96,770 matches
-
Lenin care a intrat în moara lui Stalin și a fost desfigurat. Era o treaptă nouă în logica servirii unei ideologii, o idee care ar justifica omorul unor inocenți - linie deschisă de Dostoievski prin drama lui Raskolnikov în Crimă și pedeapsă. Deținând aceste elemente, n-a discutat cu T.M. despre eșecul revoluției, îi ardeau buzele să-l consulte cu privire la psihologia abisului, deși știa că interlocutorul său vine de pe o altă spirală a cugetului. I-ar fi putut nara o poveste grotescă
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
feminin. Tema iubirii medievale - căreia cele două lucrări îi oferă noi oportunități de analiză - se atașează unei caracteristici esențiale a ,omului medieval": penitenta. , Chiar dacă nu este călugăr, penitent prin excelență, chiar dacă nu este obsedat de ideea că munca este o pedeapsă, omul medieval, condiționat de concepția asupra păcatului ce i-a fost insuflata, caută în penitenta mijlocul de a-și asigura mântuirea" spune Jacques Le Goff. Omul Evului Mediu este gata oricând să răspundă la o calamitate, dar și la un
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
1925. 7 Nichifor Crainic, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013, p.81. 8 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", în Gazeta Literară, Joi 9 februarie, 1956. 9 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București, Cartea rusă, 1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scriitor rus", în Scînteia Tineretului, Joi 9 februarie, 3, 1956. 18 N. Zega, "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. 19 Vladimir Ermilov, "75 de ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ani de la moartea lui F. M. Dostoievski", op. cît. 20 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 21 L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969, p. 21. 25 Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
februarie, 3, 1956. Idem, "Polifonia și mesianismul la F. M. Dostoievski" în Mihai Novicov (Ed.), Scriitori ruși, Editura Univers, 1972. POPESCU, Radu, 75 de ani de la moartea lui Dostoievski Contemporanul, Vineri 10 februarie 1,3, 1956. RIURIKOV, Boris, "Postfața", Crima și pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București: Cartea rusă, 1957. ROZENBLUM, L., Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. VIANU, Tudor, Imaginația durerii. Secolul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Șaria, că informația nu trebuie folosită sau utilizată într-un mod care să violeze sfințenia și demnitatea profeților sau să slăbească în vreun fel credință societății, ca orice om are dreptul de liberă deplasare, în limitele Șaria, că sunt interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care știe doar că Șaria prevede tot felul de pedepse corporale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
interzise pedepsele, cu excepția celor prevăzute de Șaria, că femeia e egală cu bărbatul în demnitate umană (dar nu se spune nimic de egalitatea în fața legii) ș.a.m.d. Pentru cetățeanul occidental care știe doar că Șaria prevede tot felul de pedepse corporale crude, o astfel de Declarație a drepturilor omului sună apocaliptic. Pentru că lucrurile să fie și mai complicate, Șaria nu este un text unic, fix, bine definit și clar pentru toată lumea musulmană. Islamul însuși nu este o entitate monolitica și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
viziuni adesea divergențe 23. Așa se și explică faptul că, deși musulmanii sunt majoritari în peste cincizeci de țări, formele de guvernământ sunt foarte diverse (democrații parlamentare, republici autoritare sau teocratice, monarhii absolute sau junte militare 24), iar jurisprudența și pedepsele aplicate, de asemenea. Occidentalii traduc uneori Șaria că pe "legea sfântă" a Islamului, dar Bernard Lewis arată că, în realitate, alăturarea substantivului "lege" și a adjectivului "sfântă" nu apare în textele islamice clasice, utilizarea să în arabă modernă fiind de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și statică, întrucat diversele guvernăminte "o definesc și o aplică în diferite moduri, iar gânditorii moderni îi revizuiesc și formulează regulile concrete și metodele hermeneutice"26. Cu toate acestea, musulmanii care resping domnia Șaria sunt murtaddn 27 (apostați) și riscă pedeapsă cu moartea. Șaria e derivată din Coran și Hadith, dar, dacă există un singur Coran, prin Hadith sunt desemnate relatările despre faptele și vorbele profetului Mahomed, iar în funcție de diferite ramuri și școli islamice, fiecare se referă la diverse colecții, selectate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
corespunzătoare perioadei cât a stat la Medina, s-a dovedit a fi chiar "pragmatic în probleme de guvernare"29. Ca atare, nu e de mirare că în Coran întâlnim prevederi legate de succesiune, precum cele prezentate mai sus, dar și pedepse pentru diferite fapte, precum 100 de lovituri de bici pentru "desfrânați" (Coran, 24:2), 80 de bice pentru cei care le învinuiesc pe femeile cinstite și apoi nu pot veni cu patru martori (Coran, 24:4 ), tăierea mâinii pentru hoți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
astăzi educația adulților. Sigur că bătaia la serviciu și la facultate e o practică anacronica. Dar nu sunt nici o sută de ani de când Nae Ionescu făcea într-un tribunal apologia violenței ca metodă de educație. Iar ideea că supravegherea și pedeapsă fac bine la performanță are încă destui adepți la noi în țară. Suferință fizică a fost înlocuită în lumea contemporană cu suferință consumului interzis (penalizările financiare) și cu suferință statutului social (absența promovării). Iar metodele de supraveghere a muncii au
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
lor, oameni de soi nou, am ajuns să cred că, de fapt, oamenii înșiși pot fi împărțiți în felul acesta: unii urmăresc cu lupă și cu milimetrul corectitudinea proceselor, alții urmăresc cu asiduitate rezultatele. Primii băltesc, ferindu-se, de teama pedepsei, să-și asume vreodată riscuri, ceilalți îmbrățișează riscul pentru că nu văd altă cale de a merge înainte. La prima vedere, sclavii regulilor și ai procedurilor sunt de găsit în sistemul bugetar, acolo unde înfruntarea birocrației se plătește scump. Știu puțini
Suflatul in ceafa ca metoda de lucru la romani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82954_a_84279]
-
și disciplină în statul modern: Iar faptul că sistemul penitenciar există în continuare fără a-și fi dovedit vreodată, de două sute de ani încoace, eficiența nu mai miră pe nimeni. Dacă scopul sistemului penitenciar este prevenirea și reeducarea, si nu pedeapsă așa cum se întâmplă în Evul Mediu, atunci de ce nu asistăm la o descrestere a criminalității? De ce delincventa, sub toate formele ei, continuă să planeze amenințător asupra noastra, astăzi că și acum două sute de ani? (...) Teamă de delincventa, susținută în permanență
Grupul petru monolog social by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82965_a_84290]
-
vedere al justiției, a intrat în pușcărie „consumator” și a sfârșit „traficant”. și atunci mă întreb dacă nu ar fi drept că judecătorul care l-a trimis prima oară pe după gratii, împreună cu directorii penitenciarelor unde a executat 2 ani din pedeapsă, să fie ținuți și ei în arest preventiv? Sau crede Onorată Instanță că „textele anti-sistem” prezintă mai mult pericol social decât mutilarea unui destin? Dragoș, cred ca e important de făcut diferența la nivel de consecințe. O persoană bolnavă de
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
cea mai bună, nici poliția română cea mai modernă dar în afara discuțiilor interminabile despre “sistemul bolnav”, “incompetență autorităților”, etc. legea trebuie aplicată. A avut mai multă “marfă” decât prevede legea - a făcut trafic, nu consum; drept urmare trebuie să facă pușcărie. Pedeapsa maximă pentru că e recidivist. Punct! Cred că se impune o analogie a sistemului actual, de sorginte cripto-comunist, la sistemul trecut, cu maternitatea la Moscova. Până aici sunt de acord! Bine că mai vede cineva astfel de lucruri... Dar, mi se
Puscarie pentru poezie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82962_a_84287]
-
iar Bucurenci o caută cu prisosință. În America sunt o grămadă de “băieți răi”, “non grata”, “așa nu” care sunt milionari în dolari pe treabă asta. Bucurenci se bucură de climatul capitalismului sălbatic și își joacă cartea. Cea mai mare pedeapsă e să nu-l bagi în seamă, dar mă tem că râul este făcut. În opinia mea, Bucurenci este un intelectual mediocru dar gonflat însă asta nu îl împiedică să aibă un simț mediatic foarte bun. oricum, tu ești foarte
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
articol cu titlul „ Chină : funcționează oare comunismul ?“, în care se arătă cu cifre și grafice cum sute de milioane de oameni au fost scoși din cruntă mizerie de un regim comunist. Un regim care este condamnat în Europa pentru că menține pedeapsă cu moartea (că de altfel și în UȘĂ), ceeace nu împiedică că occidentul să facă schimburi comerciale avantajoase cu chinezii. În încheiere aș dori să vă recomand, d-le Bucurenci, să nu credeți sfaturile ce vi le dau amicii dvs.
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
mîndri. Cred că și bigoții. A ales, din nou, greșit. A sărit, fără vreo pregătire, la polul opus. E lipsit de simțul nuanțelor. Dar cum l-ar putea avea, cînd în loc de creier are aur - și acela, mult împuținat? Imediat, vine pedeapsa. Prietenul care i-a mai rămas îi fură, în timpul somnului, din creier. E singura dată cînd aflăm că operația îl doare. Nu se spune în povestire dacă ceea ce îl doare este gestul prietenului de a-l fura sau e faptul
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
întrețină. Astăzi, în ciuda indicațiilor brechtiene, toți sînt de acord că fără a te pierde - cu parcimonie, insă - nu există joc. Actorul modern practică uitarea de sine, dar în doze homeopatice [...] Există, așadar, o ambivalenta în efemeritatea teatrului: uitarea este o pedeapsă, dar și o salvare totodată. Ea întreține legendele care-i aureolează pe eroii scenei, actori și regizori, deopotrivă, lăsînd deoparte orice neîmplinire". Inevitabil, unii protagoniști ai demonstrațiilor, comentariilor și constatărilor lui George Banu sînt situații din piese, replici cehoviene sau
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
sublim, nimic izvorît din milenare tradiții agrare și religioase. Stilistic, nuvelele șochează printr-un comportism radical, în care nu găsim nici o apreciere a întîmplărilor, oricît de teribile, în care nici un gest, oricît de reprobabil, nu e judecat, crima rămînînd fără pedeapsă și sacrificiul, fără răsplată. Prin comparație, romanul Moromeții, cu un prim volum apărut la mijlocul anilor '50 și cu un al doilea la sfîrșitul anilor '60, este mai tradițional și mai cuminte. Aici se vede fractura de care vorbeam. E imposibil
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
tinzând spre execrabil, îmbuibații din provincie și-au pierdut simțul măsurii. Fără opoziție, controlând discreționar totul, fie prin sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să sfideze cu nerușinare bunul simț. Perfect imuni, se știu la adăpost de orice pedeapsă, chiar dacă fură, schilodesc sau omoară. Acestei mentalități i se circumscrie inimaginabila batjocură a lui Sechelariu la adresa comunității aflate sub providențiala sa păstorire. Vreme de câteva ore, Bacăul s-a metamorfozat într-un oraș de milogi, fericiți să se înfrupte din
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
eroziunea și confuzia sentimentelor, existența unor răni deschise, golul personajului jucat de ea este alcătuit dintr-o combinație de plinuri inavuabile. Arta sugestiei o diferențiază de partenerii ei, monotoni în monomania lor. Ecranul televizorului copleșește decorul: de acolo vine veselia pedepsei cu moartea, aprobată de președinte, popularizată de reprezentantul legii și explicată în spiritul moralei creștine de reprezentantul clerului, acceptată - în așteptarea îngerului - de criminalul condamnat. Indiferența și golul născut de ea provoacă o nouă dinamică în camera de hotel: tentația
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
provoacă o nouă dinamică în camera de hotel: tentația sinuciderii este echivalentă cu o condamnare la moarte, singura rezolvare a problemei de care societatea e capabilă este înlăturarea problemei. E o lume rece, fără iubire, fără morală și fără viitor. Pedeapsa cu moartea se va întoarce împotriva propriilor ei partizani. Preocuparea regizorului pentru contrapunctul dramatic este evidentă și grotescul emisiunii televizate își are rădăcinile în realitatea posturilor publice și private existente și trimiterile în lumea monstruoasă a SF-ului de duzină
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]