3,364 matches
-
mai ales, pe această ,proprie civilizație". Tehnica (joculară) a fost remarcată cu asupra de măsură, versurile lui Șerban Foarță fiind, practic, exemplificări obligatorii în dicționarele de figuri de stil la rubricile despre gama eufoniilor, aliterație, omofonie și tautofonie. (Mai puțin participativ decît Brumaru, Foarță este, mai degrabă, un contemplativ și un elegiac mai prețios. Tautofonia, acel perpetuum mobile sonor cînd aerul dintre cuvinte devine el însuși sunet, este un trop pasiv.) De unde, însă, inegalabila vervă asociativă, exhibiționismul lexical, jongleria lingvistică cu
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
că risc specific prioritar. Olanda este centrată pe metodă de lucru în domeniul securității și pe cooperarea cu mediul civil privat și social. Sub acest aspect, constatăm că statul olandez prezintă o unicitate în strategiile de securitate analizate, prin incluziunea participativa a întregii societăți în gestionarea problemelor securității naționale. Riscul specific identificat de strategia de securitate națională olandeză este cel al inundațiilor, fiind determinat direct de caracteristicile fizico-geografice ale țării. Că o consecință directă, riscurile ecologice reprezintă o prioritate în preocupările
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
implies: more parties, free elections, the separation of powers, rights and political freedoms etc.). But hâș taking this instituțional model also lead to acquiring the underlying values that support it? How far hâș România come on the road to a participative democracy, to a society that hâș a strong civic culture, aș defined by classical authors such aș Almond and Verba? How many of the traits of social capital, aș defined by Putnam, can be found în the post-revolutionary public space
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
papers, în particular Euro-barometer surveys, which referred to Romanians' support for democracy, rule of law and economic freedom). But beyond the rhetoric, which was and is, în fact, the real situation? If we take the statements into account, Romanians are participative, want political pluralism and many parties and want support elements of liberal democracy - but do they take advantage of these rights? Are they active citizens, organized în a dynamic civil society? Do they engage with public decisions and policies even
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
low scores for younger generations and people without education. - Civic participation - național score of 30/100! More frequent în the Centre, Bucharest and SE regions, less present în the South. Education influences participation, șo does age (younger people are more participative). - Electoral participation - național score of 57/100, the only category where the score is higher than average - the highest score of the measurements. Younger generations have lower scores than older ones. - Political participation - național score of 32/100. Higher values
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
agenda, în a very limited extent correlated with the real agenda of the citizens. Another reason for having an important electoral participation, although there is clearly a sense of disappointment and disengagement from the political phenomenon and also from other participative phenomenon of a modern society, could be based on the intense communication that the Romanian society hâș developed în this direction during the last 23-25 years. There hâș not been even one electoral moment when one of the main themes
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
care generația "milenarista" - reacționând destul de apatic, cinic și dezimplicat la treburile publice - trebuie să și le însușească. Raportul lui Crick instituie sinonimia între "alfabetizarea politică" și "educația politică", punând-o la baza noilor idei despre convertirea democrației reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci și marile tradiții democratice resimt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aflate dincolo de „globalizare”, pe care economistul Joseph Schumpeter (1883-1950), -care a predat la universitățile din Cernăuți și Harvard-, o numea “distrugere creativă”. În principiu, alternativele la “distrugerea creativă” pot fi alese că enunțuri decizionale cu valoare adăugată, într-o democrație participativa reală, unde există instituții normale (universități, academii etc) care pun asemenea liste cu variantele de soluții posibile la dispoziția oamenilor politici. Dar poate că în esență să, ce nu aparține ‚mitului fatalist’ al relației om-natură, “Ecologia Industrială” este mai mult
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ar pretinde alte competențe de lectură. Ce crede dl Talcioc că a susținut în fapt dl Borbély? Nu că foiletonismul și-ar fi trăit traiul, ci că "noua literatură de după 1989 nu mai poate fi abordată doar cu instrumentele empatiei participative de dinainte de revoluție [...], că mulți dintre criticii noștri consacrați ar trebui să se recicleze metodologic." Care o fi deosebirea? Dacă ne gîndim bine ea stă într-un singur cuvințel, acela subliniat de noi în citat: dl Borbély nu crede pur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
tineri foiletoniști n-ar face decît să reproducă, pe un alt palier, palierul (oroare!) Manolescu - Iorgulescu - Ștefănescu. Ca să vezi unde îl duce suspiciunea pe dl Talcioc! Spre a nu lăsa nici un echivoc să planeze asupra simpatiilor (era să zic "empatii participative") d-sale, dl Talcioc reia dintr-o publicație bucureșteană "o impresionantă tabletă" a unui binecunoscut poet, eseist și publicist care protestează contra faptului că, în revista noastră, tatăl d-sale ar fi fost făcut "aparatcik". Noi, care ne citim revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
obligatorie, această neconvențională istorie literară va înlocui o bibliotecă întreagă; dincolo de ea se vor avânta doar cei cu un spirit de sacrificiu mai mare decât al criticului. în câteva cuvinte, un studiu fundamental, convingător, obiectiv, sistematic, scris într-un stil participativ elegant, o carte incomodă pentru gloriile literare de atunci prin pertinența cu care rostește sever adevăruri crude, o carte care-i confirmă discretului critic poziția înaltă în top-ul conștiințelor literare de cea mai mare încredere.
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
acest traseu inițiatic - de la costum și mască, la felul în care sînt gîndite teatral peripețiile lui Făt Frumos - este elaborat de Victor Ioan Frunză și de Adriana Grand în spațiul fantasticului care se naște la vedere, în fața ochilor încîntați și participativi ai spectatorilor. Calul înaripat, Gheonoaia, Muma Pădurii, Vraciul sînt adevărate apariții pe parcursul călătoriei lui Făt Frumos, o călătorie însoțită live de un comentariu muzical susținut de o mică orchestră - pian, flaut, vioară, violoncel - singurul martor care știe povestea și se
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
fi dorit o paletă mai amplă, gestual vorbind, pe care să o caute Vava Ștefănescu. Stilului i-ar trebui încă niște stimuli întru inventivitate și lărgirea sau nuanțarea coregrafiei sale, altfel provocatoare pentru trupă. Am fost la Oradea un martor participativ, un spectator activ la o fotografie vivantă, în sepia, cu o intrusă care nu m-a înfricoșat. Greierii cîntă și tac, prelung, și în curtea mea. Pe timpul verilor amorțite.
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
subconștient. Cei ce nu-și vor alunga această nevoie, vor fi salvați întotdeauna. Spectacolul lui Todea, chiar într-o variantă actualizată, într-o formulă de music-hall poate nu pe gustul tuturor, cu elemente de bîlci și de circ, îi implică, participativ, pe spectatori. Am văzut Pinocchio și după premieră, cu un public predominant mic ale cărui reacții i-au contaminat pe actori, modificînd chiar ritmul de pe scenă și pofta celor aflați acolo. Multe din apariții s-au nuanțat și și-au
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
relecturii reflecției sale filosofice. Mai întâi, Michael Finkenthal (de la Universitatea din Ierusalim), analizează traseul discipolului lui Lev Șestov, care începuse prin a-l urma pe filosoful rus “în lupta sa contra balaurului gândirii raționale, al determinismului științific”, opunându-i “gândirea participativă”: poziție dificil de acceptat într-un Paris dominat, la nivel academic, de un raționalism de mare și solidă tradiție (v. Benjamin Fondane între Lunea existențială și Duminica istoriei). Un studiu foarte dens și pătrunzător e consacrat, în același capitol, relațiilor
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
dintre Nicolae și Elena Ceaușescu, subiecte, evident, de negăsit în paginile cotidienelor. Sînt, în plus, interpretările legislative, pentru care, iarăși, se presupun informații interne: în primul rînd, anularea reglementărilor privind salariul minim garantat și introducerea absurdului hibrid al administrării socialiste participative a întreprinderilor (altfel spus, nu produceai după plan, nu primeai salariu; numai că planul îl stabileau alții, de la centru). Inițiativa a dus la scăderea dureroasă a veniturilor populației, iar urmările ei - ca factor catalitic al opoziției declarate - au fost dintre
Stop-cadre din Epoca de Aur by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13542_a_14867]
-
al lui G. Călinescu. Tradița este continuată de actualul primar al orașului, ing. Emil Lemnaru, care și-a oferit și anul acesta sprijinul prețos. Dar cel mai important colaborator al lui Constantin Th. Ciobanu este publicul din Onești, cultivat, atent, participativ. Tot 20 iunie, ora 18. La sediul Fundaței "G. Călinescu" se lansează volumul omagial dedicat lui Eugen Simion. Volumul (am arătat asta și în intervența mea) nu cuprinde elogii convențonale, ci date bio-bibliografice, texte semnificative, referințe critice, fotografii cu valoare
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
1989, o perioadă, N. Breban a privit cu oarecare detașare, cel puțin aparentă, la ce se întâmpla în jurul său, în viața literară și în viața socială, în viața politică resuscitată, până ce, în ultimii ani, și-a schimbat atitudinea. A devenit participativ, formulează puncte de vedere, comentează în rubrica din "Cotidianul" evenimentele în curs. Se întoarce și asupra trecutului, al său și al altora. Pe unii confrați din țară, ca și pe unii exponenți ai exilului literar, îi ia la refec pentru
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
o recitire a temelor specifice SF, spre exemplu "terraformarea" sublimată în povestirea Dincolo de ploaie, unde furtunile programate au rolul de a "terraforma" spațiul imens nepopulat și acoperit de nisipuri și, totodată, de aducere a coloniilor la un numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune întreaga sintaxă a eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente, uimiri și atitudini profund omenești. în Noaptea pragurilor, saltul intelectiv ar produce privilegiați dezumanizați, privați de fascinația
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
unor ample fresce sonore de o forță imagistică tulburătoare. Detalieri ale imaginilor marelui "Circ", ale "Serbărilor autumnale", au căpătat la Andreescu valori cromatice vizuale, pictural-scenice, definind spații de o claritate solară incandescentă, vibrantă, spații animate cu concursul sensibil etalat, atent participativ al muzicienilor ansamblului. De o structurare bine reliefată s-a dovedit a fi, în mod special, finalul, passacaglia, al Suitei a 3-a de "Arii și dansuri antice". Solista serii, violonista germană Jenny Abel, un artist temeinic atașat vieții noastre
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
generos și mai aerisit fiind un mare cîștig al noii "locații"), Dan C. Mihăilescu era ubicuu. Lansa, modera, dezbătea, tot timpul în vervă, neconvențional și simpatic, iar cohortele dintre standuri se opreau să-l asculte și acolo rămîneau, atente și participative, zeci de minute. Fiindcă, dacă există la noi cineva care știe să facă din prezentarea unor cărți serioase un spectacol seducător și incitant la lectură (chiar și cînd nu îi împărtășește în totalitate opiniile), dacă există un "popularizator" eficient al
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
același birou sau partid sau bloc de locuințe... Se înțelege că mă întorc la cartea semnată de Marie-France Hirigoyen: Le Harcelement moral, o carte destul de neobișnuită, în austeritatea, ca să nu spun în ariditatea ei - nu lipsită totuși de un fior participativ. " În viață, există întâlniri stimulante ce ne incită să scoatem la iveală ce-i mai bun din noi înșine, dar și întâlniri care ne minează și care pot sfârși prin a ne nărui. Un individ poate izbuti să îl demoleze
Răutatea și prostia by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8418_a_9743]
-
nevoile celui ce-l locuiește. Pentru european, pentru spiritul lui, individul, omul, a devenit "măsura tuturor lucrurilor", scopul Istoriei și vehiculul ei. Fenomenul este analizat în capitolul " Apariția spiritului european", ce surprinde universul polis-ului grec, prima forma de organizare participativă din Istorie, al cărui rezultat a fost, dincolo de dinamismul economic fără precedent, o construcție spirituală ce va marca definitiv originalitatea Europei. "Primii filozofi greci au statuat o dată pentru totdeauna două trăsături definitorii ale Europei (...), și anume principiul libertății și ideea
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
ne-am cîștigat dreptul a indica și apropierile. Cu o paradoxală comprehensiune remarcabilă prin detașare, Barbu îl judecă pe Șerban în propoziții ce se răsfrîng asupră-i, menționînd nu doar "o a doua natură a unui om deschis realității, convivial, participativ, sensibil la farmecul vieții, rezistent la reversuri, din fidelitate față de valorile existenței", ci și harul "unei firi generînd umor și, la nevoie, chiar ironie veselă în plinul ei, liberă și devotată rațiunii". "Cruzimea" criticului nu e, prin urmare, decît ironia
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
nu! Aidoma genitorului său, e un tip de autor muntean, cu simțul acut al observației transpuse într-o scriitură migălită și în același grad mordantă, "cu dinți", atunci cînd e cazul (și e atît de adesea sub unghiul temperamentului vivace, "participativ" sedus cu atîtea și atîtea prilejuri ale vieții în care e adînc implantat). Formula în descendența căreia se așează de la sine conține nume ilustre de la Arghezi, Ion Barbu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, la ai noștri contemporani Alexandru Paleologu și Alexandru
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]