341 matches
-
mod obișnuit), în funcție de un model mintal moșteniri comune și a unui scop viitor al umanitații se separă dobândit și/sau în funcție de mediu (numit uneori gestaltism, ea însăși de sensul cel mai profund și mai sincer al un fel de relativism perceptual). ,,înțelegerii”, care este esențial orientată spre îndeplinirea 6. Mintea percepe mereu și numai ,,fenomene”, acestea scopurilor universale. însemnând “orice reprezentări care îi apar conștiinței”. Înțelegerea faptului de a fi obiectiv sau subiectiv stă la Fenomenele sunt recunoscute ca fiind mai
Obiectiv - subiectiv relaţie duală în cadrul înţelegerii sau formă speculativă de ameţit omenirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
cu accesorii la îndemână oricui. În cazul nostru niște banale elastice colorate întrepătrunse. Am trecut mai apoi chiar noi la proba practică a trucurilor și nu oricum, ci în echipe. Am avut succesiv rolul de profesor, elev sau observator, poziții perceptuale descrise pe larg de Augustin. Am aflat astfel ca învăț mai bine din postura de observator”. ### Magia la Oradea. În definitiv, it’s a kind of magic, cum ar spune un celebru solist ... Și dacă totuși această magie nu a
Magie la Oradea [Corola-blog/BlogPost/97582_a_98874]
-
Crucii). Cursanții vor dobândi competențe în probleme cum ar fi nivelurile neurologice, baza senzorială și interpretativă, ascultare activă & backtracking, dezvoltarea acuității senzoriale, sisteme de reprezentare - indicii de accesare & predicate, crearea și utilizarea metaforelor, formularea corectă și atingerea propriilor scopuri, pozițiile perceptuale fundamentale, modelul pentru eliminarea rapidă a fobiilor ș.a. Înscrieri pentru cursul sus-menționat se fac la tel. 0256-498 235 sau 0723-288 825, în limita locurilor disponibile. IOAN BÎTEA Program academic-privat l Profesionalizarea vieții studențești Începând cu această lună, Alianța Națională a
Agenda2006-03-06-BURSA MUNCII () [Corola-journal/Journalistic/284633_a_285962]
-
element cardinal al procesului de comunicare. El arată că mijlocul folosit predetermina mesajul și că exercita o influență importantă asupra receptorului atât prin însăși prezenta să ce impune un tip de decodificare, cât și prin faptul că îi modifică deprinderile perceptuale și, în timp, structura spirituală, indiferent de conținutul comunicat. Nu trebuie uitat că mijlocul asigura nu numai transferul semnificațiilor, ci și conservarea (Buzărnescu St., 1996, p. 217) acestora sub diferite forme, pe un suport: carte, microfilm, banda, discheta etc. Oricât
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
lichide, echipamente utilizate în procesul didactic la clasă; ... g) jocuri și jucării didactice pentru cunoașterea mediului, jocuri didactice de comunicare, jocuri didactice matematice și logico-matematice, jocuri muzicale, jocuri senzoriale de ghicire sau de recunoaștere a unui obiect, jocuri de analiză perceptuală, de reconstituire de imagini din fragmente. ... (2) Testele de antrenament, variantele/modelele de subiecte, itemii din cuprinsul acestora, baremele de evaluare și de notare pentru toate examenele naționale și concursurile naționale/ olimpiadele școlare, care sunt elaborate de către Centrul Național de
METODOLOGIE din 19 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292381]
-
concluzie comună, aceea că la toate nivelurile senzoriale și mentale apar structuri care interacționează și se determină reciproc. S-a căzut de acord că există trei niveluri de aprehendare a imaginii artistice: 1) nivelul plastic (suprafețe, dimensiuni, culoare); 2) nivelul perceptual (sesizarea formelor, a cantităților și calităților cromatice); 3) nivelul rațional-afectiv (decuparea afectiv-emoțională a reprezentărilor figurative sau abstracte și procesarea lor mentală, prin inducții, deducții și presupoziții). În economia lucrării noastre am pus un accent deosebit pe categoriile “timpului sublimat”: timpul
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui text
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
K. (1985), Influence of menstrual cycle on thermoregulatory, metabolic and heart rate responses to exercise at night, Journal of Applied Physiology, volum 59, pp.1911- 1919; 48. Hinton, E., Taylor, S., (1986), Does placebo response mediate runner's high?, în “Perceptual and motor skills” vol.62 nr.3, pp.789-790; 49. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, Editura Globus, București; 50. Hughes, J., & al., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
concepție antică pe care am căutat s-o descifrăm în cadrul vieții contemporane”. Misiunea filosofiei constă, după C., „în crearea unor viziuni sistematice ale realității ca întreg”. Aderând la ideile lui Croce, el consideră că „întrucât cunoașterea noastră este mai întâi perceptuală și apoi conceptuală sau ideală, esteticul stă la baza cunoașterii umane”. Opinia lui, potrivit căreia imaginația e reală, era substanțial amendată de un criticism de proveniență kantiană: esteticianul credea în valoarea și în semnificația realului obiectiv, a realității naturii, a
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Stanford-Binet - au fost substanțial revizuite. Cea de-a patra ediția a „Scalei Wechsler de evaluare a inteligenței la copii” (Wechsler Intelligence Scale for Children, WISC-IV) permite măsurarea funcționării intelectuale pe baza scorurilor obținute la patru indici generali: înțelegere verbală, gândire perceptuală, viteză de procesare și memorie activă. Scala Stanford-Binet, actualmente la cea de-a cincea revizie, oferă un indice general de funcționare intelectuală, precum și indici separați de funcționare vizuală și verbală. Rezultatele evaluării intelectuale pot, de asemenea, furniza informații cu privire la disfuncționalități
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și 3 luni Individual Inteligență generală, coeficient de inteligență verbală, coeficient de inteligență kinestezică Scala de inteligență Wechsler pentru copii (Wechsler Intelligence Scale for Children, WISC-IV)/ de la 6 ani la 16 ani și 11 luni Individual Inteligență generală: înțelegere orală, perceptual reasoning, viteă de procesare și indici de memorie activă Testul Stanford-Binet, ediția a 5-a (Stanford-Binet, 5th Edition)/ de la 2 la 85 de ani Individual Inteligență generală, coeficient de inteligență verbală, coeficient de inteligență performance Testul abilităților diferențiale (Differential Abilities
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în simptomele isteroide. Aceste simptome au o semnificație expresivă și, spre deosebire de cele din celelalte tulburări somatoforme, sunt considerate drept încercări criptice de comunicare. Ca și în cazul concepțiilor lui Weizsăcker privind ciclul de formă (Gestalt) sau conceptul conexiunii inverse (feedback) perceptuale (1940/50), modelul de ciclu de situație al lui Uexküll a anticipat conceptele actuale de abordare a medicinii psihosomatice prin modelul cibernetic și teoria generală a sistemelor. 2.4.3.3. Alexitimia Termenul alexitimie (a - lipsă de; lexis - cuvânt; thymos
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
constricție, de supărare fără motiv și fără obiect, de iritabilitate. Această trăire neplăcută, penibilă e însoțită de o alertă accentuată (aronsal) de urmărirea îngrijorată a ambianței, de supra-atenție involuntară. Funcțiile mentale cognitive sunt interferate se vorbește de un bias (deformare perceptuală în anxietate, cu tendința inconștientă de a selecta informațiile referitoare la pericole sau la problematica personală (Matheus, 1986), ceea ce face pe bolnavi să greșească sarcinile. Nivelurile crescute de alertă, supravigililate tind să scadă capacitatea atenției (Hasher și Zachs, 1979), având
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
special de baza existențială și de motivația actului narativ. Ele sînt decisive pentru problema "credibilității" lucrurilor care au fost narate. Opoziția "perspectivă", pe de altă parte, presupune controlul procesului aperceptiv pe care cititorul îl realizează pentru a obține o imagine perceptuală concretă a realității ficționale. Pe lîngă această reglare a percepției realității ficționale și a orientării spațio-temporale a cititorului în această lume, conceptul "perspectivă" influențează, de asemenea, alegerea anumitor zone și întîmplări din lumea ficțională în vederea prezentării. Opoziția "perspectivă" face distincția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
doilea dintr-una externă. În esență, opoziția perspectivă internă perspectivă externă servește la descrierea modului în care înțelegerea cititorului legată de lucrurile narate este reglată prin intermediul categoriilor de percepție spațiale și temporale. Perspectiva internă reflectă o anumită afinitate cu clasa perceptuală a spațiului, iar cea externă cu aceea a timpului. În consecință, perspectivizarea în sens spațial devine mai importantă în cazul perspectivei interne decît într-acela al perspectivei externe. Relația dintre persoane și lucruri în spațiu și observația sau descrierea lor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cognitiv al naratorului nu sînt, de regulă, tematice sau rămîn subordonate schemei de tip "și apoi" care domină maniera narativă. Cu alte cuvinte, doar în cazul perspectivei interne devine perspectivizarea semnificativă din punct de vedere semiotic. Relațiile spațiale și limitarea perceptuală a cunoașterii legate de lumea narată devin mai semnificative pentru cititor. În acest sens, contrastul dintre perspectivism și aperspectivism este de asemenea inclus în opoziția perspectivă internă-perspectivă externă. Distincția dintre punctul de vedere al "cunoscătorului" (al subiectului percepției) și acela
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dependente, toate variabilele având același statut. Aceste tehnici sunt folosite pentru a identifica structura datelor prin: reducerea variabilelor în diferite dimensiuni; gruparea cazurilor/indivizilor în diferite clase sau grupe; reprezentarea relațiilor dintre obiectele analizate și atributele lor pe o hartă perceptuală. Din clasa tehnicilor de dependență fac parte metode precum: analiza path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
perpetuează eroarea. «Profetul» va invoca fapte prezente pentru a dovedi că a avut dreptate de la început. Logica socială poate avea astfel de efecte perverse” (Merton, 1948, apud Cooper, 1983). Psihologia socială cognitivistă a arătat că așteptările pot conduce la distorsiuni perceptuale. Indivizii manifestă în unele cazuri tendința de a interpreta, percepe, explica și de a-și aminti actele celorlalți în așa fel încât ele să fie conforme cu așteptările lor. Cercetătorii din științele comportamentale au depus mari eforturi pentru a pune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și Tehnică, București. • Johnson, D.W., Johnson, R.T., 1983, „The socialisation and achievement crises: Are cooperative learning experiences the solutions?”, in L. Bickman (ed.), Applied social psychology annual, vol. 4, Sage, Beverly Hills. • Jussim, L., 1989, „Teacher expectations: Self-fulfilling prophecies, perceptual biases and accuracy”, in Journal of Personality and Social Psychology, 57, pp. 469-480. • Kagan, J., 1964, Developmental studies of reflection and analysis, Harvard University Press, Cambridge, MA. • Lagache, D., Nomenclature et classification des jeunes inadaptés, Sauvegarde de l’Enfance, Paris
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
economist”, Creativity Research Journal, 3, pp. 125-129. Rubenson, D.L., Runco, M.A. (1992), „The psychoeconomic approach to creativity”, Nerv Ideas in Psychology, 10, pp. 131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
131-147. Runco, M.A. (1984), „Teachers’ judgments of creativity and social validation of divergent thinking tests”, Perceptual and Motor Skills, 59, pp. 711-717. Runco, M.A. (1985), „Reliability and convergent validity of ideational flexibility as a function of academic achievement”, Perceptual and Motor Skills, 61, pp. 1075-1081. Runco, M.A. (1986a), „The discriminant validity of gifted children’s divergent thinking test scores”, Gifted Child Quarterly, 30, pp. 78-82. Runco, M.A. (1986b), „Divergent thinking and creative performance in gifted and nongifted
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
studii de perspicacitate și restructurare au fost semnalate de Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au inclus cuvinte de uz comun din care litere. Subiecții au fost însărcinați să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea, percepția și imagistica creativă sau ceea ce Smith numește geneză perceptuală. Procesul poate fi investigat prin intermediul Testului de Identificare (Identification Task), în care subiecții privesc o figură umană ce apare pe un monitor. Figura este în mod intenționat ambiguă și conține mesaje verbale subliminale care să-i permită „experimentatorului... să manipuleze
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
der Meer (1994) au declarat că mesajul subliminal „pregătește spectatorul pentru vizionarea figurii și influențează modul în care este percepută” (p. 162). Testul de Funcționare Creativă (Creative Functioning Test - CFT) constituie a doua parte a tehnicii lui Smith de geneză perceptuală și, de asemenea, utilizează prezentări tahistoscopice care însă includ stimuli simpli (un castron și o sticlă, de exemplu). Prezentarea începe cu perioade scurte de expunere (0,01 secunde) a stimulului, multiplicate progresiv. Subiecții au sarcina să descrie ce au vizionat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]