1,341 matches
-
raze de lumină, Iar gândurile negre rămân la păcătoși, Iar tu, suflet curat, ca mierea de albină O să-ți găsești odihna, aleanul va pleca, Și optimismul sigur de tot te-o cuceri Când soarele răsare, lumina-ți va seca Tot pesimismul nopții și n-oi mai suferi. Te-i așeza la masă, condeiul îl vei lua, Și versuri minunate pe coală vei așterne, Și orice supărare în vers o vei dilua, Schimbând-o în mesaje sublime și fraterne. Când soarele răsare
CÂND SOARELE RĂSARE de NELU PREDA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1470030010.html [Corola-blog/BlogPost/382538_a_383867]
-
unui eveniment cultural/ lansare). Să nu uităm că avem două târguri de carte foarte importante, Bookfest și Gaudeamus. Emil Cioran reușea să-și scandalizeze contemporanii la apariția mult contestatei „Schimbarea la față a României”. E primul care aduce în discuție pesimismul, scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține acel
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
scepticismul, ca trăsătură a tiparului identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține acel pesimism de care vorbește Cioran, pesimism care nu ne lasă a cântări și partea plină a paharului. Depinde doar de noi să apreciem efervescența culturală de astăzi și să escaladăm momentele de impas din toate domeniile, nu numai cel cultural. Un
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
identitar românesc. De această tară identificată de Cioran putem lega și presupusa criză a culturii. În spațiul românesc există mai degrabă o cultură a crizei decât o criză a culturii. Scheletul nostru identitar conține acel pesimism de care vorbește Cioran, pesimism care nu ne lasă a cântări și partea plină a paharului. Depinde doar de noi să apreciem efervescența culturală de astăzi și să escaladăm momentele de impas din toate domeniile, nu numai cel cultural. Un element care ține de efervescența
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
bogată ornamentație, Paradisul pierdut de John Milton și Lusiadele de Luis de Camoes. Nu trebuie uitat nici Baltasar Gracian cu al său El Criticon, roman alegoric în trei cărți, amestec de miraculos și real, cu conotații filozofice cu accente de pesimism și mizantropie, mult apreciat mai târziu de filozofi precum Schopenhauer și Nietzsche. În lirică, atât reformiștii, cât și contra-reformiștii întrețin ideea sfârșitului apropiat, cataclismic, cu neîndurătoare Judecăți de Apoi. Reprezentativi în lirică sunt John Donne (Sonetele sacre), Andreas Gryphius, Agrippa
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
concentraseră paletele sonore ale acelei întâlniri” (p.12). Avem un personaj care nu se poate adapta la lumea înconjurătoare, neputând să o înțeleagă, neputând să trăiască în ea, un personaj care se închide în sine, necomunicator, un introvertit dominat de pesimism și preocupat de perfecțiune în ceea ce face și ceea ce primește, ca un actor care într-o viață joacă rol dupa rol, personaj după personaj, caracter după caracter, senzație după senzație, trăire după trăire, luând cu fiecare alta identitate, alt destin
Dan Ionescu: Imposibilul extaz. Cronică, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-imposibilul-extaz-cronica-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339478_a_340807]
-
mine, creadă ce o vrea!” După mai multe schimburi de versuri sau de enunțuri rimate prin care cei doi își exprimă gânduri, sentimente sau atitudini, fiecare îi schițează celuilalt un portret. V. Popovici îi face un autoportret spiritual pigmentat cu pesimismul unui om superior, saturat de urâciunea din preajmă, mărturisind „Cred în puterea gândului așa cum cred în mine însumi” sau „Urăsc inepția, cinismul, machiavelismul, minciuna, adulațiunea, îngenuncherea, umilința, fariseismul, trădarea, lașitatea, sclavia, nimicnicia, într-un cuvânt, Răul Universal care ne pândește
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
despre I.L.Caragiale, se face aluzie la viața politică actuală, acceptând ideea despre „separarea puterilor în stat, dar nu și separarea politicienilor de cultură, adică de Intelectuali sau de cei care sunt Oameni”ceea ce este un adevăr. O doză de pesimism se simte și în mărturisirea M.Cozma: „Am sentimentul că Natura însăși a dat un certificat de deces pentru plaiul nostru mioritic și că numai un miracol îl mai poate salva”. În cap. „Apostazia gândirii” înțeleptul V. Popovici coboară din
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Nu înțeleg de ce?”, fiindcă „...adevărul e cumplit”, probabil. Sunt capitole în care veți găsi opinii despre pasivitatea poporului nostru, despre soarta intelectualului, despre mândria de a fi român, inserând chiar „Scrisoarea deschisă poporului român transmisă de arhimandritul Iustin Pârvu”, iar pesimismul reiese din comentariul concis al autoarei: „Oricare ar fi răspunsul ori răspunsurile acestei scrisori deschise, mă tem că nu o să fim în stare decât să ne spunem noi între noi:Tu taci!” În cap. „Strugurii lui Burebista”, invocând nume prestigioase
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
fost chemat, ca specialist, Pavel Suru, fost director al Tipografiei Cărților Bisericești din București, ca să preia conducerea tipografiei eparhiale, pentru a o rentabiliza. Constatând starea grea a tipografiei, acesta a întocmit un referat către episcopie, în care și-a exprimat pesimismul că s-ar mai putea îndrepta ceva, spunând: Dacă este ca tipografia să fie înmormântată, apoi lăsați ca prohodul să i-l cânte cei care au adus-o în această stare. Cine a avut foloase să aibă și ponoase". În fața
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Litera trebuie să fie privită ca unul din cele mai de preț daruri ale umanității. 3. Ce este arta? GR: Arta este poate, frumosul care încântă ochiul. Ceva care creează o emoție sufletească. Arta poate fi și „estetica” urâtului, sumbrului, pesimismului, prostiei, cotroversului, anarhiei, mizeriei, nebuniei... (Vezi „Strigătul” lui Edvard Munch, unele desene grafitti, arta decadentă, epiderma mutilată prin tatuaje sau inele multiple, etc.). Nu cred că arta poate avea o definiție precisă, o definiție satisfăcătoare. Este mai ușor de definit
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_roca.html [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]
-
pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic.Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor,exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Nietzsche între răsăritul zeilor și amurgul lor
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
peste o fotografie în care Malraux, gânditor, discută cu marele cineaste Eisenstein, ascultându-l atent, despre pregătirile pentru filmul La condition humaine. O dată cu apariția cărții La condition humaine, una din operele capitale ale lui Malraux, concepția vieții se schimbă fundamental. Pesimismul funciar al aventurierului din Les conquerants, condamnat să moară singur, scufundat în neantul vieții și al morții, i se opune în La condition humaine energia încrezătoare și prietenia celor care militează pentru schimbarea lumii în mai bine. Această luptă nu
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii.html [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
capeți acoperământ în fața ispitei „Sunt un întreg pe jumătate Un munte cât un mușuroi Adunături împrăștiate Când totul se-mpărțea la doi”. (Contrast, Delia Stăniloiu ) Creațiile Deliei Stăniloiu sunt o eternă pendulare între un optimism perceput ca oportunitate și un pesimism trăit ca expresie a lucidității. „Și speranța-mi trăiesc autist” ( Dacă pleci) este mărturia unui eu care doar astfel poate vedea imposibilul, poate spera la o iubire de basm, la o reîntoarcere naivă în illo tempore când totul devine realizabil
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
a te hrăni cu o spiritualitate care îți aparține, ruperea rădăcinilor însemnând slăbirea neamului. În această idee scriam în alt poem: „Dacă n-ar fi rădăcinile, am vedea copacii prin aer zburând!?” Schopenhauer - spirit mistic, modern, filosoful voinței și al pesimismului, între Goethe și Nietzsche „mult mai chinuit decât primul și mai sănătos decât al doilea” -, considera că putem afla adâncurile ființei noastre prin voință, aceasta determinând evoluția: „Voința este izvorul tuturor fenomenelor, inspiratoarea, creatoarea întregii lumi vizibile. Voința a vrut
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
vieții lui creatoare s-a aflat în căutarea echilibrului lăuntric, a privit iubirea și natura ca pe o evadare din realitatea brutală. Ion Caraion scria despre Eminescu: „Înainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică.” „Eminescu este imponderabil și muzică.” Alexandru Surdu a consemnat faptul că Eminescu a fost una dintre „personalitățile hibride, filozof-poet.” Noica îl considera etalonul poeziei românești spunând că „Arborii nu cresc până în
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
adâncul/ Apelor mării” și, mai adaugă Constantin Noica: „Zilele i-au fost lungi din prea plinul, și nu din golul lor”. Un alt scriitor spunea despre Eminescu: „Înainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică. Limba lui cântă ne-terestru”. Au trecut 126 ani de la plecarea sa în eternitate și scriu aceste rânduri, intitulându-le : „Ne este dor de Eminescu”, cel care a lăsat o lumină
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
român, astfel că, operă lui, adânc patriotică, relevă o conștiință frământata de problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind un revoluționar însuflețit de idealurile patriotice pentru care militaseră revoluționarii pașoptiști. Însetat de fericire, puritate, frumusețe și omenesc, Eminescu a realizat o adevarată monografie lirica a dragostei și a peisajului românesc. Poetul simte o
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Luceafarul_poeziei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
știe că era un melancolic cu inhibiții accentuate și că dovedea atâta prudență, încât părea un fricos. Ce să mai spunem de Schopenhauer cu plângerile lui nesfârșite, care - ne informează P.P. Negulescu în Geneza formelor culturii - „își explica faptul că pesimismul nu rămânea la el o simplă concepție teoretică, zicând că dezvoltarea inteligenței mărește la infinit capacitatea de a suferi a oamenilor, fiindcă le «ascute» sensibilitatea”. Tot Negulescu ne spune în Geneza formelor culturii că la originea procesului creator stă emoția
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1448799692.html [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
asemenea lor, marele poet nu și-a schimbat aurul din suflet pe monedele succesului facil și nici iubirea de semeni în deșertăciune. Credința în Dumnezeu nu și-a rătăcit-o prin cugetări păgâne, nici optimismul nu s-a prefăcut în pesimism. Unul dintre gesturile cele mai impresionante și definitorii ale liricii lui Grigore Vieru este acela al sfidării morții în numele valorilor care-i călăuzesc ființa și dau marile înțelegeri ale creației: „Mare ești, moarte,/ Dar singură, tu./ Eu am vatră unde
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
a mai spus, În ritm rapid, în trecere, Totul ca un vis de o clipă iar s-a dus. Ai revenit târziu sau poate chiar devreme, Readucând pentru o clipă visarea întreruptă, În diferite rânduri erai cuprinsă de dileme, De pesimism și încă de tristețe. De ce? De unde atâta plângere și lacrimi? Doar anii încă nu s-au vestejit? Chiar dacă ai avut în viață patimi, Nu uita că viața va dura la infinit. Retrage-ți de pa față vălul negru, Arată-ți
AM REGĂSIT ÎN TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Am_regasit_in_tine_mihai_leonte_1343304593.html [Corola-blog/BlogPost/350178_a_351507]
-
lui Prometeu, învingătorul zeilor este expresia unei imagini a zădărniciei condiției umane, care impune totdeauna un tragic sacrificiu. Trăsăturile esențiale ale gândirii filosofice a lui Arthur Schopenhauer sunt analizate în eseul „Masca lui Schopenhauer - paradisul pierdut al neființei”Fondator al pesimismului modern, cum a fost calificat filosoful, avea să influențeze, în cazul culturii noastre, pe Eminescu. Totuși, sub această mască, gânditorul a meditat asupra unor trăsături complet opuse pesimismului: despre fericire, bucurie, veselie, despre optimism și despre privilegiul de a trăi
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
analizate în eseul „Masca lui Schopenhauer - paradisul pierdut al neființei”Fondator al pesimismului modern, cum a fost calificat filosoful, avea să influențeze, în cazul culturii noastre, pe Eminescu. Totuși, sub această mască, gânditorul a meditat asupra unor trăsături complet opuse pesimismului: despre fericire, bucurie, veselie, despre optimism și despre privilegiul de a trăi, surâzând el însuși când masca cea tristă îi cade. Despre Hegel se vorbește în eseul intitulat „Conștiința nefericită a lui Hegel, trăită prin gândirea epocii lui B. Fundoianu
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
se înclină smerit și fascinat Eminiului: „...Nici un alt scriitor român, nici înainte și nici după el,nu a aparținut într-o atât de mare măsură, prin sentiment și prin operă tuturor românilor.” (Gândirea, Anul VII, Nr. 4-5/ 1998, p. 35) Pesimismul ca stare sufletească are două naturi: una lumească, naturală, filosofică, alta harică, cerească, creștină. Cea creștină are genă religioasă, biblică, un pesimism-optimist sau un pesimism-eminescian, ce urcă întru: <> și „Credința zugrăvește icoanele-n biserici. „Geniu după chipul lui Dumnezeu, mărturisește
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
gândirea așa zisă pozitivă în activitatea noastră, care presupune abordarea aspectelor vieții într-un mod sănătos. Cu alte cuvinte să fii optimist. Dar poți? Sunt atâtea motive care nu favorizează acest aspect și omul cade în cealaltă latură, aceea a pesimismului, care de multe ori, este adevărat, poate dăuna sănătății, carierii. Realitatea vieții ne demonstrează până la urmă, că avem suișuri și coborâșuri ale sentimentelor, ale gândirii. Prin citirea Bibliei, ni se spune, putem adăuga „dospeala” la aluatul sufletului, care crește treptat
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1402264573.html [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]