Curțile marțiale ale Corpurilor Teritoriale condamnau zi și noapte, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu America Latină. „Panlatinismul“ i-a tentat pe unii intelectuali români spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca mică țară latină pierdută În marea slavă, România ar fi fost avantajată de o asemenea formulă de solidaritate. Dar, spre deosebire de panslavism și de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit la un moment dat cu proiectele celor două mari puteri: Rusia și Germania, și au căpătat astfel un sens politic bine definit, „panlatinismul“ a rămas o simplă atitudine sentimentală. Franța (cea mai puțin latină dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mic alsacian, Asediul Berlinului), Guy de Maupassant (Războiul, Bătrânul Milon), L. N. Tolstoi (Pentru ce?), Émile Zola (Șarja de la Rozenville), Arthur Conan Doyle (Contele din Castelul Negru). Unele texte au caracter ideologic (Romain Rolland, Din două rele, cel mai mic. Pangermanism, panslavism?). Altele sunt reportaje de front, semnate de autori diferiți atât sub aspect valoric, cât și ideologic, în funcție de „tabăra” din care provin: Hermann Wagner, Harry Livingstone, Paul Kurmann, Camille Mauclair, Felix Solten, Jean Reibrach, Gustave Cirilli, Hans Hyan, Julius Schaumberger
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289483_a_290812]
-
este un vândut...""183 Un "vândut" era considerat, în 1883, cine vorbea despre Ardeal. Acela era Eminescu! Spre deosebire de Stere, care-și punea atâtea nădejdi în germanitate, Eminescu, cel care cunoscuse bine lumea germană, nu aștepta nici o "mântuire" de la Puterile Centrale, pangermanismul prezentându-i-se nu mai puțin primejdios pentru destinul românilor și pentru ordinea democratică a Europei decât panslavismul. În pofida săgeților aruncate asupra superficialității pariziene, Eminescu era solidar cu latinitatea europeană, garantă a ordinii democratice a Europei. În perspectiva ofensivei panslavismului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
-i-se nu mai puțin primejdios pentru destinul românilor și pentru ordinea democratică a Europei decât panslavismul. În pofida săgeților aruncate asupra superficialității pariziene, Eminescu era solidar cu latinitatea europeană, garantă a ordinii democratice a Europei. În perspectiva ofensivei panslavismului și pangermanismului în Europa, Eminescu regreta rivalitatea dintre Franța și Italia: "Pentru orice spirit nepărtinitor, rivalitatea Franței și Italiei poate produce cele mai triste rezultate pentru viitorul gintei latine"184. Așa se explică de ce poetul n-a putut consimți la veleitățile politice
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care își expune doctrina și programul. Lucrarea, care va deveni cîțiva ani mai tîrziu un imens succes editorial, nu are nimic original. Studiul hitlerist reia de fapt, exagerîndu-le, temele pe care le dezvoltaseră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, doctrinarii pangermanismului 23 și cei care, ca francezii Joseph Gobineau, Georges Vacher de Lapouge și lules Soury sau ca scriitorul german de origine engleză H.S. Chamberlain, mare admirator al lui Wagner și ginerele maestrului de la Bayreuth, credeau că au găsit în rasa
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
economică promovată din 1933 de către președintele SUA Roosevelt, fost subsecretar de stat la Marină în timpul lui Wilson și senator democrat la New York. 22 Partidul Național Socialist Muncitoresc German (în germană, National sozialistische deutsche Arbeiter Partei), abreviat și Partidul Nazist. 23 "Pangermanism" doctrină ce viza reunirea într-un singur stat a tuturor popoarelor germanice. Prin extensie, acest termen desemnează expansiunea germană sub toate formele. 24 "Gestapo" (Geheime Staats Polizei) Poliția Secretă de Stat a Partidului Nazist, creată de Goring. 25 Noțiunea de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
80, continuată în deceniul următor, apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
și amândoi recurg la retoric - Bach într-un mod implicit mentalității baroce, însă Wagner procedând într-un mod explicit, dată fiind această „sensibilitate” față de retoric a componentei operistice a dramei muzicale. Asocierea cu Bach ar putea fi explicitată atât prin pangermanismul ca structură de fond a personalității și gândirii lui Wagner, cât și prin temele religios-mitologice abordate în operele lui. Aici putem vorbi atât despre un imaginar legendar (Tristan și Isolda, Lohengrin sau Olandezul zburător), unul mitologic (tetralogia Inelul Nibelungilor), un
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]