107 matches
-
o jumătate fiind reprezentată de activitățile teoretice, iar cealaltă de pregătirea practică clinică. Formarea clinică ia forma unui stagiu supravegheat în departamentele spitalelor sau altor servicii medicale aprobate. Pregătirea practică trebuie obligatoriu să includă consultarea femeilor însărcinate, supravegherea și îngrijirea parturientelor, asistări la nașteri, supravegherea și îngrijirea gravidelor, urmărirea și îngrijirea nou-născuților etc. La facultatea de moașe, pe lângă trunchiul comun obligatoriu, fiecărui an de studiu i se pot asocia oferte de discipline opționale. Criterii de autorizare l A specializării arhitectură O
Agenda2004-5-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282019_a_283348]
-
1-6 p) Punctaj acordat ... 3. Participarea la efectuarea îngrijirilor specifice pentru parturiente, lăuze, paciente cu afecțiuni ginecologice Calificativ Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător (Punctaj) (10 p) (8-9 p) (7 p) (1-6 p) Punctaj acordat ... 4. Participarea la îngrijirea și asistarea parturientei în timpul travaliului și monitorizării stării fetusului în uter prin mijloace clinice și tehnice adecvate Calificativ Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător (Punctaj) (10 p) (8-9 p) (7 p) (1-6 p) Punctaj acordat ... 5. Cunoașterea și aplicarea normelor de dezinfecție, sterilizare
METODOLOGIE din 5 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277590]
-
accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor uterine, schimbarea configurației topografice a uterului și fetusului, în corelație cu repartiția forțelor de compresiune intrauterine și respectarea legii rezistenței celei mai mici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactație prezintă o incidență mai mare a distociilor (3, 25%), comparativ cu vacile de la lactatiile a-III-a (2,4 %) și a-V-a (0,7 %), datorată unor tulburări de dinamică uterină manifestate prin atonie uterine ( RUGINOSU ELENA ,1999). Îngrășarea excesivă a parturientei crește de asemenea incidența distociilor prin excesul de volum fetal. Lipsa de mișcare și stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acest interval peste nivelul considerat a fi optim, dintre care mai importanți sunt următorii : fătările distocice (POULLY, F. 1994, ROZEN, F.1994, RUGINOSU ELENA, 1999, 2002); greutatea mare a vițelului la fătare (ANDERSEN K.J. 1994) ; gemelaritatea (MARQUES, C 1986); vârsta parturientei vacile bătrîne au intervale de reluare a activității ovariene postpartum mai mari față de cele tinere (21-41 zile și respectiv 22±2,8 zile), (BOITOR, I., 1984, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985, ANDERSEN K.J. 1994, RUGINOSU ELENA,1999,2002) ; subdezvoltarea ariei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au intervale de reluare a activității ovariene postpartum mai mari față de cele tinere (21-41 zile și respectiv 22±2,8 zile), (BOITOR, I., 1984, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985, ANDERSEN K.J. 1994, RUGINOSU ELENA,1999,2002) ; subdezvoltarea ariei pelvine la parturientă ( ANDERSEN,L. 1995); nivelul ridicat a producției de lapte (CLAIRE, D. , LAMMING,G.E. 1978, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985, RUGINOSU ELENA,1999,2002) ; specificitatea pentru producția de lapte, față de cea pentru carne ( 95 % din rasele de carne și 40 % din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
faptul că manifestarea estrului postpartum la vaci depinde de un complex de: factori interni: status hormonal (BOITOR,I. 1984, FONSECA, F. și col.1983, GARY, HUMBLOTT, P.,CAPY,1983), status metabolic (BOITOR,I. 1984, SEICIU,FL.1989), factori externi: vârsta parturientei (STEFFAN, F., HUMBLOTT, P ,1985), -tulburări periparturiale (FONSECA, F., și col.1983, OLTENACU, A., BRITT ,J.H., 1993), sezon (PANAIT PRAISLER, 1988). În funcție felul parturiției s-a constatat că după parturițiile spontane sau ușoare, fără ajutor și fără tulburări puerperale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
-7 postpartum a avut un efect negativ, reducând fecunditatea vacilor la prima însămânțare, (OLSON J. D. și col.1984). 3.8. Autoapărarea împotriva invaziei bacteriene a uterului postpartum În numeroase studii de specialitate este relevat faptul că, postpartum, între organismul parturientei și bacteriile care populează mediul uterin apare un conflict activ. Acesta are ca rezultat o mobilizare a resurselor de apărare, generale și locale în vederea neutralizării agresiunii bacteriene de la nivelul uterului și restabilirea echilibrului fiziologic ( ANDERSON.L., 1995, BOITOR, I., 1984
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mijloace nespecifice. A.Mijloace specifice B. Mijloace nespecifice imunitatea celulară secrețiile epiteliale și glandulare ale uterului imunitatea umorală contracția uterului postpartum -imunitatea hormonală involuția uterului postpartum Mijloacele specifice de autoapărare în puerperium: Imunitatea celulară Reprezintă principalul proces prin care organismul parturientei se apără împotriva invaziei uterului cu germeni imediat după parturiție. Acest proces se realizează cu participarea unui complex celular foarte activ, alcătuit din două componente celulare: - mobilă, circulatorie, constituită din celule cu viață scurtă (neutrofile, limfocite, eozinofile, bazofile), - staționară, constituită
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de eliberare a corticotropinelor C-RF), care reglează sinteza de ACTH și glucocorticoizi (TRIF, R., și VIOR, C., 1996), (fig. 42). 3.8.3. Profilul imunologic în perioada puerperală Definirea capacității de autoapărare și implicit a competenței imunologice a organismului parturientei în cadrul profilului imunologic este un mijloc eficient de diagnostic precoce a unor stări patologice subclinice care pot să apară în perioada puerperală. Diferiți factori interni sau externi pot afecta capacitatea de autoapărare a organismului, datorită labilității proceselor de regenerare tisulară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FRANCOS, G., 1993, BERTHELOT, L. 1995). S-a evidențiat că temperatura scăzută sau ridicată este un factor de stres, care determină creșterea corticoizilor. Aceștia trec la femelele gestante în circulația placentară, inhibă activitatea corticosuprarenalei fetale exercitând o influență negativă asupra parturientei, atât prin perturbarea proceselor de declanșare a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
inhibă absorbția calciului determinând hipocalcemia. Pe de altă parte o tulburare a activității musculaturii netede stomacale, printr-o deficiență de calciu va putea conduce la pierderea apetitului, creșterea lipolizei și creșterea incidenței retenției anexelor fetale și febrei vitulere la vacile parturiente. Deficiența de calciu poate duce de asemenea la subinvoluția uterină postpartum, întârzierea reluării activității sexuale ciclice postpartum, (BARNOUIN J. și col. 1990). Cea mai frecventă tulburare metabolică determinată de hipocalcemie este pareza de parturiție, care apare de obicei la vacile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUGINOSU ELENA, 2007). Hipovitaminoza C împiedică sinteza progesteronului în timpul gestației, proces ce se soldează cu producerea avortului (BOITOR, I . 1984). Vitamina C are rol în sensibilizarea musculaturii uterine la acțiunea substanțelor ocitocice, iar carența rațiilor în această vitamină la femelele parturiente poate provoca retenția anexelor fetale și involuții uterine de durată . Vitamina C este implicată și în imunitatea celulară (realizarea mecanismelor fagocitare și cea umorale (prin creșterea titrului de complement seric și anticorpi, (TRIF, R. , VIOR, C. 1996). Investigațiile efectuate de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sanitar veterinară la fătarea vacilor de către o persoană competentă pentru a rezolva în mod corect eventualele distocii. Se va evita intervențiile prea timpurii și dacă nu sunt necesare, deoarece pot produce probleme inflamatorii sau traumatisme inutile. Se va face toaleta parturientei, a trenului posterior și organelor genitale externe înainte de parturiție, lăsând ca acest proces să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
poziționarea fătului în fața mamei pentru a fi lins de lichidele fetale.Ingerarea de lichide fetale de către vacă prin lingerea nou născutului are un rol stimulator asupra eliminării anexelor fetale,(Anexa 2. c.). administrarea colostrului la 1 ½ 2 ore fătare, îngrijirile parturientei postpartum constau în: administrare de antihemoragice (substanțe astringente - lavaje intravaginale cu alaun de potasiu soluție 2 ‰ , la 10-15 minute de la fătare sau administrare injectabilă de vitamina K, calciu) în cazul unor hemoragii mai intense, (Anexa 2. b.), administrare de barbotaje
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
începând dinspre conexiunea bifurcației spre pungă (pentru aplicarea clemelor pliați tubul și introduceți clema pe tub prin lunecare, apoi strângeți-o cu cleștele aferent. Atenție! Nu se secționează tubulatura. V. După prelevarea sângelui Recoltăm 10 ml de sânge venos de la parturientă în seringa cu EDTA inclusă în kit. Toate materialele trebuie marcate cu numele parturientei, respectiv (prospectiv) al fătului, numele de familie și data nașterii. Obligatoriu trebuie completată fișa de recoltare a sângelui ombilical, ce trebuie să poarte semnătura și parafa
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe tub prin lunecare, apoi strângeți-o cu cleștele aferent. Atenție! Nu se secționează tubulatura. V. După prelevarea sângelui Recoltăm 10 ml de sânge venos de la parturientă în seringa cu EDTA inclusă în kit. Toate materialele trebuie marcate cu numele parturientei, respectiv (prospectiv) al fătului, numele de familie și data nașterii. Obligatoriu trebuie completată fișa de recoltare a sângelui ombilical, ce trebuie să poarte semnătura și parafa medicului specialist obstetrician și ștampila spitalului (secției/clinicii/centrului medical), unde s-a efectuat
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ombilic, la 8 ½ luni ajunge la procesul xifoid, pentru ca la termen (40 săptămâni) să își coboare puțin nivelul superior. Cap. VI. ASISTENȚA OBSTETRICALĂ CALIFICATĂ LA NAȘTERE îN PREZENTAȚIA CRANIANĂ GOETHE Pentru a se putea efectua în condiții optime atât pentru parturientă cât și pentru făt, nașterea trebuie să se desfășoare într-un serviciu spitalicesc (OG) prevăzut cu instrumentar, aparatură și personal calificat, pentru a face față oricăror eventuale complicații. Nașterea, fiind un act chirurgical, trebuie să se desfășoare într-o încăpere
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Camera destinată pentru asistență la naștere trebuie obligatoriu să fie spațioasă, luminoasă, ușor de aerisit și de curățat, iar mobilierul trebuie să fie compus din: masa de nașteri, o masă ginecologică obișnuită sau una de construcție specială, ce să permită parturientei să facă eforturi expulzive și în același timp să ușureze celui care asistă nașterea, manevrele de degajare a fătului și efectuarea eventualelor intervenții obstetricale; forma acestei mese a evoluat odată cu deplasarea locului de naștere, de la domiciliul pacientei în instituțiile spitalicești
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
apă sterilă, o trusă de perii de unică folosință și săpun (alte soluții tipizate) pentru spălarea în condiții chirurgicale a celui care asistă nașterea. ASISTENȚA NAȘTERII îN PERIOADA DE EXPULZIE ÎN PREZENTAȚIA CRANIANĂ EUTOCICĂ în tot timpul perioadei de dilatație, parturienta va sta în sala de travaliu ce trebuie să fie în apropierea sălii de naștere. Când dilatația orificiului uterin a ajuns completă (10 cm) și apar primele eforturi expulzive, parturienta va fi adusă în sala de naștere și culcată pe
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ÎN PREZENTAȚIA CRANIANĂ EUTOCICĂ în tot timpul perioadei de dilatație, parturienta va sta în sala de travaliu ce trebuie să fie în apropierea sălii de naștere. Când dilatația orificiului uterin a ajuns completă (10 cm) și apar primele eforturi expulzive, parturienta va fi adusă în sala de naștere și culcată pe masa de naștere. Poziția parturientei pentru naștere este în decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin, gambele pe coapse, spatele semiflectat și bărbia sprijinită pe piept (genupectorală): 1. În perioada
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de travaliu ce trebuie să fie în apropierea sălii de naștere. Când dilatația orificiului uterin a ajuns completă (10 cm) și apar primele eforturi expulzive, parturienta va fi adusă în sala de naștere și culcată pe masa de naștere. Poziția parturientei pentru naștere este în decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin, gambele pe coapse, spatele semiflectat și bărbia sprijinită pe piept (genupectorală): 1. În perioada de expulzie se vor urmări frecvența, durata și intensitatea contracțiilor uterine, progresiunea părții prezentate și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe bazin, gambele pe coapse, spatele semiflectat și bărbia sprijinită pe piept (genupectorală): 1. În perioada de expulzie se vor urmări frecvența, durata și intensitatea contracțiilor uterine, progresiunea părții prezentate și bătăile cordului fetal (starea mamei - starea fătului - progresul nașterii). Parturienta va fi instruită cum să-și coordoneze efortul expulziv și apoi cum să obțină o completă relaxare musculară: 2. când contracțiile uterine sunt slabe sau fără eficacitate, se va institui o perfuzie ocitocic-litică (ser glucozat 5%, 250 ml, 2-5 fiole
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
institui o perfuzie ocitocic-litică (ser glucozat 5%, 250 ml, 2-5 fiole de ocitocină sintetică și 1 g soluție 10% de vitamină C, antispastice; debitul soluției perfuzate va fi în mare de 20 pic/′, pe tot parcursul expulziei se va administra parturientei oxigen (staxel): 3. perineul începe să bombeze, atunci se face toaleta vulvo-perineală prin badijonarea cu alcool iodat pe toată regiunea, până deasupra pubelui, feselor și feței interne a coapselor sub regiunea fesieră a parturientei se pune un câmp steril, iar
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]