274 matches
-
amplifică negreșit orizontul, o înzestrează cu o mai complexă cunoaștere a materiei sufletului omenesc, obiect în aceeași măsură al duhovnicului și al omului de litere. "N. Steihnardt m-a lămurit că pot fi preot și poet, cititor de Scriptură, de Pateric, dar și de Noica, Cioran, Eliade, Ionesco, Paleologu, Schmemann, Proust, Bernanos, Caraion, Mazilescu etc. Tot de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
cu Theodor Cazaban, Pe viu despre Părinții Bisericii). A îngrijit mai multe ediții și antologii din scrierile clasicilor greci sau ale Părinților Bisericii (Miturile lui Platon, Jean Cassien entre L'Orient et L'Occident), a publicat traduceri comentate (Evanghelii apocrife, Patericul etc.) și, mai presus de toate, este coordonatorul colectivului care se ocupă de traducerea Septuagintei în limba română, unul dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria culturii noastre. Modul în care alternează aparițiile editoriale din domenii care, la prima vedere
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
generală problema sa personală și să fie încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 21, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”22. Părinții Patericului despre slujirea celor bolnavi Sfatul patristic este categoric în privința iubirii aproapelui și a slujirii acestuia: fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care-l aduce aproapelui său, căci în folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Părinții Patericului despre slujirea celor bolnavi Sfatul patristic este categoric în privința iubirii aproapelui și a slujirii acestuia: fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care-l aduce aproapelui său, căci în folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva îi cerea un ajutor el mergea cu bucurie, zicând: „Cu Hristos am astăzi lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”23. Această aplecare smerită
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață. Privind la scopul lor - mântuirea sufletului, nutreau convingerea că mai degrabă bolnavul îi slujește pe ei, decât ei pe bolnav. Citim în Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum în viața de aici, împlineau aceasta cu atâta conștiinciozitate și devotament, încât nu mergeau niciodată la a-și împlini somnul nopții dacă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în: PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 288. 21 Sf. Vasile cel Mare, Epistole ..., 28, III, p. 168. 22 Sf. Vasile cel Mare, Epistole ..., 97, p. 275. 23 Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, pp. 39-40. 24 Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, Cap. II, Î. 3, R. I, traducere, introducere, indici și note de Prof.
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
rugina de pe fier, așa boala curăță păcatul omului), și mai ales că nu sunt singuri pe acest drum al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru împodobirea bisericilor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s-a îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, în anul 1610 a
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de mănăstire 28. Apoi, episcopul Ioanichie al Romanului (sec. XVIII), în orașul Roman, a întemeiat la 25 Paladie, Istoria lausiacă, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, București, 1993, pp. 31-32. 26 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Ediția a IV-a, Editura Episcopiei Romanului, 2001, p. 197. 27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
25 Paladie, Istoria lausiacă, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, București, 1993, pp. 31-32. 26 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Ediția a IV-a, Editura Episcopiei Romanului, 2001, p. 197. 27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura IBMBOR, București, 1993, pp. 31-32. 26 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Ediția a IV-a, Editura Episcopiei Romanului, 2001, p. 197. 27 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 305. 28 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., pp. 305 și 392. 9 Mănăstirea Precista Mare primul spital public, întreținut din veniturile Bisericii. De asemenea și în orașul Focșani a întemeiat, în incinta Mănăstirii «Sfântul Prooroc Samuil», un spital public cu același patron spiritual. La ambele spitale
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Dumnezeu un înger care îmi slujea și cum ați intrat voi, s-a depărtat de la mine». Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a depărtat de la mine». Acestea zicând, a adormit, iar frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 129. 33 Cuviosul Paisie
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
frații minunându-se, au proslăvit pe Dumnezeu”34. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase 29 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene, Editura Trinitas, 2011, p. 30. 30 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul mănăstirilor nemțene ..., p. 96. 31 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 129. 33 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți ..., p. 121. 34 Patericul ..., p. 480
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 613. 32 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți. Flori din Grădina Maicii Domnului, Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Editura Evanghelismos, București, 2004, p. 129. 33 Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinți aghioriți ..., p. 121. 34 Patericul ..., p. 480. 10 ții martirilor. Eusebiu de Cezareea, în cartea sa Istoria bisericească, menționează o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei († 264/265), ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care face asemănarea între martiriu și slujirea aproapelui
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol. XIII, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 292. 36 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească ..., cartea a șaptea, XXII, 7-10, p. 292. 37 Arhimandritul Ioannikios, Patericul atonit, traducere de Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 16. 38 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 603.
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
IBMBOR, București, 1987, p. 292. 36 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească ..., cartea a șaptea, XXII, 7-10, p. 292. 37 Arhimandritul Ioannikios, Patericul atonit, traducere de Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 16. 38 Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc ..., p. 603.
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și crimă. Influența alcoolului se resimte direct asupra scoarței cerebrale, provocând excitarea și aprinderea simțurilor spre pofta desfrâului; iar împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
s-au răcit, atunci arată bărbați și femei jucând împreună și-l face pe pustnic să privească lucruri și forme de rușine, uneori atingându-se și de trupuri, stârnind într-însele fierbințeala dobitocească 92. 87 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuri la Patericul egiptean, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, în colecția Comorile Pustiei, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, pp. 40-41. 88 Ibidem, p. 14. 89 Sf. Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., vol. I, p. 197. 90 Sf. Ioan Carpatinul, Una sută
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
au. Gândul rău odată acceptat face ca sufletul să pornească deja pe calea păcatului 120, făcând pe om să-l iubească și înstrăinând în acest mod pe om de Dumnezeu care nu privește cu bunăvoință 121 astfel de comportament. În Pateric se disting trei mișcări ale trupului: una naturală (φυσιkη kινησις), alta provenind din excesul hranei și al băuturii, și o a treia provocată de către demoni. Dacă gândurile pe care le iscă (demonul) nu sunt însoțite de patimă atunci, crede Avva
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Caragiale (nr. 7), Adrian Maniu (nr. 8), toți absenți din circuitul firesc al valorilor în România comunistă a anilor ’50. O altă rubrică, „O samă de cuvinte“, face legătura cu o altfel de tradiție - istorică și națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5, Ion Pillat în nr. 6), după cum sunt traduși în românește poeți francezi
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar pe cel ce zace pe patul de moarte, ele se îndepărtează numai când sufletul părăsește trupul”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 59. footnote>. De aceea, în cartea înțeleptului Iov stă scris: „ispită e viața omului pe pământ” (Iov 7, 1). Lupta duhovnicească nu este
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Liliana Ursu Așteptînd să treacă uraganul Isabela Pe masă cartea cu Arta i, Patericul Egiptean Și cafeaua Starbucks pe care o beau în fiece dimineață cu ochii pierduți Pe fereastra mea americană în dialog cu păsările flăcări, cu păsările albastre ca fulgerul Cu motanul Toady, cel cu cinci degete Și mereu la pîndă, urmărindu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
primește prin poștă, de la un expeditor incert, un computer, de care-i e frică ca de dracu, e de un haz nebun. Plăcerea ficțiunii este evidentă mai ales în Un obiect tensionat..., o povestire în care scriitorul argeșean folosește un Pateric străvechi de la o mânăstire ctitorie a lui Petru Rareș, o sofisticată teorie de fizică, rapoarte CIA, agenții de presă internaționale, jazzmani și unde apare chiar poetul Paul Daian. Pentru că nu scrie cu program, după o rețetă anume, într-un stil
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]