70 matches
-
îmi cer scuze de aberațiile pe care le-am scris. hmmm... adevărul este că RO a devenit o țară unde ar trebui să suni la 112 aproape non stop. pentru indolentul ce claxonează să coboare mândră, pentru vecinii ce fac paranghelii după 12 PM, pentru cine pe roșu la semafor...etc ... prea multe agresiuni verbale, psihologice datorate NESIMȚIRII ca mod de viață. de alea fizice ce să mai spun.. felicitări pentru inițiativa!! La urma urmei, ce trebuie înțeles foarte bine este
112 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82755_a_84080]
-
schimb cînd un N. Mischie îi amenință cu schilodirea pe ziariști. Dl Cosmâncă nu pare deranjat afară din cale că primarul Bacăului, Sechelariu, a profitat de sărăcia unora dintre concitadinii săi ca să-și transforme ziua de naștere în prilej de paranghelie publică, exasperîndu-l pînă și pe atît de răbdătorul Ion Iliescu, pentru care sîngele de partid nu se diluează cu una, cu două, chiar dacă a devenit un sînge echidistant politic. Nici în ceea ce îl privește pe prefectul de Iași, cu declarațiile
Nudismul în PSD by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14941_a_16266]
-
drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată vin
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
domn. Cât e el de mare, n-a bătut un cui și n-a pus un gard fără s-o consulte. O chema mereu s-o întrebe: “Ia zi, mă, Anicuțo, e bine?”. N-a băut decât pe la câte-o paranghelie, un pahar-două de vin, n-a fumat și, într-o cultură rurală în care bărbatul e Gigi durul, n-a atins-o niciodată pe mamaie nici măcar c-o vorbă, darămite c-un pai. Niciodată, jur. La țară, femeile sunt înjurate
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
pulsează frenezia nocivă din clipa când te gândești la veșmintele lexicale în care se lasă drapat evenimentul. O petrecere la bloc nu e pur și simplu o petrecere la bloc. Cuvintele care o definesc cel mai bine sunt "bairam" și "paranghelie". Ele sună teribil de evocator și redeșteaptă în minte amintiri dureroase. Rănile săpate în carnea gândului de petrecerile la bloc sunt greu cicatrizabile. Povestea lor te bântuie săptămâni, luni sau chiar ani în șir. Memoria se zvârcolește spasmodic și se
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
de sistem ai nevrozei blocative. Pentru acești oameni, rigorile calendarului sau ale săptămânii de lucru sunt un moft expediabil în doi timpi și trei mișcări. Dacă ziua de naștere a odraslei cade într-o joi, tot atunci are loc și paranghelia. E o prostie să aștepți până-n weekend, când riști ca jumătate dintre invitați să plece la pescuit pe baltă, la țară sau la munte. Cum? A doua zi lumea merge la serviciu? Și? Ce, n-o lăsăm noi? Să meargă
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
că nu toată lumea e la fel de nefericită în dragoste. Paradoxal, cu cât manelistul suferă mai intens, cu atât fericirea petrecăreților e mai colorată. Se chiuie cu aplomb, se tropăie vehement, se scot țipete care anunță împliniri erotice fulminante. Fetele mobilizate la paranghelie își fac auzite vocile într-o corală care acompaniază acum plonjonul introspectiv al lui Cătălin Arabu. Dragoste cu năbădăi / Așa cum este la noi / Eu pe unde-am mai trecut / Îți jur că n-am mai văzut. Cetățeanul umilit de veselia
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
ŕ quoi bon avoir quitté Balta Albă? Nimeni nu se poate lăuda că a perceput toate sensurile vieții la bloc dacă n-a trecut prin experiența nunții din parcare. Aici nesimțitul se înhamă la un generos efort de autodepășire. Simpla paranghelie e un eveniment cu impact totuși redus - câteva apartamente, cel mult o scară. Nunta în parcare se desfășoară pe coordonate radical diferite. La ea participă - vrea, nu vrea - tot cvartalul. Nimeni nu poate face abstracție de această formă de efuziune
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206, 1997, 4), haios ("o haioasă paranghelie generală" ("Academia Cațavencu", 37, 1999, 10). Sînt și derivate în -os propriu-zis argotice, precum bengos (derivat din benga "drac", provenit din limba țigănească), înregistrat mai de mult cu sensul "vesel, glumeț" (Vladimir Drimba), inclus în recente dicționare de argou cu
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
s...ț Dacă nu-ți iese și nu-ți iese mortul la suprafață, te duci la Cotul Pisicii. Bun loc și Cotul Pisicii asta! Că acolo au pus oamenii o plasă mare, pe dedesubtul apei. Și acolo se prind toate parangheliile pe care Dunărea le poartă cu ea." În continuare, prozatorul-poet compară locul cu o gară și schițează o viziune înfricoșătoare: "O gară unde toată lumea vine îmbrăcată în negru, femeile cu părul strâns în marama de doliu și bărbații cu barbă
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
preferata sa, Cristiana Dorin, părăsește restaurantul "Cireșica". Cu un ochi râde, cu un ochi plânge. Băsescu nu va mai putea merge la Nepun, dar se pare că vine solista la el. Aceasta va muta într-un restaurant din Capitală, așa că parangheliile președintelui pot continua nestingherit. Oare va ajunge în final consilier prezidențial pe teme muzicale? Nu de alta, dar în curând va fi cam singura care îi mai cântă în strună președintelui. România Liberă ne spune că se alege praful de
Dramă pentru Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/24894_a_26219]
-
serii - chindie - (de origine turcă), a reintrat în uzul colocvial, pentru a desemna o tipică petrecere tinerească. E vorba probabil de o substituție, cu intenție stilistică, a termenilor moderni banalizați (serată, soarea) - printr-un sinonim ceva mai "balcanic" (cf. și paranghelie).
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
mai ieri, te uitai la a mea, acum... E, asta e! Treaba ta! În definitiv și la mine ai supt destul! Bă, nenorocitule, în cazul ăsta, eu mi-aș cam lua mâna. Venisem aci, la tine, să punem de o paranghelie, de-o belea... Gârlici: Păi, și? Mărie, ia mai adu, fă, o halbă, pentru doamna mea! Reta (cu aroganță): Îți mai vii de-acasă. ...Dar tot ca toți, o pușlama! Dă-te dracu! Venisem pentru o lansare, cu tot tacâmul
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
jeg cu banii pe care-i aruncă la coafor ar putea plăti o menajeră. Nu se mai aud claxoane, parcă-mi plăcea mai mult, aud vacarmul de pe bulevard; trântesc portierele zbiară râd unii cântă sunt deja beți și acolo sus paranghelia continuă. Mă înnebunesc am gura năclăită și mă îngrozesc cele două coșuri de pe coapsă. Sunt atentă nu mănânc decât produse de regim dar există totuși oameni care le manevrează cu mâini mai mult sau mai puțin curate nu mai există
Simone de Beauvoir - Femeia sfâșiată by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/2754_a_4079]
-
nu bețivăneală. Uram că pot să ies numai la finalul săptămânii, n-am fost nicoodată de acord cu această standardizare a ieșirilor. De ce nu pot să ies când am eu chef și dacă am chef lunea, atunci lunea să fie paranghelie. Aiurea. Toți colegii ieșeau fix la finalul săptămânii. Câțiva ani mai târziu și cu o idee mai concretă a lucrurilor pe care vreau să le fac, îmi dau seama că am ieșit din standardul pe care l-am urât atât
Amintiri... [Corola-blog/BlogPost/98414_a_99706]
-
nu insistați cu “Cine era cântăreața?”, că n-o să vă spun. M-am prins însă cum a ajuns Bittman consilier la Ministerul Finanțelor. L-a invitat Vlădescu, cu care e prieten și o arde prin cluburi, să cânte la vreo paranghelie a instituției, iar el a refuzat jobul, pe motiv că era prea ușurel, și a cerut unul mai serios. Slavă cerului, totuși, că s-a mulțumit cu titulatura ridicolă de “consilier pe probleme de feedback de la populație” și că nu
Tot cu Bittman vă deranjez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21047_a_22372]
-
tine. Dă, Tică, niște lovele, sunt cu fetele, e subțiri, emancipate, bune la orice, deschise la dialog, le duc la tavernă. Fac un pocheraș, dimineață îți dau însutit înapoi. Nu sunt eu ca cămașa de pe tine, cel mai aproape, la paranghelie și la nasoale? Eu, prost făcut grămadă, că te știu de-o viață și n-am băgat la bibilică. Ia banii, Baroane, ești fratele meu, săru` mâna la cucoane, niște obosite și-alea, le scoți fardu` cu șpaclu`, da` nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Rodica Zafiu În destul de bogata listă a denumirilor familiar-argotice ale petrecerii - chiolhan, chiloman, bairam, zaiafet, iureș, bairam, anarhie, chindie, chitrofoneală etc. -, în care vocabularul mai vechi și de origini balcanice domină, paranghelie ocupă un loc special prin frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a fost preluat de cel jurnalistic. Cuvîntul nu apare atestat în dicționarele românești generale sau istorice, și nici
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
intrat în circulație în ultimele decenii (deși în variantele orale ale limbii lipsa atestărilor nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor '90: "Cîntări submediocre, romanțe siropoase și paranghelii de șușanea" (Foamea, 22, 1992, 3). Sensul cuvîntului e destul de clar și unitar: paranghelie desemnează - cu o nuanță fundamental apreciativă - o petrecere, în mod special una "intensă", impresionantă, reușită - un "chef strașnic". Sensul superlativ se decodează în manieră popular-balcanică, prototipul petrecerii fiind neapărat înzestrat cu muzică și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
și băutură din belșug. În dicționarul online 123urban.ro sînt separate două subsensuri - "petrecere, chef" și "petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție netă nu e totuși confirmată de citatele ilustrative: Am fost weekend-ul trecut la o paranghelie cu niște prietenari. Rupți de beți am plecat de acolo...", "Vineri noapte am tras o paranghelie pe cinste cu prietenii, de-au chemat vecinii poliția". Cuvîntul apare în ultimele ediții ale noilor dicționare de argou: la Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
petrecere, chef cu muzică și băutură" -, a căror distincție netă nu e totuși confirmată de citatele ilustrative: Am fost weekend-ul trecut la o paranghelie cu niște prietenari. Rupți de beți am plecat de acolo...", "Vineri noapte am tras o paranghelie pe cinste cu prietenii, de-au chemat vecinii poliția". Cuvîntul apare în ultimele ediții ale noilor dicționare de argou: la Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ediția a II-a, 2003), paranghelia este "petrecere zgomotoasă; orgie"; definiția
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
Vineri noapte am tras o paranghelie pe cinste cu prietenii, de-au chemat vecinii poliția". Cuvîntul apare în ultimele ediții ale noilor dicționare de argou: la Nina Croitoru Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ediția a II-a, 2003), paranghelia este "petrecere zgomotoasă; orgie"; definiția, evident exagerată în partea a doua ("orgie"), este reluată și de G. Volceanov (Dicționar de argou al limbii române, ediția a II-a, 2006), care îi adaugă indicația neinspirată "învechit". De fapt, termenul are o
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
al limbii române, ediția a II-a, 2006), care îi adaugă indicația neinspirată "învechit". De fapt, termenul are o aplicare preferențială pentru situația de "chef mare", dar se poate folosi pentru orice fel de petrecere: " Am auzit-o pe la vreo paranghelie" (fanclub.ro); "ca să vedeți cît de hotărîtă sunt să țin cura, azi sunt invitată la o paranghelie și voi zice pas" (forum.oneden.com). Nu trebuie să căutăm cu orice preț specializarea și diferențierea nici măcar în enumerările care vizează efecte
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]