30 matches
-
canalia netrebnică în toată uriciunea ei morală și fizică”, continuând s-o importuneze pe Veronica, deși Eminescu recuperase scrisorile acesteia, așa cum îi promisese: „Lasă scrisorile să fie scrisori; pe cât e în putința unui om de onoare și pe cât poate suporta pelița cea obraznică a acestui nemernic, i le voi cere eu” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit, 2000). Pentru a evita eventualele ieșiri necontrolate ale poetului împotriva sa (se pare că-l bruscase în prezența mai multor persoane, altă dată amenințându
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1484127146.html [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
în Călărași), născut la data de 8 iulie 1983 în localitatea Cimislia, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. Pelivan nr. 32, bl. 1, ap. 11. 118. STERPU VLADIMIR, fiul lui Ion (n. 15.01.1927 în Pelița) și Elenă (n. 07.09.1926 în Calfa-Arenii Noi), născut la data de 9 februarie 1960 în localitatea Telita, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, loc. Bulboaca, str. Industrială nr. 4, ap. 2, jud. Chișinău. STERPU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169334_a_170663]
-
este un soi de struguri tehnic care se utilizează la fabricarea vinurilor roșii. este un soi de struguri cu bobița mare, pelița subțire și preferă mai mult soare ca alte soiuri de struguri roșii cum ar fi Cabernet Sauvignon sau Merlot. La începutul secolului XX era unul din cele mai cultivate soiuri în Europa, în special în Franța, dar după iarna rece
Malbec () [Corola-website/Science/321732_a_323061]
-
Irma Ianc). Se întâmplă uneori ca la naștere, copilul să aibă cordonul ombilical pe după gât. In acest caz moașa trebuie să-1 dezlege zicând: „Il dezleg să nu moară legat și îl leg pă lucrul pământului”. Alteori copilul poate avea o peliță pe față și pe cap. Moașa trebuie s-o rupă începând de la gură, continuând cu fața și întorcând-o peste creștetul capului. Ea zice: ,Il desfac dă titi relili, dă orice rău, dă orice năcaz” Despre copiii născuți morți se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cele mai mari de clorura cuprica. Apă din cilindru intra în tubul ce formează coadă șarpelui, umflându-l până când crapă. În acest moment, din tub poate ieși afară puțină clorura cuprica, care cu ionii de ferocianura formează imediat o nouă pelița de ferocianura cuprica peste cea veche, procesul repetându-se de nenumărate ori. TUFELE COLORATE FEROCIANICE Tufele colorate ferocianice de culoare neobișnuită, asemănătoare uneori cu rămurele coralelor, uneori cu vegetația din jungla, pot fi obținute astfel: daca în soluția de K4
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
și sufletească În care s-au aflat evreii care au ajuns vii la Roman a fost descrisă foarte bine de inginerul Marcel Perlaf XE "Perlaf, Marcel" , atunci un tânăr de 25 de ani: „Rănile mele intraseră În putrefacție ca și pelița dela degete, iar la un deget al mânei drepte am avut o rană, care nu știu cum am căpătat-o În care aveam viermi. La un moment dat aveam impresia că voi intra În putrefacție cu totul”81. Medicii evrei care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
o colecție, și în cealaltă. El amintește de mama lui Dobrișean, din balada citată, în momentul cînd apare ca o furtună la curtea lui Mihnea-vodă, ca să-i împace pe cei doi fii ai săi: “O dalbă călugăriță,/Albă, albă la peliță,/neagră, neagră la cosiță”. Schema portretului cunoaște mutații conjuncturale în retorica baladei. Dar și în colind. De pildă: Mergu-mi și mai mergu, Cete-mi de feciori, Mici colindători. Da-n cale le iasă Prea Sfînta Mărie, Cu rochia deschisă, Calea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu este suficient de explicit și nici nu revine în stilul lui “e lesne de-al cunoaște”, însă ține măsura între obiceiul mai liber al sărbătorilor și latura funerară a momentului; după cum nici “O dalbă de călugăriță,/ Albă, albă la peliță,/Neagră, neagră la cosiță” nu distonează; din contra, dezvăluie statutul mai special al “maicii bătrîne”, de viță domnitoare, cu referire la o întîmplare dramatică din existența ei îndepărtată. Cel mai închegat și stabil portret șablonizat al “maicii bătrîne” s-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei în jur de 4.000 - 5.000 kg. Producerea unor vinuri dulci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rotunde sau alungite, pentru a nu te întâlni cu șerpi și este interzisă rostirea cuvântului „șarpe”, pentru a nu fi mușcat de șarpe. Dacă din greșeală ai rostit acest cuvânt, trebuie să adaugi în grabă: „Idiță, idiță/ Ține-se de peliță,/ Pelea de carne,/ Carnea de os,/ Osul cu veninul jos,/Descântecul să fie cu folos”. Dacă nu se respectă cum se cuvine această zi, casa va fi invadată de gângănii și furnici. Unii străpung un cărăbuș cu un ac și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că aduci fel de fel de gîndaci în casă. Mac Fetele pun flori de mac sub cap ca să le îndrăgească flăcăii. Se crede că dacă va mînca o femeie grea mac, apoi copilul ce va naște ea va avea o peliță foarte slabă. Macedon Alexandru Machedon a umblat de-a valma în iad. De rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd o femeie are copil mic, nu bagă usturoi în sîn, că-i coace țîța. Ud Să nu te urinezi asupra vîntului, că te zăprești*. Nu bea pietre roșii, nici aramă, căci la bătrînețe nu vei mai putea ține udul. Pelița de pe rînza găinii se usucă și, după ce se pisează, se dă în apa de băut pentru oprirea udului la bărbat. Cel care bea urină de om se face pricorici*; cînd însă se clătește cu puțină în gură contra brîncii, cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
învingător albul Inorog, proiectat ideal pe sumbrul fundal al oricărei societăți negative: “Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mânule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacunului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are.” Sublimul Inorog acoperă cu superioritatea lui și face suportabilă o lume urâtă, victimă a moravurilor politice abominabile.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de social întru totul, aparența ei de „palmares” al abilităților pescărești neputând fi ascunsă. Antofiță nu e inițiat în breaslă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatic. Posibilitatea de a privi către următoarea etapă existențială aparține ființei sacre cu acces la desfășurarea totală a timpului. În alte colinde se invocă direct împărtășirea comunității din fiara capturată de fată: „Din cărnița lui/ Nuntă și-au făcut,/ Din pelița lui/ Pahare-au făcut;/ Beau boeri cu ele,/ Beau și fericesc/ Și cu scumpe daruri o dăruesc:/ Cu luna, cu stele/ Și cu mărgăritare/ Și c-un bun voinicel” (Utconosovca - Odesa). Ridicată în grup la un rang uman superior, obștea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
măritat are puterea de a supune haosul și de a crea din nou lumea prin cuvânt și țesut. Darurile primite pentru sacrificiul întemeietor amintesc de motivul repunerii astrelor pe cer, sugerând astfel recunoștința întregului univers pentru salvarea de la pieire: „Din pelița lui/ Pahare-au făcut;/ Beau boieri cu ele,/ Beau și fericesc/ Și cu scumpe daruri o dăruesc:/ Cu luna, Cu stele/ Și cu mărgăritare” (Utconosovca - Odesa). Corpurile cerești, dar și pietrele prețioase sunt proprii naturii selenare a fetei. Puterile ei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și dulce voluptate. Își golise gâtul ei de ninsoare, își despletise părul pe umerii rotunzi și pe sânii crescuți în sete de amor până rămase goală și frumoasă ca o statuă antică, având înaintea acestei din urmă avantagiul vieței, acea peliță caldă, dulce, netedă care lasă urme dac-o atingeai. S-aruncă în mare și începu să-noate, puindu-și drept țel de ajuns niște stânci ce le vedea un sfert de ceas departe de țărm. Undele liniștite o duceau și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Te iubesc atîta și te voi iubi totdeauna atîta, încît nu există nici cuvînt în lume care să ți-o poate spune, nici altă f asta, și la Eminescu. La 24 februarie 1882 Eminescu îi scria cu injurii la adresa lui Caragiale ("pelița cea obraznică a acestui nemernic") și îi promitea "i le voi cere eu. Tu nu mai ai a împărți nici în clin, nici în mînecă cu el și după insolența purtării sale din urmă cel mai demn lucru e să
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
de luminos, ca luna de arătos și ca omătul de albicios ieste. Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprîncenele corbului, părul sobolului, mînule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului și virtutea colunului are” (Partea a VII-a). Artificialul ca principiu scriptic comportă numeroase dezavantaje pentru cititorul de astăzi, ca să nu mai vorbim de bieții cititori ipotetici din secolul al XVIII-lea: Istoria ieroglifică se
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
adresa altădată, le-a acoperit de binecuvântări. - Giaba, nu mai sunt babe! ne zicea triumfătoare o cucoană bătrână, căreia - i făceam complimente pentru frumusețe maltenabilă a timpului. Orișicine poate recunoaște adevărul acestei afirmări, privind mai cu seamă părul negru și pelița lucie a Doamnei X..., care reușește să ascundă așa de bine, grație cosmeticurilor, unguentelor și apelor farmaceutice de tot felul, cei șaptezeci ani ce numără până acum. Cu toată voioșia timpului, cronica are să înregistreze încă un caz de sinucidere, din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
albinelor sânt o minunată calitate a stupului, dar aceasta mai mult pentru că în clădiri proaspete clocesc și lucrează mai în dragă voie si pentru că ele nu prezintă moliilor de ceară - un periculos inamic al albinelor - ascunzători impenetrabile; căci tocmai prin pelițele de libele, pe cari albinele le rod foarte greu, ele pierd în urmă stăpânirea peste locuințe și produsele lor. În chilioara regală se află, după ieșirea tinerei princese, asemenea o mică cămășuță, dar care n-acopere decât pe jumătate șoldurile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decojite, 6 căței de usturoi, 3 lingurițe praf de busuioc, 50 ml ulei de măsline, 1 piept mare de pui, sare. Mod de preparare: Pe un platou așezăm 12 felii de pâine albă prăjită. Separat frecăm cele 8 roșii fără peliță cu 6 căței zdrobiți fin, cu 3 lingurițe busuioc și 50 ml ulei de măsline, sare după gust. Cu această pastă delicioasă ungem din abundență cele 12 felii de pâine prăjită, iar pe un grătar bine încins facem grătar din
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
Cel mai spectaculos ecou - într-un text de literatură populară - al folosirii unui preparat opiaceu (theriaca) pare a fi cel dintr-un Descântec de [mușcătură de] șarpe, aflat într-un manuscris din 1784 : Ediți, prestiți [= Iudiță, pestriță] (230), dedi di peliți, pelița di carne, carne di os, osu di folos, veninul pe os în jos, leacul [de] la tiriacul... (167). Nu este vorba de un caz izolat. Variante aproape identice au fost culese în cursul secolului al XIX-lea și chiar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai spectaculos ecou - într-un text de literatură populară - al folosirii unui preparat opiaceu (theriaca) pare a fi cel dintr-un Descântec de [mușcătură de] șarpe, aflat într-un manuscris din 1784 : Ediți, prestiți [= Iudiță, pestriță] (230), dedi di peliți, pelița di carne, carne di os, osu di folos, veninul pe os în jos, leacul [de] la tiriacul... (167). Nu este vorba de un caz izolat. Variante aproape identice au fost culese în cursul secolului al XIX-lea și chiar la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu mi-i nimica, zise ea cu glasul stins; și se culcă în năsip, tremurând ca apucată. Făt-Frumos dădu drumu calului, apoi se culcă pe mantaua ce și-o așternuse. El adormi; cu toate acestea-i părea că nu adormise. Pelițele de pe lumina ochiului, i se roșise ca focul și prin el părea că vede, cum luna se cobora încet, mărindu-se spre pământ, până ce părea ca o cetate sfântă și argintie, spânzurată din cer ce tremura strălucită... cu palate nalte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]