50 matches
-
și tropicale montane. Sunt cunoscute în popor sub denumirea pojarniță sau iarba Sf. Ion. Sunt ierburi sau tufe cu frunze opuse simple, sesile sau subsesile, cu punctuațiuni transparente (= pungi secretoare) sau negru pătate. Flori cu corola de obicei galbenă, dialipetală, pentameră, în inflorescențe terminale cimoase. Sepale 5. Petale 5, de obicei contorte sau convolute în mugure. Stamine numeroase, poliadelfe, de obicei mai mult sau mai puțin reunite în 3-5 grupe (fascicule), câteodată cu glande hipoginice intercalate. Gineceu superior 3-5 carpelar, 1-5
Hypericum () [Corola-website/Science/334694_a_336023]
-
arterpsclerozei Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, dialipetale, cu androceu și gineceu polimer. Cuprinde ordinele: Saxifragales, Sarraceniales, Rosales, Fabales, Myrtales, Elaeagnales, Rutales, Sapindales, Geraniales, Celastrales, Rhamnales, Euphorbiales, Santalales, Cornales, Araliales, Rafflesiales. Cuprinde speciile lemnoase sau erbacee, cu flori pentamere, de obicei bisexuate, entomogame. Fructele sunt capsule, folicule sau bace. Plante lemnoase sau erbacee, cu frunze alterne, simple sau compuse, iar florile dispuse în cime, sunt pe tipul 5, heterochlamidee, cu gineceu din două carpele concrescute numai în partea inferioarâ
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu frunze în rozetă bazală, care prezintă tentacule glandulifere (secretă lichid proteolitic). Genuri exotice: Dionea sp., Drosophyllum sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică, pentameră, dialisepală și dialipetală. Numărul mare de stamine și carpele (dar multiplu la 5) relevă o descendență filogenetică din Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din plante lemnoase sau erbacee, cu rădăcini ce fac simbioză cu bacterii fixatoare de azot atmosferic. Florile sunt de obicei zigomorfe, pentamere, cu androceu gamostemon sau dialistemon și cu gineceu monocarpelar, din care se formează fructul, numit păstaie (legumă), de diverse forme și mârimi. Există și specii cu staminele și carpelele numeroase și libere, cu flori actinomorfe, care se încadrează într-o
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
un arbore ornamental dar semințele au și utilizări medicinale datorită conținutului bogat în zaharuri, ulei, baze purinice, saponozide ș.a. Frunzele scoarța florile și semințele de castan au proprietăți antiinflamatorii și astringente. Sunt plante erbacee, cu flori bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale libere (sau concrescute la bază), persistente pe fruct. Corola are 5 petale libere, caduce, iar androceul este format din 5-10
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de in se obțin cele mai fine țesături. Plante cu organele supraterane acoperite cu peri care conțin substanțe volatile de tipul geraniol, mentonă etc. Frunzele (alterne sau opuse), divers divizate (palmat sau penat), au de obicei stipele, iar florile sunt pentamere, bisexuate, actinomorfe (Geranium sau Erodium) sau zigomorfe (Pelargonium), cu ovar superior. Staminele sunt de 2-3 ori mai multe decît petalele și se unesc la bază prin filamentele lor (unele verticile de stamine se transformă în staminodii). Gineceul este format din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
zonale (L.) Ait, P. peltatum (L.) Ait. ș. a. sunt cultivate și la noi, în sere, ca plante ornamentale. în medicina populară, frunzele se aplică pe răni și pe tăieturi. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de păduri, în sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu petale unite la bază. Staminele sunt numeroase, libere sau unite într-un tub
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
2 la murinc, 8 aviare, etc. În această familie sunt încadrate virusuri cu genom ADN dublu catenar, cu o masă moleculară de 20-25x10 6 D. Capsida icosaedrică este alcătuită din 252 capsomere, din care 240 sunt hexamere și 12 sunt pentamere. Din fiecare pentonă pornește câte o prelungire asemănătoare cu un ac cu gămălie. Aceste prelungiri sunt diferite de la o specie virală la alta. Ele conțin un antigen specific cu rol în fixarea virusului pe celula gazdă și tot ele posedă
Adenoviride () [Corola-website/Science/310467_a_311796]
-
cu tuberculi subterani, tulpinali, răspândite în regiunile calde, tropicale, mai puțin în cele temperate. Au frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute de tubul corolei. Gineceu superior, 2-carpelar. Ovar unilocular, rareori 5-locular sau 4-locular, placentația centrală, de obicei bazală. Fructul este o bacă sau o capsulă. Flora
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
800 specii, care cuprinde plante ierbacee, anuale, adesea suculente și cu noduri umflate, răspândite mai ales în zonele tropicale având ca tip balsamina ("Impatiens balsamina"). Frunzele sunt întregi, simple, nestipelate, cu dispoziție alternă, opuse sau verticilate. Florile sunt zigomorfe, hermafrodite, pentamere, pintenate (cu un pinten format de sepala posterioară), colorată corolinic, solitare sau grupate în raceme. Caliciul dialisepal cu 3-5 sepale colorate, dintre care sepala posterioară foarte mare, pintenată și petaloidă; din totalul de 5 sepale rămân numai 3 prin nedezvoltare
Balsaminacee () [Corola-website/Science/334230_a_335559]
-
atunci cand C1q se leagă de IgM sau IgG legate la rândul lor de antigene. Un singur IgM poate iniția calea clasică, în timp ce este nevoie de mai multe IgG pentru a face același lucru. Acest lucru se întâmplă, deoarece IgM este pentamer, iar IgG - monomer. Clasea se mai poate activa atunci cand C1q se leaga direct de suprafață patogenului. Aceste legături pot duce la modificări conformaționale în moleculă C1q, ceea ce duce la activarea a doua molecule C1r. C1r este o serin-protează. Ei apoi
Sistemul complement () [Corola-website/Science/326858_a_328187]
-
sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este gamosepal, adânc, 5 (sau 4) fidat. Corolă este gamopetală, hipocrateriformă, campanulată sau infundibuliformă, cu 5 (4) lacinii, cu gâtul de regulă acoperit cu scvame. Androceul cu 4-5 stamine inserate aproape la mijlocul
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
în lumea întreagă. Boraginaceele sunt de obicei palante erbacee anuale și perene, mai rar plante lemnoase, tulpina și frunzele acoperite cu perișori aspri, frunzele stipelate așezate altern cu limbul întreg,fără stipele. Florile bisexuate, cu periant dublu, actinomorfe,rareori zigomorfe pentamere, mai rar tetra-hexa mere, tetraciclice, sunt grupate în inflorescențe cima unipare scorpioida. Caliciul gomosepal, însă sepalele concresc doar la bază. Corola gamopetala, tubulară poate avea diferit gradul de deschidere: campanulata, sub formă de palnie, sau tubul și lobii corolei formează
Boraginaceae () [Corola-website/Science/303423_a_304752]
-
și în sistemul nervos central. Clasificarea inițială pe baze farmacologice a receptorilor colinergici a fost întregită prin clonare genetică, ajungându-se la identificarea unor noi subtipuri de receptori nicotinici și muscarinici. Din punct de vedere structural, receptorul nicotinic este un pentamer glicoproteic cu greutate moleculară de 295 kilodaltoni, compus din cinci subunități aranjate cilindric în jurul unui canal central cu conductanță ridicată prin care trec cu ușurință și cu viteză mare ionii de Na+, K+ și Ca2+. După locul de distribuție și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tergite abdominale (Nicrophorus, Necrodes). Coxele anterioare conice, lățite la bază, iar trohanterele anterioare sunt bine dezvoltate. Cavitățile de articulație ale coxelor anterioare deschise posterior. Coxele posterioare cotangente sau depărtate între ele. Abdomenul este alcătuit din 6 sternite bine conturate. Tarsele pentamere. Majoritatea speciilor sunt necrofage, fiind întâlnite pe cadavre, ciuperci putrede și pe alte materii vegetale și animale aflate în descompunere (Oiceoptoma). Un număr redus sunt fitofage, dăunătoare plantelor cultivate (Aclypea) sau prădătoare, hrănindu-se cu omizi (Dendroxena). Cuprinde aproximativ 300
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de fructificație ale ciupercilor. Mai rar pot fi întâlnite în iasca de pe copaci. În fauna României 12 genuri. 1 Genul Triarthron Märkel Antenele au o măciucă formată din 3 articole. Pronotul cu o bordură bazală bine conturată. Toate tarsele sunt pentamere. La noi o singură specie. Triarthron maerkelii Märkel Corpul oval-alungit, convex, roșcat și lucios, cu antenele unicolore. Capul de aproximativ 2 ori mai îngust decât pronotul, mai dezvoltat la ♂, prevăzut cu o punctuație fină. Ochii mari, ovali și aplatizați. Fruntea
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
câte 9 strii longitudinale punctate, interstriile prezintă granule sau rizuri transversale scurte, care uneori pot lipsi. Apofiza metasternului ușor lățită între coxele mediane având un vârf ascuțit, triunghiular. Mezosternul este slab conturat și necarenat. Picioarele relativ dezvoltate, cu toate tarsele pentamere. Marginea externă a tibiilor cu pinteni ascuțiți. În fauna noastră 3 specii, fiind posibilă și existența lui H. latifrons. Insectele au o bilogie asemănătoare cu Leiodes și Triarthron. 1 Hydnobius punctulatus Hampe Corpul galben-roșcat, unicolor. Capul voluminos prevăzut cu o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
avea un rând transversal de puncte adâncite și îngroșate. Elitrele au câtre 9 strii longitudinale punctate, iar stria suturală este completă. Picioarele sunt adaptate pentru scormonit, cu femurele carenate și cu tibiile prevăzute cu dinți proeminenți. Tarsele anterioare și mediane pentamere, cele posterioare fiind tetramere (5-5-4). Insectele sunt întâlnite pe nisipul de lângă malurile râurilor, pe ierburi și pe flori. Unele specii trăiesc sub pietrele mari din apropierea pâraielor, altele sub pietrele din zona subalpină (L. piceus). Există forme care se găsesc în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
bordură bine vizibilă. Ochii ovali. Antenele formate din 11 articole, începând cu articolul 8 ele sunt ușor îngroșate, alcătuind o măciucă alungită. Pronotul transvers. Elitrele scurtate posterior acoperind complet abdomenul, suprafața elitrelor prezintă strii longitudinale foarte fine. Tarsele în general pentamere. Partea dorsală a corpului cu o punctuație deasă. Corpul maroniu sau negricios, acoperit cu o pubescență gălbuie sau cenușie. Piesele bucale, baza antenelor și tarsele au de regulă o nuanță mai deschisă. Prosternul prezintă o carenă mediană. Coxele anterioare și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lor laterale au o bordură bine vizibilă privită de sus și peri alungiți. La nivelul bazei elitrelor punctuația este fină și deasă, în partea posterioară a elitrelor punctuația devina mai accentuată. Carena mezosternului denticulată. l=3,8-4 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere, ele au un aspect asemănător ca la angusticolle. 2 Pholeuon leptodirum Frivaldszky Corpul galben-maroniu, relativ lucios, acoperit cu o pubescență culcată, fină și deasă. Capul puțin mai îngust decât pronotul, cu antenele lungi și subțiri, acestea având 1/3 din
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
elitrelor (luate izolat) sunt ușor rotunjite. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină și deasă, ceva mai fină comparativ cu punctuația pronotului. Carena mezosternului uniform dezvoltată pe toată lungimea sa, lipsită de un dinte înălțat. l=4,2-5 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere, cu pretarsul la fel de lat cât vârful tibiei, următoarele 3 articole fiind ceva mai înguste. 3 Phloeuon angusticolle Hampe Asemănător cu leptodirum de care se diferențiază prin dimensiunile ceva mai reduse ale corpului, prin antenele și picioarele mai scurte, prin pronotul
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
kovacsi. Marginile laterale ale pronotului ușor ondulate postmedian, spre bază ele sunt ± paralele sau puțin îngustate. Elitrele au marginile laterale puternic rotunjite, suprafața elitrelor prezintă carene accentuate și o punctuație deasă și accentuată. l=3,8-4,0 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere, ușor lățite, pretarsul fiind mai îngust decât vârful tibiei. 2 Drimeotus ormayi Reitter Asemănător cu covacsi de care se diferențiază prin corpul mai lung și mai îngust, prin pronotul mai puțin îngustat postmedian, prin vârfurile ascuțite ale elitrelor și prin
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
puncte situate în vecinătatea marginilor laterale. Picioarele lungi și subțiri, marginea exterioară a tibiilor mediane și posterioare prezintă câțiva țepi fini. Metatarsele picioarelor posterioare mai scurte decât primele 4 articole luate împreună. l=3,8 4,0 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere. 4 Drimeotus kovacsi Miller Corpul roșcat-maroniu sau galben-maroniu, relativ lucios. Capul și pronotul prezintă o pubescență fină, culcată, pubescența elitrelor este fină, mai lungă, cu peri dispuși oblic. Marginile laterale ale elitrelor au peri lungi. Capul cu o punctuație deasă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai înălțată. Carena mezosternului prezintă un dinte înălțat. Picioarele lungi și subțiri, marginea exterioară a tibiilor mediane și posterioare cu câțiva spini mici. Metatarsul picioarelor posterioare mai scurt decât primele 4 articole luate împreună. l=3,5-4 mm. ♂ Tarsele anterioare pentamere, cu pretarsul aproximativ la fel de lat cât vârful tibiei, iar articolele 2 și 3 au dimensiuni aproximativ egale. 5 Drimeotus horvathi Biró Se deosebește de kovacsi prin aspectul pronotului care este puternic îngustat spre bază și prin marginile laterale care sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]