363 matches
-
KW 475 de Wolfgang Amadeus Mozart), romantismul (Sonata nr. 2 în si bemol minor de Frederic Chopin) și perioada modernă (Sonata nr. 3 op. 24 de George Enescu). Fiecare lucrare în parte reprezintă o problematică, solicită o rezolvare pe planul pianisticii și al gândirii expresive specifice, nu am sesizat nici un traseu comod, nici cu o formulă prea mult uzitată, în afara ideii de alternare expresivă a atmosferei celor patru opusuri. Pentru Beethoven, Toma Popovici supune echilibrul unei filtrări subtile a nuanțelor, asemenea
Profesionistul by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14443_a_15768]
-
semnul unei estetici echilibrate, sobre, dominate de respectul față de elementele primordiale ale muzicii - melodia, armonia, ritmul, timbrul. Temele cu inflexiuni românești se întrepătrund cu modulările în spirit gershwinian sau cu cele latino, oarecum pe linia lui Michel Camillo, iar cadențele pianistice de bravură alternează cu intervențiile grupului de jazz alcătuit din Garbis Dedeian și Cătălin Milea/saxofoane, Laurențiu Moise/trompetă, Pedro Negrescu/contrabas, Claudiu Purcărin/baterie, Juan Carlos/percuție. World Saxophone Quartet din Statele Unite au reprezentat punctul culminant al festivalului. Cei
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
Selig/sax, clarinet. Un trio cameral, deliberat plasat sub tutela unor mari modele, precum Paul Bley, Jimmy Giuffre, Jeanne Lee sau Mal Waldron. În schimb, Ion Baciu (navetist între Iași și Stockholm) se manifestă el însuși drept o autentică individualitate pianistică. Timp de un sfert de secol - din care jumătate petrecut în Suedia - Baciu a știut să prelucreze acumulările și sedimentările muzicale într’o sinteză personală, intens poetică. El generează și modelează climate emoționale ce acoperă un spațiu cultural vast, oscilând
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
fost consacrată jam session-ului româno-austriac, coordonat de pianistul Andreas Mayerhofer. Bună ocazie de a descoperi noi compatibilități între cele două spații de expresie artistică. L-am admirat apoi, din nou, pe Marius Vernescu - învingătorul din anul 2002 al exigentei competiții pianistice de la Montreux. La 30 de ani, Vernescu începe să-și decanteze impulsurile juvenile și să-și subordoneze tehnica briantă unei concepții muzicale mature. Totul spre încântarea spectatorilor (în cazul de față, a celor care l-au aplaudat la Porgy&Bess
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
al căror titlu desfășoară ideea: Muzicianul enciclopedist, Compozitorul vizionar, Gânditor al viorii, Vrăjitor al claviaturii pianului, Dirijatul, un joc încântător, Un profesor singular peste timp. Fiecare dintre aceste capitole aduce elemente informative inedite, ca de exemplu cele referitoare la activitatea pianistică asupra căreia nu s-a oprit nimeni mai atent, dar care dezvăluie și alte valențe ale personalității sale " extraordinara generozitate cu care a încurajat sau ajutat tinerii interpreți, "colegii lui" cum îi numea el, oferindu-le girul prezenței sale și
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
deosebită grijă și dragoste. Anul trecut Dinu Lipatti a avut cinstea să cânte împreună cu maestrul, sonatina să pentru violina și pian, care a dovedit că tânărul muzician nu înțelege să-și îngrădească marele sau talent în cercul restrâns al virtuozității pianistice. De rândul acesta, alt tânăr fruntaș al generației sale, Paul Constantinescu a avut bucuria să-și asculte tot o sonatina, cântată de Enescu în al treilea al său concert. Și cred că amândoi au fost mulțumiți: Enescu pentru că a putut
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
drept „cea mai mare realizare” din acest grup de piese și „una dintre cele mai formidabile compoziții ale lui Liszt”, sonata Dante este o lucrare substanțială pentru pian solo, reprezentând totodată una dintre cele mai dificile piese din repertoriul standard pianistic. Inițial de dimensiuni mici, Dante a fost revizuită de Liszt În 1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera omonimă a lui Victor Hugo. Sonata Dante redă scene din Divina Comedie, Însă acestea nu sunt Într-o ordine strict
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
tușeului”<footnote Idem, pag. 14 footnote>. Și mai mare rezistență a întâmpinat indicația de pedalizare temei refrenului Rondo-ului din Sonata în Do major op. 53, care prevede păstrarea pedalei apăsate pe un timp încă mai îndelungat, sub o desfășurare pianistică foarte mobilă, suprapunând armonii de dominantă și tonică, majore și minore, în mod repetat, la toate reluările refrenului. Și în acest caz, Czerny spune hotărât: „Acest Rondo de caracter pastoral este bazat în întregime pe folosirea pedalei, care aici apare
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
luterane în piese de Edison Denisov, Valentin Silvestrov ș.a., sau unei de altminteri acribice analize a concertelor lui Miroslav Skorik) problematizarea lui Peter Andraschke asupra Muzicii pentru copii de Silvestrov. Autorul nu se limita la a analiza muzicologic o miniatură pianistică, dar o și punea în contextul european, alături de piese similare de Helmut Lachenmann, bunăoară. Spre asemenea paralele ar trebui să tindă nu doar muzicologia ucraineană, dar și cea românească, atunci când țintește spre a-și scoate în evidență creatorii: mult mai
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
uimitoare capacitate, și care fiind căsătorit cu sora mamei soțului meu, era unchiul nostru acum. Aveau doi fii și două fiice, din care unul vestit poet, Emil Isac, una din fiice - cea mai mare, Valeria - avea un talent muzical și pianistic; ceilalți doi - Aurel și Lucia n-au moștenit darul ilustrului lor părinte. Lucia era măritată cu un om plin de duh, avocatul Ioan Tripa, „Nițu” cum i se spunea și care prin verva lui umoristică fără seamaăn, ne făcea să
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pianistă bucuresșteană, și fiica eroului de la Jiu, generalul Cocorăscu. Béla Bartók însă făcu câteva observații pianistei executante și nu părea prea mulțumit. După aceasta veni de-a dreptul la mine, îmi strânse mâna cu cuvintele: „Grossartige Leistung!” Afară de aceste numere pianistice , mai figurau și câteva cântece pentru voce, executate impecabil de Elisa Băicoianu, fiica doameni Eufrosina a generalului Băicoianu, prietena Carmen-Sylvei și una din bunele pianiste de pe vremuri. La două zile după aceasta cânt într-o serată muzicală în familia Münzer
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Societății „Tinerimea Română“. Ioan Slavici, pe-atunci elev la Liceul Piarist, va recita o poezie. Iar Sofia Vlad Rădulescu, nepoata de fiică a preotului chizătăian Nicolae Rădulescu și, mai târziu, mamă a lui Victor Vlad Delamarina, va avea o intervenție pianistică. În drumul său spre Heildelberg, Alexandru Ioan Cuza va face un scurt popas la Chizătău. În 1868, chizătăienii susțin un program coral la Timișoara, iar un an mai târziu, în sala hotelului „Crucea Albă“ din Arad. În 1872, Lucian Șepețian
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
exterior agitația ce întreține tumultul marilor centre muzicale internaționale. A făcut și face senzație în continuare, în lumea discografica, recentă ediție în varianta CD a imprimărilor de tinerețe datorate Clarei Haskil; ingenuitatea adresării, transparentă tonului, meticulozitatea suplu întreținută a jocului pianistic, fac farmecul acestor neprețuite momente de muzică printre care regasești mari opus-uri schumanniene sau Concertul în sol major de Beethoven. Pe de altă parte, Radu Lupu este unicul constant în marile săli de concerte ale Elveției, la Geneva, la
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
la Ateneu cu un recital captivant pe parcursul căruia muzică primei jumătăți a secolului, pagini semnate de Debussy și de Bartok, se raportau la creația mozartiana, momente susținute cu o remarcabilă interiorizare a declamației. Observând sensul larg al termenului, marele spectacol pianistic ne-a fost oferit, tot la Ateneul Român, de doi tineri artiști proveniți din zone de spiritualitate cu totul diferite. Mă refer la revenirea tânărului pianist rus Konstantin Scherbakov într-un grandios tur de forță, cu pagini originale - "Tablourile dintr-
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
savuroase pagini chopiniene, de asemenea cu transcripții pozând o virtuozitate transcendentala, de autentică calitate a expresiei; este unul dintre ultimii, dintre tinerii reprezentanți ai cunoscutei școli ruse, moscovite, a instrumentului sau. Pe de altă parte, nu poți să nu admiri pianistica de spectaculoasă desfășurare pe care o susține tânără pianista japoneză Naoko Anzai în Concertul nr. 5, în fă major de C. Saint-Saëns; este un demers painistic ce probează o temeinică implicare în cânt, o râvna demnă de cauze dintre cele
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
Dacă Goerner a subliniat valențele imaginative ale Studiilor, Mihaela Ursuleasa, în al doilea ciclu, op. 25, a avut o altă optică, aș defini-o ca decorativă. Abordarea ei aduce în prim plan un eșantionaj strălucitor al tuturor aspectelor de tehnică pianistică propuse spre transcendere de către Chopin. Perlaj de o netezime perfectă, transparențe, sclipire a sonorității, o lejeritate imponderabilă. Echilibrul dificil al Sonatei a III-a (am apreciat înscrierea în program a unei Sonate) i-a reușit Mihaelei Ursuleasa îndeosebi în Scherzo
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
în Scherzo-ul aerian, în cantabilitatea belliniană a liniei, în perpetuum mobile al finalului, mai puțin în elaborarea într-un stil larg al primei părți. Am regretat că pe alocuri a lipsit susținerea, tensionarea discursului, e drept compensată printr-o pianistică foarte tactilă. Iar atunci când suflul interior sau amploarea nu o ajută, pianista se refugiază în alt teritoriu stilistic, cel lisztian al declamației exterioare. Mai degrabă peisaj în culori vii decât lumină crepusculară à la Turner, cu care Chopin a fost
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
à voir et à entendre". Ea însăși natură artistică nonconformista, de o fină intelectualitate, disponibilă pentru experiment, a imaginat un portret complet al compozitorului: într-un one-woman-show Mărține Joste își trăiește ideile în fața claviaturii, cîntînd muzica lui Satie cu o pianistica rafinată, pledînd cu pasiune pentru opera lui foarte specială, relevîndu-i premonițiile (minimalism, pian preparat, muzică de film etc.), ilustrîndu-si demersul cu texte și desene ale compozitorului, cu un film de René Clair. E nevoie de mult farmec în acest tip
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
printr-un neoclasicism rafinat. Buni cunoscători ai instrumentelor pentru care au scris, ei și-au pus în act imaginația coloristica, inventivitatea. Fantezia și muzicalitatea interpreților au pus în valoare estetică definită de Debussy prin formula "faire plaisir". Format în școala pianistica franceză, pianistul de origine algeriana Désiré N^Kaoua a parcurs pînă azi o carieră internațională demnă. Un recital întreg Chopin este un pariu, căci în pofida abordării foarte tehnice la modă astăzi spiritul acestor pagini nu se dezvăluie decît unei reflecții
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
o etalare pe cât de dinamică, de spectaculoasă, pe atât de temeinică, cu o direcționare evidență spre fapte de muzică dintre cele mai importante. Cu ani în urmă, că tânăra muziciana, Dana Borsan era apreciată pentru prospețimea cantului, pentru rigurozitatea jocului pianistic. Cucerise laurii unor distincții importante în tot atât de importante competiții la Varșovia, la Zwickau, la Viena. Astăzi este un tânăr maestru ce are răgaz ca sa gandeasca. Are răgaz să se împlinească pe măsură. Este laureata a prestigiosului premiu conferit de Uniunea
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
drept esențial mijloc al comunicării. Așa se întâmplă în sonata beethoveniana supranumita "Furtună", op. 31 nr. 2, așa se întâmplă pe parcursul etapelor acelei drame psihologice pe care o dezvăluie în acest caz, Sonata în fă minor de Johannes Brahms. Jocul pianistic însuși este atent îngrijit, dispune de o anvergură dinamică amplă axată pe acea strălucire sonoră ce luminează marele spectacol interior al muzicii lui Frederic Chopin, spre exemplu, în Concertul în fă minor, lucrare prezentată recent în compania Orchestrei Naționale Radio
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
a primei jumătăți a secolului. Puțin interesanți prin creația lor propru-zisă, atât Moszkowski cât și Wolf conturează în schimb imaginea unor importante epoci de muzică vest-europeană din secolul trecut, din secolul nostru, pagini repuse în lumina în baza unui efort pianistic uriaș susținut de o curiozitate profesională, de o prospețime a comunicării ce revitalizează aceste momente ale trecutului. Deși au șanse să rămână în trecut, am avut și noi curiozitatea dar și bucuria de a le cunoaște. Alte momente pianistice ale
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
efort pianistic uriaș susținut de o curiozitate profesională, de o prospețime a comunicării ce revitalizează aceste momente ale trecutului. Deși au șanse să rămână în trecut, am avut și noi curiozitatea dar și bucuria de a le cunoaște. Alte momente pianistice ale lunilor din urmă în viață muzicală bucureșteana? O reorientare de semnificație distingem în cantul lui Viniciu Moroianu. Mai puțin în Concertul de Robert Schumann și în mod evident pe parcursul recitalului sau susținut la Ateneul Român, elocventa adresării capătă gravitate
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
colaborare cu o casă poloneză de discuri. Și este de constatat faptul că tinerii maeștri își asumă răspunderi dintre cele mai importante față de destinul în actualitate al creației enesciene; Vlad Dimulescu o face cu distincția elegantei sprijinite de frumusețea tonului pianistic. O colaborare perfect coordonată între solist, dirijor și orchestră am putut să distingem în realizarea Concertului în fă, de George Gershwin; Orchestră Națională Radio s-a întrecut pe sine în compania pianistului Mihai Ungureanu, a dirijorului Ovidiu Bălan, iar muzică
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
el însuși într-un element de sporită atracțiozitate; în mod special în acest an în care lumea muzicală aniversează un secol și jumătate ce a trecut de la dispariția marelui muzician polonez. Pianistul francez Deșire N^Kaoua deține toate datele stilului pianistic chopinian. Este un gânditor matur iar ciclul celor patru Balade dispune de o încărcătură poetic filozofica pusă în valoare cu inteligență, cu un farmec al simplității nesofisticate, întotdeauna sensibile. Regretabil rămâne faptul că aceste inestimabile comori ale cantului pianistic, oferite
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]