48 matches
-
Au trimis ciraci în turmă Doar cu scopul desbinării... Strada fără patimi doarme Amețită-n grea prostie, Ce visează noi platforme Practice doar pe hârtie... Dar doresc acum o țeapă De un Țepeș ascuțită, Să țintească grea otreapă Pleava strânsă parazită... Că borfașii nu în glumă Nesimsiți întorc o foaie Și ascund, fiind postumă Viața în tragica văpaie! Referință Bibliografică: Soluție tardivă / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1778, Anul V, 13 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SOLUŢIE TARDIVĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1447432695.html [Corola-blog/BlogPost/342733_a_344062]
-
pentru timp îndelungat. Cuvântul vierme este specific domeniului biologic și are sensul propriu - „1. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguieț, de obicei, cu o piele lucioasă, care trăiesc în sol, în apă sau ca parazite pe plante și animale; 2) (pop.) Nume dat larvelor unor insecte.” (din lat. vermis) În terminologia informaticii primește sensul „Virus conceput să găsească toate datele din memorie sau de pe disc și să le modifice.”, după engl. worm. „Virusul informatic - ILOVEYOU
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
și pe meșterii și pe femeile care alunecau sub degetele tale. Poți veni să aranjezi alimentele și minciunile dinaintea chipului meu. De ce îți schingiuiești tu limba scobită de asprimea unor pietre ponce, de ce te deschizi să primești implacabilele semințe sau parazite grăunțele? Ai putea cânta în mâinile mele dar te renegi mai presus de propria-ți frumusețe. Mult mai bine ai face de te-ai apropia. Incredulul locuiește într-o lume de rugăciuni. Se vede o strălucire dinaintea ochilor săi, acei
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
o constituie lipsa maxilarelor (de unde numele mai vechi dat grupului, acela de Agnatha - „fără fălci”). Gura lor este circulară, semănând cu o ventuză cu mai multe rânduri de dinți cheratinoși; cu ajutorul ei, speciile parazite ale acestui grup (nu toate sunt parazite) se prind de corpurile altor pești, hrănindu-se cu sângele acestora. La unele specii din acest grup, s-a descoperit prezența unor organe parietale, fotosensibile, despre care majoritatea cercetătorilor cred că ar avea un rol în reglarea comportamentului peștelui în funcție de
Misterele corpului uman: Secretul celui de-al treilea ochi () [Corola-website/Journalistic/105179_a_106471]
-
ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redându-le locul la care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este acest discurs al regelui neamț, care
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
prea lată / [...] / Eu merg, nu mă târasc ca tine! / Stai sus pe-o frunză cocoțată / Ce mâine va muri uscată, / Când toată seva-i vei fi supt; Dar eu, d-aici de dedesubt, / [...] / Îti strig, omidă parvenită, / Că ești o parazită! Când eu trăiesc prin mine însămi, / Tu îți furi hrana de la alții, / Și doar târându-te te-nalți!“ (Omida și furnica, George Ranetti) E tristă realitatea dar cel care iubește știința nu ar alege niciodată frunza omidei, ciocolata sau vila
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1415374721.html [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități ale sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
factorilor de corupție la nivelul unităților de învățământ (transportul elevilor). Ministerul Transporturilor este „orb", „surd" și complet dezinteresat de ceea ce se întâmplă și comite abuz după abuz invocând eroarea materială prin care de fapt sprijină dezvoltarea unor sisteme de transport regulat parazite care nu necesită licențiere, un exemplu în acest sens fiind ultima modificare a hotărârii de guvern privind sancțiuniile aplicate operatorilor de transport din care (HG) a disparut tocmai articolul care punea probleme celor aflați în ilegalitate", susțin reprezentanții FORT. FORT
Operatorii de microbuze, protest național. Ministerul TranSporturilor, pus la zid by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101057_a_102349]
-
1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități ale sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități ale sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități ale sistemului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
asupra grupelor fără pretest (obs.5 și obs.6) furnizează o estimare a efectului intervenției (obs.1-obs.5) (obs.3-obs.6), totul controlând reactivitatea măsurării și stimulării experimentale care sunt absențe în grupele experimentale 2 și de control 2. Variabilele parazite care compun efectele Rosenthal și Pygmalion impun să se adauge încă cel puțin două alte grupe numite cu anticipare că în figură 3. Aceste două grupe suplimentare (fie o grupa experimentală cu anticipare,fie o grupa de control cu anticipare
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
ezitările psihologilor sociali de a se implica în demersuri de psihologie socială aplicată. Totuși, există și motive de a avea încredere în rezultatele unei cercetări aplicate, în primul rând, ea are o valoare socială deosebită, în afară cazurilor când variabilele parazite necontrolate se schimbă în mod sistematic odată cu variabilă independența, ele reduc probabilitatea de a demonstra că o variabilă independntă are un efect cauzal asupra variabilei dependente. De aceea, a demonstra eficientă unei intervenții într-un context necontrolat din lumea reală
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
prezintă caractere sexuale. Au ochi compuși sesili, imobili sau plasați pe protuberanțe ale capului. La multe specii există statociști. Izopodele reprezintă unul din grupele de crustacee cu un deosebit succes evolutiv. Sunt adaptate la mediul marin, libere ("Idothea", "Sphaeroma" ) sau parazite la pești și crustacei ("Anilocra"). Există forme dulcicole ("Asellus"), de ape freatice, sau terestre ("Oniscus", "Porcellio", "Armadillidium"). Izopodele terestre au structuri speciale care le permit să respire aer atmosferic. Denumirea de izopode a fost dată în opoziție cu cea a
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
continue înalte de peste cca 300kV apar probleme în izolatoare și la trecerile conductoarelor în instalațiile în aer liber datorate depunerilor de impurități și infiltrării apei de ploaie. La tensiuni alternative, câmpul electric spațial este influențat de capacitățile de exploatare și parazite. Deformarea câmpului datorită straturilor de impurități bune conducătoare de electricitate de pe izolatori, poate fi neglijată datorită curentului de deplasare comparativ mai mari ce apare. Altă este situția în cazul curentului continnuu de înaltă tensiune care modifică, datorită rezistenței ohmice mari
Linie de înaltă tensiune în curent continuu () [Corola-website/Science/308619_a_309948]
-
fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia Uredinalellor"”, 2 volume, 1953, și „"Ustilaginalele din R.
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
sunt necunoscute, larvele sunt găsite în peștii teleosteeni marini (probabil a doua gazdă intermediară sau gazdă paratenică). Parazitează în intestin, majoritatea la peștii selacieni marini, unele la peștii dulcicoli sau la amfibieni și reptile. "Pedibothrium longispine" și "Anthobothrium cornucopia" sunt parazite în intestin la selacieni. În acest ordin sunt incluse 60 genuri și circa 800 de specii descrise, repartizate în 7 familii (Cathetocephalidae, Disculicipitidae, Prosobothriidae, Dioecotaeniidae, Onchobothriidae, Phyllobothriidae și Chimaerocestidae).
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
o viață obișnuită. Terminând cu aventurile sale, Ben și-a scos omnitrix-ul și a crescut de la un băiat mic într-un adolescent pe care te poti baza. Însă o nouă amenințare se apropie rapid de Pământ. O rasă de extratereștrii parazita, Hibrizii, au ajuns în mod secret pe Pământ, cu intenția de a distruge omenirea. Max, bunicul lui Ben fiind un membru al organizației Instalatorilor, deja a pornit în călătoria de a încerca să-i oprească, dar de atunci nu a
Ben 10: Echipa extraterestră () [Corola-website/Science/315668_a_316997]
-
stadiile de adulți și larve speciile Dioctria lateralis Meig. și Steinopogon sabaudus F. (ordinul Diptera), precum și himenopterele oofage: Trissolcus grandis Thon., Trissolcus scutellaris Thon., Trissolcus simoni Mayr., Trissolcus festivae Vick., Trissolcus semistriatus Nees. Dintre aceste specii, Trissolcus simoni Mayr. poate parazita până la 80 % din totalul ouălor depuse de Eurydema ornatum L. Plante atacate și mod de dăunare Produc pagube adulții și larvele, care atacă diferite specii de crucifere cultivate și spontane, care înțeapă și sug conținutul celular din țesuturi. În locurile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care provoacă distrugerea în masă a ouălor de Pieris brassicae L. și se manifestă prin gelificarea chorionului și lichefierea brună a lichidului amniotic. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunător îl are viespea oofagă Trichogramma evanescens Westw., care poate parazita 30 - 60% din totalul ouălelor depuse de Pieris brassicae L (Szabo, 1993). Larvele și pupele de Pieris brassicae L sunt parazitate de 20 de genuri și specii de himenoptere și diptere: Apanteles glomeratus L., Apanteles rubecula Marsh., Hyposoter ebeninus Grav
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
1953); Ustilaginalele din R.P. România (1957). Prof.dr. C. SANDU-VILLE a elaborat lucrările monografiice: Ciupercile Erysiphaceae din România (1967); Ciuperci Pyrenomycetes-Sphaeriales din România (1971). VERA BONTEA a avut a foarte bogată activitate ca cercetător și a elaborat lucrarea de sinteză “Ciupercile parazite și saprofite din România” în două ediții, inventariind toate ciupercile cunoscute din România. OLGA SĂVULESCU, VALERIA BARBU, EUGENIA ELIADE, M.NAGLER și VERONICA TUDOSESCU-BĂNESCU au editat în 1969 Bolile plantelor ornamentale din România . EUGEN RĂDULESCU a elaborat o monografie intitulată
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă specializare. 3.2. Specializarea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
definitiv stabilită în 1935 când STANLEY obține paracristale iar în 1936 BAWDEN analizează virusul și constată că este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt entități parazite obligate, desfășurând activitatea lor numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]