41 matches
-
și ocupațiile care au călcat pragul muzeului au fost încântați de superbele exponate, dar și de condițiile impecabile și de ținută europeană oferite de muzeografi. „Expoziția permanentă cuprinde peste 1.000 de eșantioane minerale, ea fiind organizată pe patru secțiuni: petrografie, mineralogie, zăcăminte, la parterul clădirii și „flori de mină”, la etaj. Multe dintre „florile de mină”, prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoarea de tezaur în patrimoniul cultural al României”, a subliniat Ioan Bob, directorul Muzeului de Mineralogie
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_de_mineralogie_din_baia_mare_este_unic_in_europa.html [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-invatarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-invatarea noțiunilor de cristalografie; Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator) 5. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren și vizitele la muzeul geologic în actul de predare-invatare a geologiei. 6. Moduri și forme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
București 6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnică, București 7. Rădulescu D. (1981), Petrologie magmatica și metamorfica, Editura Didactica și Pedagogica, București 8. Săndulescu M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București 9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universității, București. 10. Tătăram Niță (1984), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnică, București 11. Tătăram Niță (1988), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. ÎI, Editura Tehnică, București 12. Ticleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
Articolul 5 Geologia zăcământului prevăzută de art. 1 lit. d) va avea următorul conținut minimal: a) stratigrafia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor cercetate din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic, împărțite în subunități, în ordinea formării lor; ... b) petrografia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta și compoziția mineralogică, structura, textura, zonele de metamorfism etc.; ... c) tectonica zăcământului cuprinzând descrierea detaliată și caracterizarea completă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172466_a_173795]
-
de predare-invatare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-invatarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-invatarea noțiunilor de cristalografie; Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (diapozitive, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator) 5. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren și vizitele la muzeul geologic în actul de predare-invatare a geologiei. 6. Moduri și forme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
București 6. Pauliuc S., Dinu C. (1985), Geologie structurală, Editura Tehnică, București 7. Rădulescu D. (1981), Petrologie magmatica și metamorfica, Editura Didactica și Pedagogica, București 8. Săndulescu M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, București 9. Seclaman M., Anastasiu N. (1983), Petrografie, Tipografia Universității, București. 10. Tătăram Niță (1984), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnică, București 11. Tătăram Niță (1988), Geologie stratigrafica și Paleogeografie, vol. ÎI, Editura Tehnică, București 12. Ticleanu N., Pauliuc S. (2003), Geologie generală, Editura Universitară București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Articolul 5 Geologia zăcământului prevăzută de art. 1 lit. d) va avea următorul conținut minimal: a) stratigrafia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor cercetate din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic, împărțite în subunități, în ordinea formării lor; ... b) petrografia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta și compoziția mineralogică, structura, textura, zonele de metamorfism etc.; ... c) tectonica zăcământului cuprinzând descrierea detaliată și caracterizarea completă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172465_a_173794]
-
de substanțe minerale utile evaluate și luate în evidenta anterior și a celor evaluate în documentație. Capitolul I Geologia regiunii Se va preciza unitatea structurală majoră în care se situează zăcământul și se va face o descriere succintă a stratigrafiei, petrografiei, tectonicii și a evoluției geologice a regiunii, astfel: - stratigrafia: succesiunea formațiunilor geologice, limite geologice, repere stratigrafice, scurta caracterizare litologică; - tectonica: descrierea structurii, accidente tectonice majore, fazele în care acestea au avut loc; - alte substanțe minerale utile cunoscute în regiune. Capitolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
capitol se va elabora pe baza datelor obținute în lucrările de prospecțiune, explorare și de exploatare și va cuprinde: - stratigrafia: descrierea detaliată a formațiunilor cercetate, împărțite în subunități, în ordinea formării lor, din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic; - petrografia: descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătura genetica cu acesta. Descrierea va cuprinde structura, textura, compoziția mineralogică, zonele de metamorfism etc.; - tectonica: descrierea detaliată și caracterizarea completa a structurii în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
va specializa în mineralogie. În acest sens, pleacă la Geneva unde îl întâlnește pe profesorul L. Duparc care-l inițiază în metodele teoretice și practice în studiul pământului. Ludovic Mrazek îmbină în mod creator mineralogia cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
a Subcarpaților Buzăului. Alcătuirea sa este dominată de un corp masiv central prelungit spre vest și este alcătuită predominent din gresii și calcare sarmațiene rezistente la eroziune. Se caracterizează prin masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse de structură și petrografie, prin prezența de zone depresionare tipic subcarpatice, precum și printr-un contact brusc cu câmpia sudică, prin intermediul unei înguste fâșii de glacis. De pe versanții sudici izvorăsc râuri precum Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului și Ialomiței
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
brusc cu câmpia (în partea de vest cu cea a Gherghiței și, în partea de est cu cea de subsidență a Buzăului prin fâșia glacisului Istriței de 110-300 m), masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură și petrografie, precum și zone depresionare tipic subcarpatice. Astfel, contactul dealului către Câmpia Română se realizează deosebit de brusc atât prin linii de falie (în partea de est), cât și prin căderea monoclină a flancului sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat. Aici a fost organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
și aplicații geologice în Franța, Grecia, Italia, Elveția, SUA, Canada, Australia, Chile, China și Japonia. Activitatea sa științifică acoperă un spectru larg de probleme: mineralogia feldspaților, granitoidele de la Ogradena (Banat), masivul alcalin de la Ditrău (Carpații Orientali) și din domeniul sedimentologiei, petrografiei rocilor sedimentare, analizei secvențiale și modelelor de facies; cercetări aplicate in domeniul resurselor minerale și hidrocarburilor în Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Dobrogea. A efectuat primele studii de petrologie comparată și analiză comparativă - prin reconstiuiri de paleosurse pentru
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Orientali sau pentru depozitele paleogene din vestul Depresiunii Transilvaniei. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc in peste 150 lucrări, studii și comunicări publicate singur sau în colaborare, în țară și în străinătate; dintre cărți: Minerale și roci sedimentare (1977, 1981, 2005); Petrografia rocilor sedimentare (1979, în colab.); Texturi și structuri sedimentare (1983, în colab.); Manualul inginerului de mine (1984, în colab.) și Petrologie sedimentară (1988); Geologie- Manual (1991, în colab.); Sedimentologie și petrologie aplicată în strategiile de explorare a hidrocarburilor (1995); Sedimentologie
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei). Director de proiecte și grant-uri interne și internaționale lansate de Ministerul Educației și Cercetării (1991-2008), Membru al Societății Geologice a României și președinte al ei (2000-2006), al Societății de Mineralogie și Petrografie a Mediului „Ludovic Mrazec” (1990-1994), al International Association of Sedimentologists, al Asociației americane a geologilor din petrol (AAPG). De asemenea, membru al Consiliul Național al Geologilor din România și reprezentant al României în Comisia Uniunii Internaționale a Științelor Geologice (IUGS
Nicolae A. Anastasiu () [Corola-website/Science/307078_a_308407]
-
funcționat între anii 1882 și 1889, având în plus o secție de agrogeologie pentru cercetarea solurilor țării. Primul director al institutului, din anul înființării și până în 1928, a fost Ludovic Mrazec (1867-1944), mineralog și petrograf, primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat la început în subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
institutului, din anul înființării și până în 1928, a fost Ludovic Mrazec (1867-1944), mineralog și petrograf, primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat la început în subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniului condus de Ion Lahovary, pentru ca apoi, să se subordoneze succesiv următoarelor ministere: Ministerului Industriei și Comerțului (1908-1938
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
și cuaternar. Sedimentarea diferențiată care a avut loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită. Astfel, orizonturile de nisipuri și pietrișuri, transformate parțial în gresii și conglomerate, sau calcarele oolitice care spre vest au grosimi mai mari, se subțiază pe măsura depărtării de vechiul țărm, fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
timpanul fațadei sunt realizate de Róna József, semnificând misiunea statului în promovarea industriei. În 1931, Aurel Filimon propune înființarea unei secții de științe naturale, având o colecție personală de botanică (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). În timpul celui de-al doilea război mondial se pierde mare parte a materialului expozițional (cel de științele naturii, expus în pavilioanele expoziționale de la București a fost distrus în totalitate), iar cel rămas va fi inclus la
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]