51 matches
-
apostolos”, trimis departe, care străbate drumurile pe jos și desculț. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 2. Micul dicționar academic atestă folosirea cuvântului Dragobete din anul 1774: E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană. Cf. MDA, 2002, Editura Univers Enciclopedic, București. 3. Lăutoáre, lăutori, (reg.) Lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
ac” pentru „cojoc”, vizează alte tipuri de comportament uman: genoflexiuni electorale, (Rondel electoral), parșivenia (Rondel parșiv), cinstea, (Rondelul electricității) starea de spirit urbană (Rondelul bucureșteanului), perpetuarea alesului (vezi Adamiță Dandanache)- (Rondel parlamentar continuu), umilința în fața străinilor (Rondel dulce) Un joc paronimic creează secvența „Perle de dactilografie” (pag. 106) făcându-ne să râdem prin sugestiile umoristice sugerate: „Alege-s-ar prazul și pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de șapte”; „E răcit, are grilă și
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_ace_pentru_cojoa_al_florin_tene_1378101235.html [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
scrisoare, curriculum vitae, telegrama). - Limba română contemporană. Exerciții de exprimare scrisă: elemente de acord gramatical; corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corectă a neologismelor. 2. Pentru profilurile la care se studiază limba română o oră săptămânal - Morfosintaxă. Părțile de vorbire flexibilă și neflexibile. Expresii și locuțiuni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
contragerea. - Limba română contemporană. Exerciții de exprimare scrisă și orală: corectarea unor greșeli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determină; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exerciții de recunoaștere și de operare cu anumite relații semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corectă a neologismelor. V. CONCEPTE OPERAȚIONALE Va fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unități frazeologice (locuțiuni și expresii) - câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
libere; - Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală; - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Stilistică și Discurs. I. Vocabular Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele ● Variante lexicale. Câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale ● Erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică ● Mijloace de înbogățire a vocabularului. Derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide). Schimbarea valorii gramaticale ● Relații semantice (polisemie, sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, omofonie, omografie, mono/plurisemantism) Sensul corect al cuvintelor. Limbaj standard. Limbaj literar. Limbaj colocvial. Limbaj popular. Limbaj regional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
libere; - Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală; - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la vest, Lebedenco (Crihana Nouă), la est. Oiconimul CRIHÁNA provine de la antroponimul masculin Crihan. Este consonant și paronimic cu denumirea regiunii istorice românești Crișana. O altă localitate Crihana, înființată în 1924, există în județul Orhei, denumirea acesteia provenind de la numele lui Anton Crihan, fost membru al Sfatului Țării și secretar de stat, apoi ministru la București. Părți ale
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Alte cacofonii: pe peretele din față, a greșit cu cuvântul,fuge ca calul, ca cămila. Sunt de pildă cacofonii inevitabile, permise: Ion Luca Caragiale, biserica catolică, tactica cavalerească, Banca Comercială, poate și a cincea epocă capitalistă. Autorul explică pleonasmul, confuziile paronimice, oprindu-se la diferența dintre conjuncțiile ori/or, prima disjunctivă (ori plouă, ori ninge), a doua adversativă (cu sensul dar) Ex: S-a luat o hotărâre, or aceasta nu a fost respectată (sensul lui = dar nicidecum disjunctivul sau ). Greșeli în
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
femeile ș.a. Din cauza erudiției precare a multor cântăreți, se întâlnesc greșeli gramaticale (dintre care unele au devenit adevărate licențe ale stilului, fapt similar cu un număr de „cazuri tolerate” folosite în muzica folclorică), anacoluturi, tautologii fără rol stilistic, chiar confuzii paronimice și întrebuințări nepotrivite ale unor neologisme. Tot neologismele ajută uneori la formarea unor rime rare. Textele unor manele conțin exprimări cu dublu înțeles, aluzii sexuale sau un limbaj licențios. Versificația se apropie mult de cea întâlnită în folclorul muzical și
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca . Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la "România literară
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Ghiriești”, preluată și de către străini, și înregistrată în documentele din acea perioada : "Ghiriest" la 1775 în „"Altre notizie”", pagina 506, "Giraiesty" la 1790, "Griesti" la 1800, "Ghiriesti" la 1814, "Parochia Giriesti" la 1869. Forma "Gherăiești" apare, mai apoi, prin atracție paronimică (asociere cu cuvântul "ghera") în secolul al XIX-lea și este impusă prin actele oficiale de după anul 1864. Originea etimologică a denumirii acestei localități devine mult mai discutabilă întrucât prin același toponim sunt denumite mai multe sate din diverse părți
Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/324487_a_325816]
-
IANCU, Probleme de gramatică română. întrebări și răspunsuri, București, EDP, 1981, 196 p. [95] Consfătuire de lucru. Limba și literatura română în școală [Buc., 22 nov. 1981], RLit, 14, nr. 48, 1981, p. 5. [96] CONSTANT1NESCU, SILVIU, Sinonimie și antonimie paronimică, ȘA, 1981, 114-124. [97] CONSTANTINESCU, PUICA, Probleme de ortografie la clasele V-VIII [cu bibliografie], PredLRȘ, 9-13. [98] COSTAN, AURICA; NIMIGEANU, MARIA, Fondul de problematizare aplicat în predarea limbii și literaturii române, BFV, l, nr. 1, 1981, 119-122. [99] COSTE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
într-adevăr foarte apropiate fonetic, dar ireductibile la o formă originară, să provină din aceeași bază. Blahnița și Blașnița sunt explicate plauzibil de Drăganu și Iordan, iar Blatnița este dedusă corect de Bolocan. N-ar fi primul caz de confuzie paronimică între numele de locuri. Botiza Este numele unui sat din județul Maramureș. Corelate etimologic cu acesta sunt pîrîul, afluent de stînga al rîului Lăpuș, și satul din județul Satu Mare (în maghiară, Batiz) Botiz. Nicolae Drăganu mai consemnează: Botiza, în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de motivare internă aparțin compusele (târăie-brâu), compusele savante (morfologie, pediatrie). Motivarea sincronică este un tip de motivare internă și se manifestă deopotrivă, la nivelul lexicului și/ sau la nivel morfologic. Literatura de specialitate acceptă numeroase alte tipuri de motivare. Motivare paronimică/ motivare omonimică: semnele primare capră, broască sunt termeni de referință pentru exprimarea unor trăsături distinctive din planul semnificatului noilor semne, formate în baza unor caracteristici comune care există între obiectele denumite de semnul primar respectiv, de semnul secundar (identitate de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cînd se plimbă pe străzi, stă pe la chioșcuri, cum stai tu să te uiți cu pofte la femei goale, dar numai la desene, contururi, pete de femei goale, familiară schimbarea lor, vezi și Baudelaire, Hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère! paronimic familial/familiar și, etimologic, familie > femeie tot ca răstălmăciri, așa cu elementul romanic, gata-gata să fie răstălmăcit în marginea Europei, mereu cu rău, rău și cîte un regiment de pontoane la Turnu Măgurele, pierderea României o primim, a Romei nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trei luni rămîn pentru revenirea din poziția, de plîns dintotdeauna, de mort încă viu, vorbește un mort încă viu, și-a pierdut moartea, lăbărțat cum este, homunculus cu josnicul animal sufletesc peste trupul călătoriei, era să zic al copilăriei, tendință paronimică justă și ce e sufletul? un abur care se plimbă, se plimbă! are de zburdat peste tot în 40 de zile cît îl zbuciumi așa, lasă morții să-și îngroape morții lor! gara Galbeni cu vîrful pantofilor pe bordura de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
turnir nu face trimitere la simbolistica știucii ca pește de pradă, la forța, agilitatea sa, ori la valențele psihologiei abisale, ca marcă a subconștientului, ci la o realitate banală știuca era denumită lus (din latinescul lucius) și avea o relație paronimică cu los (din latinescul laus), care însemna recompensă. La fel, numele proprii pot fi sursă de legendă, creându-și propriile narațiuni în prezent și pe care le proiectează la origini (exemplul oferit este al lui Iuda Iscarioteanul, adică locuitor din
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]