939 matches
-
realitatea limbii actuale. în limbajul curent, nu e nici o îndoială că termenii cei mai uzuali ai cîmpului semantic sînt substantivul drog (folosit mai ales la plural - droguri; corespunzînd fr. drogue, it. droga, engl. drug etc.), verbul a se droga și participiul drogat, -ă, folosit cu valoare adjectivală și mai ales ca substantiv ("drogații din parc"). Dicționarul explicativ (DEX 1996) nu reflectă însă această situație: pentru drog oferă două sensuri, dintre care primul e foarte parțial și prea generic - "substanță de origine
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
nici un verzișor? Păi e posibil să avem asemenea pretenții?" - domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în texte, de exemplu la participiu - "Ultimul buticar taxat, amendat și șpăguit" (arhiva Curierului Național).
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
tîrzie; originea sa e controversată: după unii lingviști reprezintă o evoluție internă, de tip romanic, în vreme ce după alții ar reflecta o influență slavă, manifestată în texte culte). în prezent, perifraza de viitor anterior (formată din viitorul verbului a fi și participiul verbului de conjugat) este menținută în fondul pasiv al cunoștințelor lingvistice ale vorbitorilor mai ales prin școală. E important totuși de precizat că toate aceste considerații privesc asocierea dintre o formă și o semnificație temporală: așa cum am mai arătat și
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
pentru marcarea vagului și a aproximării, adverbul cam ocupă cu siguranță un loc special: prin frecvență, prin compatibilitatea cu (aproape) toate registrele stilistice, prin calitatea de particulă cu multe posibilități de combinare sintactică (inclusiv de apariție intercalată între auxiliar și participiu: "timpul a cam trecut"). Cam determină adjective, adverbe, dar și numerale: cam trist, cam departe, cam zece; de fapt, poate proiecta ideea de aproximare, de ezitare sau atenuare asupra unui grup sintactic - cam cu greșeli, cam pentru asta - sau chiar
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
cu cît maschează o legătură etimologică; o grafie ca a trunchea atrage probabil atenția mai ales din cauza legăturii cu trunchi, sau/și pentru că încalcă o normă (poate utopică) de pronunțare cultă. În unele citate actuale apar scrise greșit mai ales participiile verbului: "replica (...) a fost atît de truncheată încît este posibil ca telespectatorii să n-o fi înțeles" (România liberă = RL 1858, 1996, 2); "unele litere se află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro /ro /sibiu /proiecte); "în practică
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la toate modurile și timpurile posibile; de exemplu, la participiu - „filme (...) downloadate în decursul a doi ani de zile” (fanclub simpluvaslui.go), sau la mai mult ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem datacenter... și ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce downloadasem saptamana trecută” (price.ro
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
însă considerabil în ultimul timp. Pe de altă parte, dicționarele atestă productivitatea derivativă a termenului. Cele publicate în a doua jumătate a secolului XX cuprind verbul familiar a (se) rablagi (,a se învechi, a se uza, a se deteriora") și participiul său adjectival rablagit, cuvinte fără îndoială de uz curent: "de la un timp încoace mi se întâmplă să am unele dureri de genunchi, mai ales la piciorul drept, destul de puternice. Oare încep să mă rablagesc?" (forum.top-solutions.ro); "mai este liftul
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
liftul ăla super rablagit care te coboară în adâncuri?" (copilulmeu.ro). Derivatul rablagiu - cuprins în dicționare pe baza atestărilor și a comentariilor din anii 30-40 - nu pare însă a mai fi folosit; cu atît mai puțin verbul a răblări și participiul adjectival răblărit (,uzat, prăpădit"), care fusese înregistrat la Vlahuță (,hainele cele mai răblărite"). În DEX avem surpriza de a descoperi și cuvîntul rablionetă, cu definiția "automobil vechi, uzat" și cu explicația etimologică "din rablă (după camionetă, cabrioletă)". E desigur o
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
sensibile: dificultățile identificării cazului, eterogenitatea formelor denumite prin tradiție „articol”, statutul cuvintelor mulți și puțini, la interferența dintre adjectiv, numeral și pronume, valorile numeralului, formele pronominale clitice, tranzitivitatea verbului, concurența dintre pasivul cu auxiliar și cel reflexiv, construcțiile specifice ale participiului și ale supinului, plasarea unor adverbe la limita cu clasa adjectivului, a prepoziției sau a conjuncției, multitudinea de valori diferite ale prepoziției pe, ambiguitatea conjuncției de. Clasele cele mai eterogene se dovedesc a fi articolul, numeralul, adjectivul, adverbul. E tratată
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
nevoie de 60 de aparate” (jurnalul.ro, 19.10.2000). Structura intensivă este echivalentă (fapt subliniat deja de Iordan) cu aceea formată cu un alt sufix popular-familiar, răs-. De fapt, para- e specializat pentru substantive, răs- pentru verbe, inclusiv pentru participii: “Și-a povestit și răspovestit munca de ocnaș” (EZ 3537, 2003, 1); „avea în plan un duet (...) amînat și răsamînat” (EZ 2183, 1999, 5); “adevăruri știute și răsștiute” (Național, 714, 1999, 1); răs- nu este însă la fel de marcat negativ ca
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
unul dintre aceia care își arată sieși cu degetul pista pe care o s-o urmeze” (ib.). În plus, ca și acuzativul sine, pronumele sieși apare chiar în construcții în care nu mai dublează un alt pronume reflexiv; de pildă, determinînd participii și adjective: „reconcilierea-propagandă făcută sieși” (users 4.cgiforme); „avem de-a face cu o părere pură, suficientă sieși, cu o părere care subzistă prin ea însăși” (sorincucerai.home.ro); „cea mai fidelă oglindă a rătăcitorului său spirit, veșnic sieși vrăjmaș
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
Când se taie porcul, sângele se scurge într-un vas și se sărează"... O altă obiecție pe care o fac rețetelor e - recunosc - suspectă de rea-voință. Cu o judecată strict discursivă, mă irită desele omisiuni și reveniri temporale, semnalate de participii și mai ales de formula "în prealabil": care ascund dintr-o aruncătură de condei alte minute și chiar ore de muncă paralelă. Evident, cititorul unei rețete de doar cîteva rînduri e liber să afle cum se termină povestea chiar înainte
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între gramatică și lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea verbală (ale formelor de imperativ de tip nu du, nu fă, ale formelor iotacizate, a participiului și a perfectului simplu ale verbului a face, care a înlocuit treptat fapt și feciu cu făcut și făcui), multitudinea perifrazelor de viitor în limba română veche - tipurile voi socoti, va să aibă, oi putea, am a bea, are să caute
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
a (se) îmbunătăți" (engl. upgrade). Primul, mai ales, este un cuvînt esențial al modei și al obsesiei de a fi "la zi": "D'aia stilul se updatează pe fiecare piesă" (4elemente.ro); pentru cel de-al doilea (folosit și la participiu: "Nobel contra Nobel, varianta upgradată", Cultura 23, 2004, 5) dispunem de un exemplu literar de limbaj hibrid, care acumulează elementele de jargon și le folosește cu intenție comic-ironică, în descrierea creșterii unui copil: "în familia minică/ a mai apărut un
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri. De fapt, cum se întîmplă de multe ori, cuvîntul englez e de origine latină: urmărind traseul său istoric ne întoarcem, prin franceza veche (poste) și prin italiană (posto), pînă la latină (postus = positus, participiu al verbului ponere „a pune”). Seria se leagă etimologic de poștă (cuvînt intrat în română și pe filiere ne-romanice) și de familia sa lexicală (poștal, poștaș). Spre deosebire de cazurile în care dublarea unor cuvinte deja existente poate să fie spontană
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin, pe diverse căi, directe sau indirecte, prin transformări fonetice și prin derivare, cuvinte ca a holba, volbură, vîlvoare, a bulbuca, participiile învechite învolt și desvolt - și, pornind de la ele, chiar formația cultă a dezvolta.
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
oți - în orașul Paris, hoți, sînt nuntași la sindrofia morții. 3) în Pari îs soți - în furci se află firtați de coțcărie." Tot astfel, împărați poate să însemne atît ,suverani", cît și - cine s-ar fi gîndit? - ,înfipți în par" (participiu al verbului a împăra - a pune, a vîrî în par). Și așa mai departe, și așa mai departe. Lectura notelor explicative devine o continuă sursă de surprize și o delectare comparabilă cu aceea a lecturii textelor. Bucurîndu-se de eleganța rafinată
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
investește în tine" (ele.ro); "Spionii branduiesc țara" (Cotidianul, oct. 2005); Studenții pot învăța cum să se branduiască" (cotidianul.ro); "Ipocrizia nu branduiește România" (brandingromania.com) - dar și "a insera o marcă pe un obiect". Circulă deja destul de mult și participiul adjectivat al verbului: "astăzi, la deschiderea Carrefour Feeria am văzut primul magazin branduit Vodafone" (claudiupopa. interactivision.ro), adesea cu sensul "care are înscrisă o marcă, un însemn publicitar": "La fiecare pas întâlnești pe cineva care poartă un obiect branduit, mai
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
vreo promoție: o șapcă, o borsetă, un tricou sau un ceas" (iqads.ro); Lângă brichetă stă un pahar branduit plin cu un suc roșiatic" (24fun.ro). Sînt reperabile pînă și supinul verbului - "un subiect de branduitť (brandingromania.com) - ca și participiul negativ: "diferența dintre un telefon branduit și unul nebranduit" (computergames.ro). Cuvîntul branding e tot un împrumut din engleză, ușor adaptabil (,afacerea asta cu brandingu") și folosit ca nume de proces "branding de țară", "branding de națiune", "brandingul de nație
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
avea de înfruntat și va trebui să învingă cerbicia adversarilor săi" (ziua.ro) etc.; "credința mea acum este că mai bine se Ťrupe pisicať direct, fără Ťetapeť, Ťtrepteť, altoiri ș.a.m.d." (forum.edu.ro, 28.07.2006). Construcția cu participiul apare chiar într-un titlu de carte, Pisica ruptă (1997), a lui Mircea Daneliuc; alteori, se folosește infinitivul lung substantivizat: "prin rezilierea contractului ilegal de arendă încheiat cu baronul PSD, C.T., s-a încercat ruperea pisicii-n două" (Ziua, 10
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
coeziunea textului, explicitînd relațiile dintre elementele evocate, un cuvînt o dată introdus reapare însoțit de un semn de recunoaștere sau e substituit de un așa numit anaforic: un doctor... doctorul/ acel doctor... el/ acela. În același scop, se folosesc și anumite participii adjectivate și substantivizate, de genul: respectivul, numitul, pomenitul, citatul - care apar și în îmbinări mai mult sau mai puțin stabile, în variante compuse cu sus (sus-numitul), mai sus (mai sus pomenitul), sau deja (deja amintitul). Un cuvînt mult folosit azi
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
de incongruenta dintre limitele propoziției și cele ale versului. Îndrăzneala inovației e mai mare și efectul mai spectaculos cînd sînt dezmembrate secvențe neseparabile în limbajul obișnuit: cînd finalul de vers segmentează forme verbale (lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
cele zece determinări, doar trei ies dincolo de categoria adjectivelor antepuse. Ele devin referențiale prin istoria încorporată în zonă ș Basarabia (înlăcrimată), Maramureș (voievodatul rămânând tot substantiv, fără prea multă precauție) ș Banat (mândrul) Cu excepția adjectivului verbal înlăcrimata, provenind dintr-un participiu, pe celelalte, le socotim calificative de durată. Recunosc că tot capitolul I a fost pentru mine o splendidă revelație, întărindu-mi ideea că limba vorbită de sfinții străromâni a avut darul de statornicire într-un spațiu dăruit de Dumnezeu, iar
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
trivial, vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]