34 matches
-
născut, Pruncul Iisus! În astă-seară, tu, creștine, aprinde candela-n fereastră! Te roagă mult, sub zare albastră îngenunchind, te primenești pe tine! Așteaptă înger să vestească! Atunci să te ridici din tină și să strigi! Când Maica-nfașă pruncul în pelinci, credința ta în El să crească! Pruncuț ales, Odraslă cerească! Într-o îngrăditură, pe un așternut bun poate, doar, pentru păscut, vestit prin stea, aici, El să se nască! Iată! În staul, în iaslă, o veste minunată! Fân umezit fusese
VESTE MINUNATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1419244821.html [Corola-blog/BlogPost/345126_a_346455]
-
o pătrunde și trage cu o mână cerga groasă peste picioare, închide ochii și încearcă să adoarmă. În același timp fetele smotoceau un pisoi la gura sobei răzând zgomotos. Ana dormea în pătuțul ei improvizat aproape de mama ei înveșmăntată în pelincile dăruite de colegele de salon și de doamna care a dorit s-o înfieze. Un bărneț era înfășurat în jurul ei cu grijă protejându-i trupul firav. Așa se înveșmântau copiii în acele vremuri. Se spunea că pruncii se sperie de
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
de regulile stricte ale bisericii. 4. Ziua de Ajun (24 decembrie) este cunoscută ca zi de post aspru. În trecut, femeile mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se făcea și un dulce tradițional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subțiri, coapte pe plită și umplute cu o cremă obținută din sămânță de cânepă zdrobită. În această zi, gunoiul din casă nu se dă afară, ca să nu ai supărări și pagube la recolte și vite. În
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
primul martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
să... Dar imediat mă întorc cu gîndul la ea ce păcat că n-am talent la scris! -, mi-o amintesc cum m-a întîmpinat: o mogîldeață în pijamale de spital, cu pantalonii prea lungi și îmbrobodită, ca babele, cu o pelincă dintr-un finet decolorat, udă fleașcă, neîngrijită... Într-o perioadă cînd hăituiam și eram hăituit, brusc, m-am trezit față-n față cu ea: un Gulliver și un pitic. "Așa arată un copil?!" mi-am zis stupefiat, speriat de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Hai că-i treabă multă zice înviorîndu-se și sare lîngă Mihai. Salut! Dacă nu-i premieră, vino pe la mine, vodcă n-am, da' fac rost, că poate mă ajuți la cumpărături; am lista acasă, trebuie s-o dublez: feșe, batiste, pelinci, port-bebi, tetine, sticle gradate, olițe, fundițe, codițe, fustițe... Da' de ce nu mergi cu mine, unde te duci? La autogară, să-mi iau geamantanele. Ia stai! Carnea..., vinul... Mulțumesc! Știi ce bine au prins... Chiar mă-ntrebam cine-i nebunul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Crăciun și Anul Nou aveam struguri frumoși puși pe o fructieră mare din sticlă cu picior care mai există și acum la Tecuci ca și atunci și pe care o păstrăm ca amintire. Înainte de Crăciun mama mea făcea turtele sau “pelincile Domnului”, pe care acum le fac și eu. Turtele erau de post, așa încât mama mea framânta o cocă doar cu făină și apă. Întindea din cocă foi mari, subțiri ca foaia de țigară, pe care apoi eu le tăiam în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Anul Nou, când copiii porniseră plugușorul și cântau “Mâine anul se- noiește...”. La o zi minunată, așa cum a fost și ea pentru noi copiii. De Anul Nou mama mea făcea nelipsita plăcintă cu brânză din aceeași foaie subțire ca și pelincile Domnului, în care punea un un ban de metal. Se spunea că cel care găsea banul va avea bani mulți în anul care începe. După ce mâncam plăcinta cu ban mai făceam și câteva jocuri de pocker, tot pentru a vedea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
agheazmă, busuioc și calendare. Seara fetele își pun busuioc sub pernă pentru a și visa ursitul. Următoarea zi,de Bobotează, se merge la biserică și se ia apa sfințită. La animale li se dă să mănânce turtă cu nucă numită ”pelincele Domnului” și se stropesc grajdurile cu aghiazmă luată de la biserică pentru a proteja aminalele de boli. Ticu Andra -comuna EPURENI
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
casă. Nici măcar gunoiul nu se dă afară, nu se împrumută nimic, iar când se mătură gunoiul e bine să fie dinspre ușa spre fund, ca să vină binele și norocul. Tot în Ajun o mare însemnătate o au turtele. Acestea sunt "pelincele Domnului"se fac niște foi de aluat de grâucât mai subțiri, se taie cu o farfurie rotundă și se coc pe o tavă. Apoi se asează câte o foaie pe farfurie. Presândule cu migdale și zahăr. Desupra se pune altă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
brațe, care zice: „Dragu’ mamei, cum te iubesc eu, așa să te iubească lumea!“ Apoi moașa îi pune degetul pe barbă și mînile pe obraji, ca să facă gropițe și să placă lumii. Se crede că nu e bine a lăsa pelincele* unui copil afară peste noapte, căci la din contra, se prind de ele duhurile necurate; dacă însă totuși au rămas ele afară peste noapte, din uitare, trebuie, spre a le putea întrebuința fără pericol pentru copil, a le afuma cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mărită fetele. Cînd e mort în casă, să se măture gunoiul de la ușă înspre fundul casei, ca să nu iasă gunoiul înaintea mortului; tot așa și la cîrciumă, pentru a avea mușterii. Gură Se crede că nu e bine a întrebuința pelincele unui copil ca obiele* sau altceva, că la din contra, se va auzi* copilului din gură. Copilul mic să nu se șteargă la gură cu cîrpe de la șezutul său, căci cînd se va face mare îi va mirosi gura. O
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pun izme nele, apoi se așază deasupra lor celelalte albituri, și deasupra tuturor albiturilor se pune iarăși o păreche de izmene; se crede că, făcîndu-se așa, albiturile ies foarte albe și curate. Se crede că nu e bine a usca pelincele de la copil mic nici la soare, nici la vînt, căci în cazul prim copilul va fi ars de soare, iar în al doilea, va fi furtunatec. Cînd îmbraci haina pe dos, are să ți se întîmple ceva. Cînd îmbraci hainele pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte pentru ei sau pentru vreun părinte al lor. Cînd un copil mic merge de-a-ndăratele sau se învîrtește în loc este semn că-i va muri tatăl. Cînd un copil doarme cu șezutul în sus, cobește a moarte. Dacă se pun pelincele unui copil la uscat, trebuie a lua sama ca nu cumva să ardă, că apoi copilul ar muri. Dacă trece cineva peste un copil sau îl măsoară cu cotul, moare sau măcar se chircește*. Cînd unui copil îi cresc dinții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți. Scutec Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roată de car sau de trăsură, pentru ca copilul să fie ager și isteț. Scutecele copiilor nu trebuie lăsate noaptea afară. Dacă pelincele copilului rămîn noaptea afară, vin spiritele necurate și le pocesc. Secetă Cînd e secetă, ca să plouă, să omori broaște ori să azvîrli lingura tigăii în fîntînă fără să te vadă cineva. Dacă este secetă mare, este bine a slobozi icoana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău să-și muște limba și el să nu-l mai poată grăi de rău. Cînd urechea vîjîie cuiva, să se afume cu baligă lipită în ziua de Mărina. După ce a scăldat copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de treabă! Unul, pe placul meu, îi atrage atenția tinerei mame. O, lăsați-l să-și formeze anticorpii, spune mămica amuzată. Trebuie să se imunizeze... Bine că nu m-am băgat în vorbă! Am mai învățat ceva! Ce mai sterilizam pelincile, cădița în care le făceam baie copiilor și ce dezinfecții trăgeam prin casă... cînd eram eu tînăr tătic. Lumea evoluează în asimilarea de cunoștințe și unele chestii, pe care le credeam deștepte rău, se dovedesc a fi invers. În vagonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lumea fără preot, fără preoție? E ceea ce e lumea fără căsătorie! Fără căsătorie, omenirea e o cireadă de animale. Fără preoție, lumea devine o turmă de fiare sălbatice. Cum e de trebuință să fie părinți, pentru a scoate copiii din pelinci, a-i spăla, și a-i pune în picioare oameni, așa e de trebuință preotul; el botează, el nutrește sufletele cu hrană cerească, el căsătorește, el curăță prin spovadă, el e totul în viața sufletească cum tatăl e totul în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
plita sobei din casă aveau și ele rostul lor principal. Înmuiate și umplute cu straturi succesive de julfă, după un anumit meșteșug, asortate cu miez d e nucă, mirodenii și zahăr ori miere de albine, după poftă și gust, numite „pelincile Domnului” ajungeau la noi cei ai casei în noaptea de Crăciun, numai după ce venea preotu l să le sfințească, la cântatul cocoșului, cam după miezul nopții, uneori chiar și către dimineață, când părintele mai întârzia la alte și alte case
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cei ai casei în noaptea de Crăciun, numai după ce venea preotu l să le sfințească, la cântatul cocoșului, cam după miezul nopții, uneori chiar și către dimineață, când părintele mai întârzia la alte și alte case. Mama ne explica despre „pelincile Domnului” că ar fi fost chiar îmbrăcămintea pruncului Iisus, folosite după momentul nașterii lui, și, prin transfigurare, ar reprezenta un simbol al credinței creștine, despre care noi, cei mici, nu prea înțelegeam multe, dar le mâncam cu plăcere și pe
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai multe ori, în mrejile dragostei, prins rând pe rând de ochi negri, verzi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
felul, era mai simplu dar trăiai intens bucuria, simțeai ceva pornit dinăuntru ființei tale. Chiar dacă anii au trecut și-am Îmbătrânit nu am uitat și Îmi amintesc bucuria În fiecare an de Crăciun. Pe atunci se făcea și juflă sau pelincile Domnului, se făcea turte foarte subțiri din făină de grâu și crema se obținea din sămânță de cânepă. Deci din Grâu și Cânepă! O bunătate nu alta. Este multă muncă la ele dar se merită! Lumea, azi cumpără altele și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
este împodobită cu flori, busuioc și material de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în zeama rămasă de la julfă. Cu aceste turte numite și „Pelincile Maicii Domnului” se așteaptă preotul în Ajunul Crăciunului. Copiii care merg cu ajunul strigă „Doamne, miluiește!” la Heci, iar în celelalte sate strigă „Chiralesaaa!” pentru a anunța sosirea preotului. Pentru aceasta, ei primesc de la gospodari mere, nuci și chiar bănuți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
încă compozitori să scrie așa ceva. Și nefiind compoziția, instrumentiștii ar aștepta mult și bine capodopera. A, dar când e vorba de poeți, atunci se schimbă treaba. Avem noi, românii, cam doi poeți pe cap de locuitor. Făptura lor apare din pelinci și viețuiesc până la adânci bătrânețe. Și scriu la versuri albe, că s-a umplut literatura noastră de proză proastă. Pe ea, care era și este atât de frumoasă, n-au voie s-o poetizeze decât poeții cu buletin, deci se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]