27 matches
-
Rodica Zafiu Prefixul în-, ca mijloc al derivării verbale (mai ales parasintetice), este foarte bine reprezentat în limba română, chiar dacă productivitatea sa actuală e redusă. Mult studiat, în deceniile trecute, de lingviști (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Flora Șuteu ș.a.), prefixul are o particularitate semantică și stilistică interesantă: contribuie adesea la constituirea sensului
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
permițând cu ușurință adverbializarea și substantivizarea. 1. ASPECTE DEFINITORII Numeralul multiplicativ exprimă o creștere proporțională și precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
precisă a unei cantități sau a unei calități. 1.1. Numeralele multiplicative au în structură sufixul participial, forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
forma lor corespunzând unor conversiuni de la verbe parasintetice formate de la numeralul cardinal (împătrit, încincit etc.), iar, în cazurile în care nu există verbul parasintetic (DEX2 nu înregistrează niciun verb format de la șase), se consideră că numeralul multiplicativ este un derivat parasintetic format direct de la numeralul cardinal corespunzător lui. Iordan (1956) considera că numeralele multiplicative sunt, de fapt, participii (reale sau aparente) ale unor verbe de conjugarea a IV-a, care se formează (sau se pot forma) de la numeralele cardinale. 1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
cuvântul băiețel este derivat cu sufixul diminutival -el adăugat radicalului cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică (prin raportare la cuvântul de bază băiat) băieț-; * cuvântul inegal este derivat cu prefixul negativ inaglutinat (în fața) radicalului egal; * cuvântul inegalitate este derivat parasintetic, cu prefixul negativ inși cu sufixul substantival, care indică o noțiune abstractă -itate; * cuvântul francofon este derivat cu sufixoidul -fon; * cuvântul aeromodel este derivat cu prefixoidul aero-; * cuvântul dezbrac este derivat din cuvântul de bază îmbrac, prin substituirea particulei îm-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvântul de bază vernisaj (împrumutat), a particulei -aj, asimilate unui sufix. Se disting, astfel, în limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prefixul negativ a-; * un cuvânt format prin compunere prin abreviere; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ar; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul -dez; * un verb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică; * un cuvânt format prin conversiune de la adjectivul util; * un adjectiv format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul diminutival -iță; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul de-; * un cuvânt format prin conversiune de la interjecția of; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul bun; * un adverb provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ in-; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit din interjecție prin conversiune; * un cuvânt format prin compunere prin contopire; * o prepoziție formată prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contopire; * o prepoziție formată prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic inter-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ar; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nimeni; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frunză; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ re-; * o conjuncție formată prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul bine; * un pronume personal de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de politețe format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază atent; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele acesta; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -an; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază pământ; * un numeral format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul augmentativ -ărie; * un cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ajutor; * o interjecție formată prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ i-; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oaică; * un adverb format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică de la cuvântul de bază lacrimă; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -iște; * un substantiv format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la numeralul zece; * un pronume format compunere prin alăturare fără cratimă; * un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbul a intra la gerunziu; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic hiper-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază util; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
format prin derivare cu sufixul moțional -oi; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul la gerunziu tremurând; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază egal; * un pronume format prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM, 2005. 64 Abrevierea nu este acceptată, în toate lucrările de specialitate, ca modalitate de realizare a compunerii. 65 Cf. Zugun, 2000, pp. 131-134; DȘL, 1997, pp. 124-125 etc. 66 Ultimele forme, conform DOOM, 2005. 67 În clasa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost reținut complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu s-au putut realiza decât cu concursul derivării, eventual parasintetice (când prefixul era conținut, ca prepoziție, de sintagma originară). Este vorba deci de un procedeu mixt de formare a unor noi cuvinte, realizat prin combinarea condensării cu derivarea, care produce conversiune, și, în unele cazuri, și cu compunerea. El poate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mintea vorbitorilor. Fapt este că sufixul verbal atașat la complementul determinant preia rolul pe care îl îndeplinea verbul omis, ceea ce înseamnă că nici măcar în cazurile de fuzionare cu o prepoziție nu avem a face pur și simplu cu verbe compuse parasintetice, deci cu "verbe compuse și derivate în același timp"104, ci în primul rând cu formații datorate procedeului condensării, combinat cu derivarea și eventual cu compunerea, de vreme ce noul cuvânt preia fidel sensul întregului grup verbal originar. Un exemplu de acest
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexicală, inclusiv în sensul că nu transferă cuvântul în altă clasă gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetică se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba croată, compunerea este mai productivă decât în română. Se poate efectua prin: Elementele cuvântului compus pot fi: Pe lângă aceste cuvinte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
inclusiv în sensul că nu face din cuvânt altă parte de vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetica se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba sârbă compunerea este mai productivă decât în română. Cel mai adesea între elementele componente există o vocală de legătură, mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]