117 matches
-
mi-a spus despre ea că are inteligență lui Nae Ionescu și, în plus, avantajul de-a fi femeie, ceea ce o ferește de derapajul de idei. O iubesc pe Irina pentru că putea fi atât de deșteaptă, pentru că avea o cultură pestrița, dar solidă, de care se folosea mereu fără a face caz, si pentru că reușea să rămână în tot acest timp nespus de omenească. Pentru că vorbea uneori porcos, pentru că putea uri cu pasiune, pentru că era încăpățânata și pentru că știa să ierte
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
vederi. Ne descalificam iremediabil pentru că giram prin prestigiul nostru - real sau imaginar, de substanță sau, dimpotrivă, subțire că o ață - personaje care într-o lume normală n-ar putea dialogă nici cu vecinii de bloc. Și totuși, în România cea pestrița aceasta e regulă. Dan Diaconescu va ataca în justiție hotărârea CNA și nu m-ar mira să i se dea câștig de cauză. El va pretinde, pe bună dreptate, să i se arate unde sunt "antisemitismul, xenofobia și calomnia", de vreme ce
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
nici o categorie de contemporani, fie ea vizibilă sau underground, nu i-a scăpat jurnalistei. Chapeaurile intervievatoarei sînt adecvarea însăși. Dacă ar fi să alegi unul singur din aceste interviuri, pe cel mai..., ar fi foarte greu, pentru că tocmai culoarea lor pestrița, tocmai acumularea lor spre o imagine complexă a lumii românești le dă valoare maximă. Aș avea totuși curajul să spun că aleg, ca favorit, interviul cu Johnny Răducanu, din care iată numai o mostră: " Cîntînd jazz în plin stalinism aveați
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
recomandă pe Tita Chiper ca model pentru cei care urmeaza Facultatea de Jurnalistică. Andrei Pleșu chiar își exprimă speranța că va exista o catedră care să-i poarte numele. Sunt remarcabile curiozitatea și deschiderea Țiței Chiper față de o umanitate complexă, pestrița, flexibilitatea și lejeritatea cu care se mobilizează la fața locului, în funcție de "mișcările" interlocutorului, fie că e vorba de Ion Iliescu, Corneliu Coposu, baroana Emma Nicholson de Winterbourne sau Alexandru Paleologu, Andrei Pleșu, Horia Bernea, H. -R. Patapievici, fie de șoferul
Pilda cu un talent by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12486_a_13811]
-
Schaumburg-Lippe, Oișteanu, Ghinea, anticapitaliști cu toții și hipsteri pe deasupra... Te umflă râsul. Vlad Mixich, unul dintre jurnaliștii care insistă se se documenteze înainte de a scrie, a creionat mai multe portrete ale celor ieșiți în stradă, din care se desprind atât coloratura pestrița a mișcării, cât și trăsăturile comune: protestatarii, zice Mixich, sunt “tineri din aia pe care i-ai lua imediat cu autostopul”. Așa mi se par și mie. Dacă vrei să te convingi, vino duminică seară la marș. Se pleacă la
Revoluția Hipsterilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82387_a_83712]
-
presei de odinioară pentru a înțelege cum se cuvine ce a însemnat presă în democrația românească de altădată și ce extraordinar de mari gazetari am avut. Examenul acesta comparat va fi, din păcate, mult defavorabil gazetarilor de azi, din masa pestrița a cărora se vor naște, cu timpul, valori." Tragică istorie a sfârșitului democrației Cu binecunoscutul sau talent literar, Z. Ornea evocă, în alte capitole ale cărții, instaurarea dictaturii carliste și, ulterior, a celei antonesciene, ca și escaladarea violenței în confruntarea
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
destul de greu de urmărit nu numai pentru că au loc într-un timp scurt, dar și pentru că sursele lor lingvistice sînt aproape incontrolabile. Limbajul comercial internaționalizat - traducînd sau transferînd cuvinte dintr-o limba într-alta, acționînd asupra publicului printr-o publicitate pestrița și nu foarte atentă la puritatea lingvistică - propune simultan mai multe soluții. În același timp, se creează diferențe între registrul strict tehnic, cel comercial și publicitar și cel al comunicării curente, familiare. În cazul nostru, sursele pentru denumirile românești ale
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
cronologice, astfel că sub această comoda emblemă viețuiesc și supraviețuiesc în contemporaneitate ăfiguriă aparținînd că sensibilitate și înțelegere poetica unor epoci literare complet deosebite (de la pașoptism la - să zicem - postmodernismul de astăzi). Un fenomen diacronic este, deci, proiectat într-o pestrița, bizară, bolnavă sincronie; muzeu viu al tuturor formelor și mentalităților literare, etalîndu-si exponatele sub același nume de-o ironică generozitate: Poezia". Să mai adăugăm acestui portret al conceptului în cauză cîteva note ce ne vor conduce la aplicarea să într-
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
Mai precis, de țigări sârbești. Redacția revistei la care lucram (și la care mai lucrez) era avantajos plasată într-o zonă de intensă fojgăiala "bisnitărească". Era suficient să cobor din Olimpul culturii socialiste, pentru a nimeri într-o Agora comercială pestrița, în "economia de piață" clandestina, care migra de la un capăt la altul al străzii, în funcție de vigilenta sau coruptibilitatea "organului". Cu "cartușele" de Vikend sub braț, urcăm fericit în birou și confecționam cu abilitate pachete pe care le depuneam la poștă
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
ar fi plăcut, cu siguranta, și lui Fellini)... Figuri pitorești de bunici, părinți, nepoți, ăntr-un "dans al generațiilor", gangsteri, mafioți, clanuri, contrabanda, o nuntă forțată ("de o nuntă forțată poți fugi, dar de soarta, nu!"), aventuri, povești, ăncurcături, o lume pestrița și contradictorie, sălbatică și generoasă, ăn care arta și kitsch-ul, bogăția și mizeria, dragostea și violență șanț de nedespărțit (că pisică albă de pisică neagră, ca norocul de nenoroc-). O lume ănchisă, dar sub cerul liber, lângă o Dunăre
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
în plin Ev Mediu. Mi se pare, însă, că imaginea pe care o reconstituie Devizes, cu toate contradicțiile și extravagantele ei, ar putea fi înțeleasă drept o metaforă superbă a întregii lumi medievale. O lume forfotind de înși ciudați, gălăgioasa, pestrița, bolnavă și totuși plesnind de vitalitate, locvace și totuși într-un fel sobra. În tot cazul, un univers colorat și izbitor de viu, în care încap figuri extrem de diverse, chipuri anonime, dar bine conturate. Este, evident, universul medieval văzut prin
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest "suflet interconectiv" a fost reintrodus în știință și literatura. În 1840, Faraday lansează ideea de cîmp electric și magnetic (magnetul "medieval" avea
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Peste o lume mai blajina n-ai să dai nicăieri; se rîde din inimă, o voioșie nevinovată răsună pretutindeni în jur! E azi cumva vreo sărbătoare? Ferească sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă aceeași mulțime pestrița, din care uneori se desprind grupuri ce se pierd șoptind în parcul întunecat și nemărginit. intrarea nu se plătește, muzica este, și ea, pe gratis. Ai chef să aluneci pe apă? Acolo șunt bărci, dacă știi să vîslești, urcă-te
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
farmec a personajelor lui Shakespeare sau cea fantastică a zeilor din Olimp, prin poveștile copilăriei spuse de zâne, dar și prin amintiri uneori comice, alteori romantice din Bucureștiul de altă dată cu elită lui, cu boieri și țărani, o lume pestrița care a animat cândva Micul Paris . Profitând de faptul că luni, 4 iunie este zi liberă deoarece se sărbătoresc Rusaliile, festivalul de anul acesta se va întinde pe o durată de patru zile. Surprizele pregătite de Teatrul Mască, momentele de
Festivalul Internaţional de Statui Vivante, ediţia a II-a [Corola-blog/BlogPost/99414_a_100706]
-
nu exist, exist... nu mai știu. Eu am vândut 4 ani; am primit în schimb 3 kg de cunoștințe, 5 km de amintiri, 1 coulomb de tristețe și 2 ore de fericire. Eu iubesc și trăiesc în gândul geamului albastru pestrițat de frunze. Eu am păscut câte puțin din tot ce mi-a fost dat. Eu pășesc acum mai departe, în viață. Eu mă despart de voi. Eu... 4 ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea sobri... eu
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
al cămășii personalizează subiectul, îmbogățindu-l cu sensuri ezoterice. În tabloul „Făt-Frumos” Ducipal strălucește muruit asemenea cu chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie - binelui și vieții. Deși încovoiați de efort, țăranii, aceste „combine” vii intrate cu secera în lanul de grâu, sclipesc optimist, incandescent în lumina orbitoare a soarelui de vară. Modul expresiv, în manieră naivă, în care este exprimată mișcarea, se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de convingeri dintre cei doi, dezvoltat sub foma unui conflict puternic ce provoacă amuzamentul, dar face trimitere și la divorțul personajului principal masculin, cauzat tot de motive politice, după cum EL susține. În ultima piesă, Un proprietar furios, întâlnim o lume pestrița actuala, din ea făcând parte șefi ai asociației de proprietari, lipsiți de justiție și puși mereu pe acaparat, unii proprietari prea ocupați pentru a fi atenți la înșelătorii, alții mai meticuloși și mereu dispuși să se revolte și chiar să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
un rinichi uriaș, presat pe ea, dar de piatră. Și începu, cu acel cântăreț straniu din ea, să discute prin trahee, ca ventrilocii, despre oameni. Dacă ne gândim bine, cursul de consultanță pentru cunoașterea lumii și a oamenilor care o pestrițează îl începuse cu dreptul, dar invers, din afară înspre înlăuntru. Genul acesta de armă, nedescoperit încă de marile puteri, era invenția ei proprie. De o mare forță de penetrare și în aceasta îi consta invincibilitatea nedetectabilă. În acest fel Mioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
La începutul anului, tânărul neliniștit care îmbină boema extremă cu scrisul încrâncenat, se mutase la New Orleans. Intenționa să se îmbarce pe-un vapor, dar în cele din urmă închiriase o cameră în Vieux Carré și s-a amestecat în pestrița viața artistică a vremii. Întâlnirea cu Sherwood Anderson, ale cărui povestiri îl fascinau, avea să-l marcheze profund. Înțelege că drumurile în poezie erau barate (n-avea nici talentul lui Ț. S. Eliot, nici îndemânarea prozodica a lui A. E
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
34 de ani. Ai următorilor lor 34 de ani. * Din casa părintească, construită de Ticu cu piatră scoasă de el însuși din deal, Tinu n-a folosit, pentru propriul lui castel, nicio singură bucată de rocă. S-a înțeles cu Pestrița, cu femeia aceea zdrobită de viață, care venea des pe la noi, femeia aceea puțin nebună, iubita unchiului Iuăn, păcurarul satului, să-i facă ei o casă nouă cu materialul vechii noastre case părintești. Și i-a înălțat-o degrabă în
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
pe piele cînd stai prea multă vreme la soare. Iar bordura de lemn traforat care tivea, sus, tărnațul nostru, cu decupaje în formă de soare și de porumbei, cu care Ticu împodobise, în cinstea lui Mica, tărnațul, a ajuns la Pestrița. Cîteva bucăți care n-au încăput acolo au fost însă socotite de Tinu destul de bune pentru a fi puse la streașina de la ocolul oilor, reconstruit de Tinu lîngă poiată, spre drum. Așa. Prin iunie 1976, în timp ce tremuram pentru admiterea la
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
din satul mureșean Arșiță, comuna Hodac, în comuna Clinceni, Ilfov. Este cert că, odată ajuns la București, acest călător cântec nu s-a spoit în aurul fals al lumii noi, ci a rămas în puritatea lui nicidecum dizolvată în atmosferă pestrița urbană, care se poartă de un timp, din păcate! La Clinceni, cântecul Marioarei Mân Gheorghe a ajuns în aceeași frumusețe, valoare și adevăr mureșean, sătesc. El nu a mers de acasa până aici pe șine, ci pe pasărea cu aripi
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
strigă din piață suprapopulata cu legume expuse hâd pe caldarâm recunosc celulă pe ferestrele căreia ai lipit colaje spectaculare aerul sordid miroase a zdrențe arse Sunt nopți când îmbraci smoking-ul conducând o mașină de lux parfumând cu dispreț execrabil lumea pestrița din jur abandonezi pe canapea pe cel ce bea bere navigând rapace cu stilul lui versatil jocurile de noroc sexul că panaceu amante cu unghii trase în gel țiganii ard cauciucuri uzate răsună o manea strident printre gospodine trupeșe alunec
EX-UL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349476_a_350805]
-
pline de iubire Două oftări de dor plutesc galactic La umbră,stau chircit căteva bârfe Schimonosite-n vorbe otrăvite În jogging,trec mai multe interese Cu varii treburi,veșnic tot grăbite Senine-n senectute,credincioase Pășesc agale-n lumea cea pestriță Iar undeva,un năzdrăvan șăgalnic Pe o frivolă trage de rochiță Cu narcisismul lor caracteristic, În soare lenevesc suficiențe Hohot nătâng răzbate de acolo Blocând răutăcios omnipotențe Rătăcitoare suflete de vată Trec fantomatic,cu pas insipid Iar altele,pierdute pe
STRADA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365937_a_367266]
-
de putred - toamnă-n pădure *Pădurea roșie oglindita fidel în limba de lac *Cețuri sinilii. în urmă - lacul strălimpezit în azur *Smocuri-smocuri de copaci scânteind - pictură naivă *Orizont vălurit soare nehotărât privind spre munte *Taie lacul în V o gașcă pestrița cu gâtul roșcat *Palme căuș - trei fructe lucioase înfășate în frunze. CEZARINĂ ADAMESCU Lacul Balaton, 24 septembrie 2011 Referință Bibliografica: TOAMNĂ-N FILIGRAN - 17 POEME ÎN 17 SILABE - / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355659_a_356988]