952 matches
-
la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană era implacabilă. Or, aici era principala slăbiciune a lui Dimitrie Sturdza. Activitatea sa
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
politică a gazetei, la rândul său dependentă de balansul ideologic pus în joc de însuși Caragiale: de la debut până în 1877, liberal, de la sfârșitul anului 1877, înregimentat la conservatorii junimiști, din septembrie 1895, îmbrățișând ideile partidului radical conservator, condus de G. Panu, ca în 1908 să se alăture conservatorilor democrați, de orientare "takistă". Toate capitolele cărții, odată cu Argumentul, care egalează cu o provocare a istoriei sfârșitului de secol XIX și primul deceniu al celui următor, prin natura divers cuprinzătoare a periodicelor, se
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
se resimt, mai mult sau mai puțin brutal în receptarea operei. Astfel, „Perisabilul" Caragiale, Cum se plătesc trădările, Jubilația "provinciei" literare, Și totuși...Caragiale, Nelimitata devoțiune reflectă în timp, dacă nu chiar concomitent, orice negație promovată de Anghel Demetriescu, Gh. Panu, Pompiliu Eliade, E. Lovinescu sau altele similare, lipsite de greutatea acestora. Și pentru a aprecia delirul contestatar, reproduc valorile apreciate ca de necontestat față de opera dramaturgului ale unor producții dramatice ca O căsătorie de G. Ursache, Sanda de G. A
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
prezența personajului Caragiale în comedia spumoasă a culiselor și a articolelor din presa sfârșitului de secol al XIX-lea și început de secol XX. Aflăm că E. Lovinescu are destui precursori în persoanele lui Anghel Demetriescu, Pompiliu Eliade sau G. Panu, contemporani ai lui Caragiale convinși de perisabilitatea comediilor acestuia o dată cu epuizarea realității social-politice a vremii. Sau, în unul din ultimele capitole, Între legendă și adevăr, așa-numita ingratitudine a autorului față de cei care l-au ajutat în momente grele ale
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
rutieră, infrastructura feroviară, numărul de locuințe disponibile și unitățile de învățământ. Citește tot... Al treilea Orange smart shop din țară, deschis la Iași Cel de-al treilea Orange smart shop s-a deschis săptămâna aceasta la Iași, pe strada Anastasie Panu nr 52. Magazinul, cu program între orele 8:30 - 19:30 de luni până vineri și sâmbătă între 9:00-16:00, își așteaptă clienții cu o abordare personalizată a serviciilor și o experiență digitală de neegalat. Produsele și serviciile disponibile
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94374_a_95666]
-
Casă Gloria Iași, situat pe Str. A. Panu nr. 36 (demisol, bloc BRD) te invită să petreci trecerea dintre ani într-o minunată ambianța alături de prieteni și familie. Voie bună, dans, DJ, pălării amuzante, dansuri și tradiții cu Ansamblul Doina Carpaților, concursuri cu premii și nu în ultimul
Revelion 2014 - Restauant Casa Gloria [Corola-blog/BlogPost/94574_a_95866]
-
să te menții în formă. Orice sport înseamnăun plus de sănătate pentru cei ce îl practică. Galerie Foto Club Moving Iași Program Club Moving Iași: L-V: 07:00-23:00 S-D: 08:00-20:00 Adresa Club Moving: Str. Anastasiei Panu, nr.31, Iași - în incinta Hotelului Moldova. Telefon: 0232.210.765 Web: www.clubmoving.ro E-mail: iași@clubmoving.ro
Club Moving reinventeaza piscina Moldova! Reteaua numarul 1 in Franta si nr.5 in Europa a ajuns acum si in Iasi [Corola-blog/BlogPost/94678_a_95970]
-
din Ianuarie 1873, unde apărea o notiță nesemnată despre cărțile lui Jules Verne apărute recent la Paris. "Sperăm că aceste scrieri vor găsi și între Români cititori numeroși" scrie autorul notiței care trebuie să fi fost, crede Hobana, junimistul George Panu. Acesta vorbește în Amintiri de la Junimea din Iași despre lecturile din Jules Verne care produseseră asupra sa "o impresie colosală". în "Familia" din 1876 este comentată Călătorie de la pământ la lună, anunțându-se publicarea de "estracturi". Vor urma traduceri în
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
aceeași măsură estetic și științific. Dacă fazele Lunii ar fi fost puse în calendarele vremii la fel ca azi, nu e nici o îndoială că ordonatul și atentul Maiorescu le-ar fi trecut de fiecare dată în jurnal. Luna junimistului George Panu, spirit pozitiv și spirit critic, născut de Revoluție, numai cu doi ani mai vârstnic decât Eminescu, e cel mai aproape de Luna francezilor, de Luna științei, deși o știe și pe cea poetică, încărcată de verdeață. ,Cetind De la Terre ŕ la
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
poet. ș...ț Astolfo din Orlando furioso se suie la Lună într-un car cu patru cai roșii ca focul. Este concepția veche a lui Apollon care străbate cerul cu cursierii săi de foc." Nu partea literară îl impresionează pe Panu, ci, ca pe cei mai mulți contemporani ai săi, cunoștințele științifice: , Acest lucru Ariosto îl spune în două versuri numai - el, așa de prolix. Pentru ce? Pentru că neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum, aruncând pe fereastră un câne mort, acesta începe a se învârti împrejurul bombei șobuzuluiț ca un satelit etc. " Despre toate acestea Panu le vorbește, într-o seară, colegilor săi de la Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună a lui Slavici, după moderna Lună maioresciană și științifica Lună a lui Panu, Caragiale nu putea
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Despre toate acestea Panu le vorbește, într-o seară, colegilor săi de la Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună a lui Slavici, după moderna Lună maioresciană și științifica Lună a lui Panu, Caragiale nu putea veni decât cu o Lună satirică. În puțin parodicele lui poezii imită Luni ale barzilor cândva la modă. Poemul Crucea și semiluna, o parodie după Bolintineanu, debutează în forță cu cea mai banală și ridicolă comparație dintre
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
petrecere cu joc... La gara stațiunii căii ferate stau trăsuri la dispoziția on. oaspeți“. (Controla din 28 iunie 1903). 75 ani „De la Paris la București călare. D-ra Dorange, care a întreprins raidul călare Paris-București, însoțită de la Belgrad de dl. colonel Panu, a trecut frontiera. Moravițenii au făcut călăreței o primire triumfală“. (Voința Banatului din 24 iunie 1928). 50 ani „Noi realizări pentru copii în raionul Caransebeș... Pe lângă Spitalul Unficat de la Oțelul Roșu a fost creată o secție de maternitate cu 10
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
155. CAMELIA BLADA Pizza și paste italiene l La domiciliu Începând din această săptămână, pizzeria „Bella Napoli da Raffaele“ (str. Bucovinei nr. 56) lansează un nou serviciu: pizza la domiciliu. Firma oferă 208 sortimente de pizza italiană, coaptă pe vatră (Pane, Margherita, Prosciutto, Funghi, Gorgonzola, Vegetariana - de post, Mozzarella, Calzone, Tonno, Frutti di Mare, Vezuvio, Raffaele, Bella Napoli da Raffaele, Mascarpone etc.). O comandă este livrată în termen de 30-45 de minute de la momentul preluării. Firma mai livrează la domiciliu, pe
Agenda2003-47-03-servicii () [Corola-journal/Journalistic/281750_a_283079]
-
de 7 (șapte) volume de Scrieri complete, poate doar Amintiri din Junimea (redactate în 1889-1890, dar publicate în 1919) rezistă (dramaturgia și romanul Mihai Vereanu sînt de neluat în seamă), deși adevăratul memorialist al Junimii este, totuși, dizidentul junimist G. Panu cu Amintiri de la Junimea din Iași, apărute, în revista Săptămîna din 1901 pînă în 1906 și publicate în 1908. Dl Nicolae Mecu nu comite deloc eroarea de a încerca să supraevalueze scrierile literare ale lui Jacob Negruzzi, le apreciază cum
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
comentariul intitulat Ghinionul unui prozator. Într-adevăr, prozatorul Hogaș a fost un om cu ghinion, operă să căzînd victima nenorocului autorului ei. Născut în 1848 sau în 1849, prozatorul a fost, de fapt, coleg de generație cu Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior, Xenopol. Dacă și-ar fi trimis, la vreme, producția Junimii putea să fie publicat, cum se și cuvenea, în Convorbiri literare. Dar nu, Hogaș o publică într-o revistă obscură, Asachi, de el întemeiata la Piatră Neamț, trimitîndu-si astfel
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
D Lestine iterare ă ă ț ă î Îăș lovitur puternic din partea vie ii a jer n casa lui Gheorghe Panu. n Pe 9 martie 1878 se n tea, la ă îâ primit-o la moartea tat lui (1895), urma deselor serate organizate n B rlad, Elena Paximade, cea care î ă î ș ț -ă ă ă care se mboln
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
tea, la ă îâ primit-o la moartea tat lui (1895), urma deselor serate organizate n B rlad, Elena Paximade, cea care î ă î ș ț -ă ă ă care se mboln vise brusc, murind n re edin a Panu, Elena este remaravea s devin apoi cunoscut sub ț ț ț ă â ăă bra ele sale. To i fra ii au fost r sp n cat de I. L. Caragiale, prieten bun al numele de Elena Farago. Preg tirea ț
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
n ora ul ă ă țăș un cu Gheorghe la Br ila, la unchiul auzind povestea de via a poetei. natal, la pensioanele Varlaam i ă ăî Dup ce pleac din casa Drouhet, apoi a pornit ntr-o îă ț ă Panu, Elena ajunge n lung peregrinare prin ar , î casa familiei Caragiale. stabilindu-se n cele din ă Perioada 1897-1898 o urm la Craiova, acolo âș va descrie mai t rziu ca unde a i creat cea mai fiind cea mai
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
395, semnată: Grădișteanu, 1873). În finalul articolului, Grădișteanu promitea cititorilor Revistei contimporane "o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar, la intervenția lui V. Alecsandri, colaborator la ambele publicații, Grădișteanu amînă pentru un moment publicarea. În 1910, G. Panu scria în Amintiri de la Junimea din Iași: "Ce să zic de d. Grădișteanu, care, din spirit de polemică, îl numește pe Eminescu în deriziune genial?"11). Același Panu relatează că la prima ședință a Junimii, în care s-a discutat
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
la ambele publicații, Grădișteanu amînă pentru un moment publicarea. În 1910, G. Panu scria în Amintiri de la Junimea din Iași: "Ce să zic de d. Grădișteanu, care, din spirit de polemică, îl numește pe Eminescu în deriziune genial?"11). Același Panu relatează că la prima ședință a Junimii, în care s-a discutat articolul denigrator, Maiorescu era vesel, Iacob Negruzzi, afectat, părea vesel, în timp ce Eminescu "rîdea cu indiferență", fără să-i acorde vreo importanță. Maiorescu administrează o nouă și ultimă analiză
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
acest articol important pentru înțelegerea atitudinii lui Eminescu față de Titu Maiorescu, în Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste, București, 1968, vol. I, pag. 243-244). 10) Titu Maiorescu, Critice, ediție completă, București, 1926, vol. I, pag. 179. 11) G. Panu, Op. cit., pag. 49. 12) Titu Maiorescu, Op. cit., pag. 293. 13) Vezi Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, Corespondență inedită, în Limbă și literatură, vol. 10, București, 1965, pag. 76. 14) Ultimele versuri ale Cîntului bayronian, semnate de Gr. Gellian
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
născut în 1856 și a murit, tocmai, în 1935. A scris la numeroase gazete, fiind, în 1879, unul dintre întemeietorii ziarului socialist Drepturile Omului, fiind socialist, ca și fratele său Anton. Apoi a fost redactor respectat la Lupta lui G. Panu și, din 1895, prim redactor la Adevărul, apoi la Dimineața. Spre sfîrșitul vieții a trecut la Universul, ziar de dreapta, el, fostul socialist, unde condeiul lui a scris pînă l-a găsit moartea, la 79 de ani. Trăind atîția zeci
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
personalitate marcantă a partidului care, dacă nu ar fi fost bolnav, i-ar fi succedat, în 1891, lui I.C. Brătianu la conducerea P.N.L., salvîndu-l de impardonabilele gafe ale lui D.A.Sturdza, succesorul fostului prim-ministru liberal. Și tot în 1886 Panu, ajutat de Bacalbașa și Caragiale, pun la cale mutarea ziarului Lupta de la Iași la București, care a devenit repede, alături de Epoca, ziarul cu cel mai mare tiraj de atunci. Anul 1887, dominat de încrîncenata luptă dintre guvern și Opoziția unită
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
opoziție. De atunci începe, de fapt, cariera lui Take Ionescu în Partidul Conservator, căruia îi va aduce mari daune, sfîrșind prin a-l părăsi în 1908, creindu-și Partidul Conservator Democrat. Și tot în acest an 1881, în aprilie, publică G. Panu în Lupta, în semn de protest, celebrul articol antidinastic Omul periculos. Panu scria în acel furtunos articol: "Instigatorul acestei manoperi, omul care a impus voința sa străină Ministerului și Camerei este acea ființă care de ani este la noi instrumentul
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]