KorAP: Find »[drukola/base=patriarhie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...135 >

3,359 matches

Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817

mări vulnerabilitatea internă a statului și a societății, și, cu siguranță, va produce un „deficit de imagine” externă ce va afecta procesele de integrare rapidă în Europa. Indiferent de evoluția particulară a dialogului Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Greco- Catolică, Patriarhia Română înțelege să dezvolte relații de colaborare ecumenică specială cu Biserica Catolică în ansamblul ei. Pe fondul acestei atitudini ecumenice naționale, în perioada 7-9 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România la invitația Prea Fericitului Părinte

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
În plus, atât puterea seculară cât și bisericile românești au știut să contracareze orice tentativă de declanșare a unor conflicte etno-religioase, prin promovarea unor orientări spre dialog și cooperare cu minoritățile naționale și religioase, situație aproape unică în sud-estul Europei. Patriarhia Româna are o contribuție notabilă și la integrarea României în comunitatea euro-atlantică, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică; aceste demersuri justifică încrederea democrațiilor Occidentale în capacitatea Ortodoxiei de a se racorda la marile curente pan-europene

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Bisericii Ortodoxe Române au urmărit, între altele, să contracareze orice tentativă semnificativă de transformare a tensiunilor inter-etnice și interconfesionale în conflicte interne. Biserica Ortodoxă Ronă are astfel o contribuție însemnată la transformarea României în spațiu internațional de stabilitate și securitate. Patriarhia Română are un aport notabil și în susținerea integrării, desfășurând demersuri istorice, de felul strânsei cooperări cu Biserica Catolică. Relațiile speciale de colaborare ecumenică cu Vaticanul se înscriu în această direcție. Totuși, activitatea sectelor nerecunoscute legal, misionarismul agresiv, combinarea tensiunilor

PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252

acel „acasă” care este țara lor, familia și comunitatea pe care le-au lăsat în urmă. - În luna noiembrie anul trecut, Curtea Constituțională a stabilit ca ora de religie din școală să nu mai fie obligatorie, în contextul în care Patriarhia Română, Ministerul Educației și Secretariatul de Stat pentru Culte tocmai semnaseră un protocol prin care se consolida autoritatea Bisericii Ortodoxe asupra învățământului religios. Cum afectează această decizie a Curții Constituționale statutul religiei în școală? Se va trece la ore alternative

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434955777.html [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920

de cinci ani, ca adeverire că faptele sale se vor asemăna celor ale fericitului Daniel din Testamentul Vechi. A fost contemporan cu mai mulți împărați bizantini pornind de la Arcadius (395-408), până la începutul domniei lui Anastasie I (491-518) dar și cu patriarhii: Anatolie (451-458), Ghenadie (458-471), Acachie (471-488), Fravitas (488-489) și Epfenius (489-495). Chemarea lui pentru lucrurile înalte și ascultarea de Dumnezeu s-au făcut simțite din frageda lui copilărie pentru că la vârsta de doisprezece ani s-a dus la mănăstire, starețul

SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/10_decembrie_sf_daniil_stal_ion_untaru_1386747343.html [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478

și mitropolitul Petru Movilă s-a ocupat de organizarea lui în Moldova. Acesta a avut loc la Iași între 15 septembrie si 27 octombrie 1642, concluziile asupra Mărturisirii de credință curățită de influențele sale catolice, au fost însușite atât de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului dar și de patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei și Antiohiei. A lăsat la dispoziția Lavrei și Academiei înființate de el proprietățile sale de la Rubejovka pe care le poseda înainte de a se călugări. A trecut la cele veșnice la 22

SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
de organizarea lui în Moldova. Acesta a avut loc la Iași între 15 septembrie si 27 octombrie 1642, concluziile asupra Mărturisirii de credință curățită de influențele sale catolice, au fost însușite atât de Patriarhia ecumenică a Constantinopolului dar și de patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei și Antiohiei. A lăsat la dispoziția Lavrei și Academiei înființate de el proprietățile sale de la Rubejovka pe care le poseda înainte de a se călugări. A trecut la cele veșnice la 22 decembrie 1646. A fost canonizat de Sinodul

SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720

de bani”. Întors în București, a scris articolul „Salvați Agapia” pe care l-a dat spre publicare la România Liberă. După două săptămâni văzând că nu are nici o veste de la ziar s-a dus la redacție și a aflat că Patriarhia! cere modificarea articolului. Revoltat de cenzura impusă, a retras textul și l-a publicat la Cotidianul unde a apărut în luna martie 1992 în trei numere consecutive. Curând după apariția articolului a fost înștiințat de redacție că s-a primit

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
Revoltat de cenzura impusă, a retras textul și l-a publicat la Cotidianul unde a apărut în luna martie 1992 în trei numere consecutive. Curând după apariția articolului a fost înștiințat de redacție că s-a primit o scrisoare de la Patriarhie cu proteste pentru publicarea acestuia. Au apărut și alte reacții: la Iași, în articolul „Solidari cu Sorin Ulea în salvarea Agapiei” publicat în ziarul Monitorul (6 august 1992) 25 de oameni de cultură, majoritatea universitari, au cerut sprijinul ministrului culturii

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
rol pe care „l-a îndeplinit cu deosebită râvnă” ajutând nu rare ori pe cei în mare nevoie, dovedindu-se totodată și un bun diplomat. Deși era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Gâldău „Patriarhul Roșu” iar Patriarhia „Sovrompatriarhia”, tatăl acestui preot, în România, era angajatul unei întreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-și putea întreține familia deportată din Teleorman și cu averea confiscată. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urmărirea securității

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
ori pe cei în mare nevoie, dovedindu-se totodată și un bun diplomat. Deși era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Gâldău „Patriarhul Roșu” iar Patriarhia „Sovrompatriarhia”, tatăl acestui preot, în România, era angajatul unei întreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-și putea întreține familia deportată din Teleorman și cu averea confiscată. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urmărirea securității și l-a numit consilierul său. Cu aprobarea guvernului a organizat ample

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977

competență responsabilitatea reprezentării Bisericii Ortodoxe Române în dialogul ecumenic cu Bisericile Lutherane. În același timp el a participat într-un mod foarte activ în cadrul unor secții ale Sfântului Sinod la împlinirea multor cerințe de seamă ale activităților bisericești din întreaga Patriarhie Română” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Omagial cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viață ai P.S. Vasile Coman). A fost mult iubit de tinerii elevi-seminariști, studenți-teologi, preoți și călugări, ajutându-i pe foarte mulți dintre ei prin recomandările

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257

Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a Daciei Felix”, cu sediul la Vîrșeț, în Serbia, care încă nu este recunoscută de autoritățile sârbe, și nici de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu toate că Statul român a recunoscut Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă tot ce se va putea pentru ca aceștia să își poată păstra identitatea proprie, limba și cultura proprie și

DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151

350 și sfântul Chiril, patriarhul Ierusalimului, vorbește despre venirea luminii din cer a Sfintei Lumini. - Lecționarul Armean și cel Georgian cuprind la rândul lor informații utile despre tipicul folosit în Biserica Învierii Domnului, între anii: 417-439 și respectiv 640-720. - Codicele Patriarhiei Ierusalimului, care datează din secolele VIII-IX, descrie și el procesiunea Sfintei Lumini: Iar când purtătorii de mir au sfârșit umplerea și pregătirea candelelor, patriarhul sigilează Sfântul Mormânt și ia cheile cu el, după care toate candelele din biserică sunt stinse

LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Lumina_sfantului_mormant_i_ion_untaru_1365825735.html [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139

civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos. De aceea

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos. De aceea, data Paștelui

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos. De aceea, data Paștelui Ortodox se sărbătorește în

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos. De aceea, data Paștelui Ortodox se sărbătorește în toată Ortodoxia după vechiul calendar Iulian, chiar și pentru Patriarhiile care au în uz calendarul Gregorian, în scopul

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
și Arhiepiscopia Ciprului. Nu au îndreptat calendarul încă Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, la care se adaugă mânăstirile de la Muntele Athos. De aceea, data Paștelui Ortodox se sărbătorește în toată Ortodoxia după vechiul calendar Iulian, chiar și pentru Patriarhiile care au în uz calendarul Gregorian, în scopul păstrării unității liturgice a Ortodoxiei. Așadar, unificarea datei Paștelui se poate realiza doar printr-o alternativă: 1. Fie întreaga Ortodoxie va renunța la stabilirea datei Paștelui după calendarul Iulian și îl va

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
rândul Bisericii Ortodoxe Române există voci care spun că nu vor accepta niciodată trecerea la Calendarul Gregorian. Aceștia spun că ori se vor separă, ori vor cere caterisirea. 2. Fie Catolicismul, desi folosește calendarul Gregorian, va face o excepție, asemenea Patriarhiilor care folosesc deja calendarul Gregorian, si va stabili data Paștelui după calendarul Iulian, pentru a coincide cu Paștele Ortodox. Această soluție pare puțin probabilă, din moment ce Papă Francisc, atunci când a mai vorbit de unificarea Bisericilor, a spus că „nu vrea să

Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380

cu mult succes, la diferite simpozioane și întruniri teologice ori culturale cum ar fi de pildă: la Debrețin - Ungaria în 1993 - ca delegat patriarhal, în capitala Cehiei - Praga în 1994 sau la Ripon - Marea Britanie, în 1997 tot ca reprezentant al Patriarhiei Române!... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Teodor a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă

PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_teodor_savu_.html [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702

fost distrus de către regimul comunist în anul 1958... Dorul de desăvârșire l-a determinat și i-a îndrumat pașii spre Sfântul Munte Athos unde s-a nevoit din anul 1976, făcând parte din a doua generație de monahi trimisă de către Patriarhia Română cu scopul de a revigora viața monahală din Schitul Românesc Prodromu... Apreciat și iubit, deopotrivă, atât în Grecia cât și în România Părintele Petroniu Tănase a condus până la sfârșitul vieții sale pământești, schitul nostru românesc și athonit, cu o

IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_pe_stelian_gombos_1340870789.html [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526

s-a putut îndeplini atunci, ci numai cateva decenii mai târziu, când inițiativa a fost reluată de moldovenii Nifon și Nectarie, cărora Marea Lavră le-a reînnoit aprobarea în anul 1851 și care, în anul 1856 au dobândit și binecuvantarea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol (sub autoritatea căruia se afla, și astăzi, Sfântul Munte), respectiv a Patriarhului Chiril. Domnitorul Moldovei Grigorie Ghica a sprijinit începerea lucrărilor cu 3000 de galbeni și a dat încuviințare să se strângă ajutoare de la poporul cel binecredincios

INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165

studii extrase din revistele: BOR, an. LXXXVII, 1968, nr. 6, p. 725-773; ST, an. XX, 1968, nr. 5-6, p. 327-483 "Ortodoxia", an. XX, 1968, nr. 2, p. 189-275 6. Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Amintiri despre Patriarhul Justinian, Biserica în Misiune, Patriarhia Română la ceas aniversar, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, p. 524-551. Articole omagiale din revistele mitropolitane: 1. Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan, Legislația Bisericii Ortodoxe Române în timpul arhipăstoririi Prea Fericitului Părinte Patriarh

1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]