37 matches
-
Civil Society Pitch, o întâlnire cu 25 de realizatori de film, activiști și reprezentanți din ONG-uri din România, Ungaria și Bulgaria, care vor pune la cale filmele documentare ale următorilor ani. La One World Romania 10 continuă programul de “pețitorie” Civil Society Pitch, o inițiativă inovatoare ce își propune să cupleze cineaști din domeniul filmului documentar cu activiști și organizații care luptă pentru apărarea drepturilor omului din România, Bulgaria și Ungaria, cu scopul de a încuraja apariția de noi filme
Astă-seară începe “One World Romania” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105718_a_107010]
-
1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului A fost o tânără bogată (și în suflet, o frumoasă !) Fiică de-Împărat, cu carte (și-o educație aleasă !) La fel ca părinții ei, era creștină într-ascuns Și-a refuzat toți pețitorii, pentru Mirele IISUS ! Era-Împărat Maximian...un idolatru prea zelos/ Ce prin tortură ucidea, pe cei din din Oastea lui CHRISTOS... Ecaterina, curajoasă pe Împărat l-a înfruntat Și-n lupta cu Filosofii, doar lui CHRIST s-a închinat ! Și- a
SF.M.MC.ECATERINA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1416942743.html [Corola-blog/BlogPost/371869_a_373198]
-
de curte, pe nume Femios. Acesta îi cânta permanent din liră, iar când a venit soțul său, aventurierul, după cei douăzeci de ani ( zece petrecuți în războaie și zece pe mare) povestea spune că după i-a ucis pe toți pețitorii l-a văzut și pe Femios, ascuns acolo, sub tron, iar când a vrut să-l ucidă, Penelopa l-a oprit. Căci el, Femios, era cel ce i-a ținut de urât în anii când el a fost plecat, iar
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386488639.html [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
i-ai transformat în stane de piatră sau în șobolani? - I-am lăsat în pace. Eram într-o ședință cu aghiotanții mei și-i muștruluiam că nu și-au făcut datoria... - Nu mi-ai spus ce s-a întâmplat cu "pețitorii"!? - Au zbughit-o ca doi bezmetici! Au crezut că tot ce strălucește înseamnă bogăție, iar când au ajuns acolo au dat de dracul! De unde și zicala: „banul ochiul dracului!”... Dar nu de grija lor mor eu acum. Principala mea preocupare
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepția cererilor de împărțeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, pețitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar; ... c) conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe; ... d) procesele și cererile în materie de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu excepția cererilor de împărțeala judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani și a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, pețitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terții vătămați în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar; ... c) conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe; ... d) procesele și cererile în materie de contencios administrativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
curajului și milosteniei. Harap-Alb va trebui să aducă salăți din Grădina Ursului, pielea cu pietre prețioase din Pădurea Cerbului solomonit și fata Împăratului Roș. Această ultimă probă presupune o serie de alte probe prin care Împăratul Roș incearcă să îndepărteze pețitorii (proba casei de aramă, ospățul, alegera macului de nisip) dar și o serie de probe care o vizează direct pe fată (fuga nocturnă a fetei, transformată în pasăre, proba ghicitului și proba impusă de fată). Trecerea acestor încercări va fi
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
Odiseu, așa încât eroul, sosit în mijlocul lor, trece neobservat cu atât mai mult cu cât s-a deghizat în cerșetor. Își dezvăluie adevărata identitate numai bătrânului porcar Eumaeus și propriului fiu, Telemah, cu ajutorul cărora îi încercuiește și-i ucide pe toți pețitorii. Între timp el este recunoscut și de Penelopa, alături de care va domni de acum înainte, din nou, în Itaca.
Odiseu () [Corola-website/Science/299036_a_300365]
-
Diomede, iar premiul său a fost o sclavă și un cazan. Tot o cursă de care de luptă se spune că ar consitui evenimentul care a dus la crearea Jocurilor Olimpice; conform unei legende menționate de Pindar, regele Oenomaus a provocat pețitorii fiicei sale Hippodamia, la o întrecere, dar a fost învins de Pelops, cel care avea să fondeze Jocurile în onoarea victoriei sale. La Jocurile Olimpice antice precum și la alte Jocuri Panelenice, existau două tipuri de curse, cea a carelor de luptă
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
un plan pentru a rezolva dilema. În schimbul suportului lui Tyndareus în pețirea Penelopei, el a sugerat ca Elena să-și aleagă singură soțul și nu tatăl ei (așa cum se obișnuia în Grecia din Antichitate până în secolul al XX-lea). Toți pețitorii au trebuit atunci să jure că vor apăra mariajul Elenei, indiferent pe cine va opta aceasta. Elena a hotărât să se căsătorească cu Menelaus. Dar Menelaus nu era acolo, să o pețească personal ci îl trimisese pe fratele lui, Agamemnon
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
ce i-a trădat identitatea. Pausanias spune că, după Homer, Ahile nu s-a ascuns în Skyros, ci a cucerit insula ca parte din războiul troian. Forțele militare ale aheilor s-au adunat la Aulis, un port din Beoția. Toți pețitorii au trimis întăriri cu excepția regelui Cinyras din Cipru. Deși i-a trimis lui Agamemnon platoșe și a promis să aducă 50 de corăbii, el a expediat doar o corabie bună condusă de fiul lui Mygdalion și încă 49 făcute din
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
toți acești ani deși avea o mulțime de pețitori care s-au instalat în palatul lui și au risipit o mare parte din avere. Cu ajutorul fiului său Telemah, al zeiței Atena și al porcarului Eumaeus, Ulise îi ucide pe toți pețitorii în afară de Medon, care a fost politicos cu Penelopa, și de Phemius, un cântăreț din regiune care a fost forțat să-i ajute pe ceilalți împotriva Penelopei. În ziua următoare, rudele pețitorilor au încercat să se răzbune dar au fost opriți
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
acasă după căderea Troiei. Printre cele mai faimoase episoade se numără lupta sa pentru a scăpa de Polifem, ciclopul, întâlnirea sa cu vrăjitoarea Circe, care i-a transformat tovarășii în porci și bătălia abilă în care îi ucide pe toți pețitorii care au hărțuit-o pe Penelopa, soția sa. La șase secole după vremea lui Homer, romanii au devenit stăpânii Mediteranei. Însă cultura grecă păstra încă un prestigiu enorm, iar romanii au fost bucuroși să-și lege istoria de cea a
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
de Nausicaa, fiica regelui feacilor. Timp de două seri, Odiseu îi povestește regelui feacilor, Alcinous, pățaniile sale. De aici, încărcat cu daruri, se reîntoarce acasă, pe insula Itaca. Căutările fiului său, Telemah, sunt zadarnice, și confruntarea mamei sale, Penelopa, cu pețitorii devine tot mai acută. Zeița Atena îl preschimbă pe Odiseu într-un cerșetor, pentru a-l proteja de dușmănia pețitorilor soției sale. După douăzeci de ani, deghizat în cerșetor, acesta va fi recunoscut numai de câinele său bătrân, Argos. Odiseu
Odiseea () [Corola-website/Science/304624_a_305953]
-
vlăstarelor. E drept că Tom nu fusese văzut vânând fetele din Ennistone. Multe dintre virtualele „prăzi“ regretau acest lucru dar, cel puțin, erau cruțate de suferința de a o vedea preferată pe una dintre rivale. Țațele care se îndeletniceau cu pețitoria hotărâseră de mult că Tom și Anthea Eastcote „erau făcuți unul pentru celălalt“. Ce gândeau însă acești doi tineri era o taină. Tom își mai atrăsese faima, și chiar popularitatea, datorită legendei „Neajutoratei Fiona“, și a amintirilor despre farmecul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
neamul lui Căloi. Urmașii lor dau acuma meditații de pian și o Învață pe fata cea mare a popii să cânte pe clapele nobilului instrument, după ureche, romanțe, cântece ostășești, geamparale și sârbe. Poate cu astea vrea popa să atragă pețitorii mai spălați, cu carte ori chiar cu ceva avere. Am de gând să trec sub tăcere ceea ce se spune despre zgubilitica fiică a preotului și cât de generoasă este dumneaei cu farmecele pe care cu adevărat le are. Și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de informații generale” „Popularul”, iar între 1942 și 1944 este în comitetul de direcție al ziarului „Bucovina” și apoi al revistei „Bucovina literară”. Între timp scoate și câteva broșuri - I. G. Duca (1934), România de azi (1939) -, piesa de teatru Pețitorii (1934), o carte de însemnări de front - Spitalul 2 de campanie (1943) - și romanele La marginea orașului (1943) și Ne caută pământul (1944). Și-a continuat activitatea gazetărească și după 1945, la periodice precum „Lupta CFR”, „Munca”, „Apărarea patriei”, „Flacăra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
curând; dacă nu, va trebui să mai aștepte. Dacă în ziua de Ajun se decide o căsătorie, atunci perechea aceea va fi foarte fericită. De la Ajunul Crăciunului până la Bobotează se mătură casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să vină pețitorii la casa cu fete mari. Din același motiv, în această perioadă nu se toarce. Tot în Ajun, când fata face colaci, are mare grijă să nu greșească și să iasă frumoși din cuptor; căci de vor fi frumoși și viitorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
curând; dacă nu, va trebui să mai aștepte. Dacă în ziua de Ajun se decide o căsătorie, atunci perechea aceea va fi foarte fericită. De la Ajunul Crăciunului până la Bobotează se mătură casa de la prag spre răsărit, spre icoane, ca să vină pețitorii la casa cu fete mari. Din același motiv, în această perioadă nu se toarce. Tot în Ajun, când fata face colaci, are mare grijă să nu greșească și să iasă frumoși din cuptor; căci de vor fi frumoși și viitorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Banat. Poeziile lui M., răspândite în periodice, au, majoritatea, subiecte istorice, glorificând pe strămoși, militând pentru emancipare națională. Sunt scrise însă într-o limbă greoaie, înțesată de latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt tot atâtea eșecuri literare. Folclorul a constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru susținerea crezului său național. Astfel se explică și interesul inegal pentru speciile folclorice, dintre care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Maior, București, 1883; Cultul păgân și creștin, vol. I: Sărbătorile și datinele romane vechi, București, 1884; Novăceștii. Cinci ani înaintea Academiei Române, Timișoara, 1886; Dialectul român-bănățean, Lugoj, 1902; Ilirii, macedoromânii și albanezii, București, 1904; Întru memoria lui George Barițiu, Sibiu, 1904; Pețitorii, Sibiu, 1905; Sara, Miază-Noapte și Zorile, Sibiu, 1908; Negru Vodă și epoca lui, București, 1909; Țara Severinului sau Oltenia, București, 1910; Novăceștii, îngr. Eugen Blăjan, București, Minerva, 1970. Culegeri: Poezia poporală. Balade culese și corese, I, Pesta, 1859, II, Viena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de nubilă, fiindcă straturile de flori influențează în mentalul tradițional șansele unei căsătorii fericite. „La casele unde sunt așteptați pețitorii, se plantează tot felul de flori, cum ar fi mușcata, busuiocul, brebenocul (...). Norocul la flori, ca și grija deosebită pentru grădinița din fața casei sunt socotite de bun augur pentru căsătoritul fetelor la vreme”. Timpul invaziei distructive pare a fi autumnal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]