92 matches
-
idiotismi". Traducerea unei Biblii este un moment important nu numai în viața spirituală a unui popor, ci și în istoria limbii. Mitropolitul Andrei Șaguna era de părere "limba Bibliei unui popor numai o dată se poate face: dacă s-a învins piedeca cea mare a traducerii credincioase și înțelese și dacă poporul a primit limba aceea așa-zicând în însăși ființa sa, atunci următorii n-au mai de-a face alta, ci numai de a reînnoi și îndrepta așa după cum s-ar
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
a fi, Atrage fierul gândurilor bune! Nu caut umbră vreunui copac, Ci coroanei copacului dau prețuire, Pentru soarele crengilor de cerneală, Lăsate pe zăpadă de hârtie. Pentru îndrăzneala de a fi tu însuți, Nelăsând pizmuirea (ni)micilor să fie o piedeca, Pentru c-ai aruncat buzduganul simțirii de vers Și unde-a căzut s-a înălțat o biserică. Ziua ta de nastere va fi mâine, în 10, Precum cărțile tale, ziua să-ți fie frumoasă, Nu vreau să-ți curgă șampanie
POEM DE RĂZVAN DUCAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351499_a_352828]
-
săracă, condamnîndu-se astfel școalele confesionale la o muncă de Sisif, la o pierdere de vreme cu dresarea într-o limbă c-o fonologie imposibilă, ceea ce va avea de rezultat tâmpirea minții și alterarea organelor graiului. Nespus de multe sânt dar piedecile cu cari poporul nostru are a se lupta pentru înaintarea lui și nu este de loc de mirare daca în multe au rămas îndărăt. În Țara Românească și Moldova are a se lupta cu ignoranța și cu corupțiunea stăpânitorilor săi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a guverna țara precum pricepe a mânui corpul electoral, n-o fi datorind aceasta, afară de alte cauze, superiorității chiar a organizației căreia-i datorește câștigarea și conservarea puterii? Atotputernică pentru a învinge în alegeri, organizația aceasta nu este totodată o piedecă, pentru o direcție tare, neatârnată, într-adevăr națională a afacerilor publice, pentru că pune guvernul sub dependența aleșilor, iar pe acești aleși înșiși sub dependența comitetelor electorale? Iată ceea ce esperiența dovedește deja și va dovedi din ce în ce mai mult daca lucrurile vor urma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
raporturi de cea maritimă, o Comisie țărmureană specială va fi chemată a aplica acest nou regulament. Cu alte cuvinte Dunărea, de la gurile ei până la Porțile de Fier, va deveni o cale deschisă tuturor pavilioanelor și va fi scutită de orice piedecă sub înalta priveghere a semnatarilor Tractatului de la Berlin. Într-adevăr, Austria n-ar avea decât să se laude c-o asemenea stare de lucruri dacă, după cum pretind organele ei, ea nu ține la nimic alt decât la mănținerea libertății complete
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât în fața unei tentative nouă de înviere a proiectului zădărnicit acum, douăzeci și doi de ani. Daca ea ar izbuti a îngreuia vaselor altor națiuni accesul Dunării de Jos, daca le-ar putea face navigarea mai puțin comodă, supunîndu-le unor piedeci ce-ar atârna de bunul ei plac, ea ar micșora frecuența vaselor din Occident în apele României și a celorlalți țărmureni. Puțin câte puțin ea ar sili România îndeosebi de-a-și face esportul productelor agricole pe liniile drumurilor de fier
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o invenție a Austriei; se vorbea deja de ea în Tractatul de la Paris și în cel de la Berlin. Apoi articolul 57 al celui de-al doilea încredințează în termeni expreși Austriei grija de-a executa lucrările necesare spre a înlătura piedecile aduse navigației prin cataracte și prin Porțile de Fier, deși aceste din urmă nu sânt pe teritoriu austriac. Aceste dispoziții ale Tratatului de la Berlin sânt îndeajuns pentru a face să se presupună că puterile au voit să asigure Austriei o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie în elaborarea reglementelor, fie în controlul de exercitat asupra execuțiunii lor. Cât despre argumentul pe care "Times" îl face să decurgă din delegațiunea dată Austriei de către Congresul din 1878, de-a îngriji să se execute lucrările necesare pentru înlăturarea piedecelor ce se opun navigației prin Porțile de Fier, e de ajuns să observăm, spre a reduce argumentul acesta la valoarea sa justă, că delegațiunea de care e vorba are o semnificare curat tecnică. Articolul VI al Tratatului de la Londra, din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
argumentul acesta la valoarea sa justă, că delegațiunea de care e vorba are o semnificare curat tecnică. Articolul VI al Tratatului de la Londra, din anul 1871, dispunea "că puterile cari posed țărmii Dunării unde cataractele și Porțile de Fier prezintă piedeci navigațiunii", să caute să ajungă la o "înțelegere, cu scopul de a înlătura acele piedeci". Această înțelegere, care, după cum rezultă din protocoalele Conferenței de la Londra, ar fi trebuit să aibă un caracter esclusiv tecnic și financiar, s-a împiedecat de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curat tecnică. Articolul VI al Tratatului de la Londra, din anul 1871, dispunea "că puterile cari posed țărmii Dunării unde cataractele și Porțile de Fier prezintă piedeci navigațiunii", să caute să ajungă la o "înțelegere, cu scopul de a înlătura acele piedeci". Această înțelegere, care, după cum rezultă din protocoalele Conferenței de la Londra, ar fi trebuit să aibă un caracter esclusiv tecnic și financiar, s-a împiedecat de-o seamă de dificultăți materiale și puterile au crezut, la 1878, c-ar fi mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui, de la fundare și până astăzi, este martură. Iată dar rețeta foii franceze din fir în păr în colecția "Romînului". Noi, precum am repetat-o de atâtea ori, în opoziție fiind nu facem politică exterioară pentru că nu voim a pune piedeci în calea nici unui guvern. Politica exterioară a României, deși are neapărat nevoie de consentimentul națiunei, s-a făcut pururea nu în Parlament, nu în presă, ba nici chiar la Ministerul de Externe, ci în cabinetul de lucru al Domnului. Numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va fi tocmai escelentă, însă merită preferență înaintea celei proiectate prin Serbia, căci e mai scurtă și nici dificultățile tehnice nu sânt atât de mari; chiar stabilirea unui pod peste Dunăre și construirea drumului în defileul de la Șipca nu prezintă piedeci de tot grele. Se zice că atât guvernul român cât și cel bulgar ar înclina să aprobe întreprinderea aceasta, iar în caz de-a se mănținea situația pacifică de acum, Parisul ar oferi lesne mijloacele financiare pentru construirea acestei linii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va avea-o avanproiectul austriac. O depeșă venită din Galați ne vestește că astăzi se întrunește Comisia și că cestiunea Comisiei Mixte se va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a celui bulgar. Despre opiniile Germaniei nu mai poate fi nici o îndoială. Aliată pe față a Imperiului habsburgic, neavând alte interese la Dunăre decât aceleași pe cari le are și monarhia vecină, deși în proporții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acuma, de bună voie, de sfaturile ce i le dau "amicii" și să se retragă. [ 30 noiembrie 1880] ["CE PROGRESE IMENSE... Ce progrese imense nu s-ar putea realiza în patrie dacă n-ar mai exista reacție. Asta-i singura piedecă ce se opune avântului patriotic. Așa, de pildă, ce nostim recensimînt a pus d. Brătianu pe oamenii săi să-i facă și iată că se găsesc oameni în Cameră, mai reacționari, mai semireacționari, cari găsesc că ceea ce s-a făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nu e sigur de a nu fi el însuși răpit înainte de a-și fi atins scopul. Tot ce sporea momentan plăcerea și bucuria se privea de bun și folositor. Nici frica de zei, nici legile omenești nu erau vreo piedecă. Căci a onora sau nu pe zei le părea tot una, când pe toți fără deosebire [î]i vedeau devenind o jertfă a morții; iar în ceea ce privea crimele, nimeni nu credea a mai trăi până ce i s-ar hotărî
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Asan și Vatatzes, stăteau astfel față-n față, aliați si înrudiți în aparență, dar înlăuntrul lor nu tocmai simpatici unul altuia, cu sentimente mixte, iar gelozia pentru împărțeala împărăției bizantine era și lanțul care-i lega unul de altul și piedeca reciprocă care-i stăpânea, țiindu-i despărțiți deolaltă, ca un măr al discordiei. Intervenirea Papei în Ungaria contra romîno-bulgarilor și încercări nouă de uniune între ei. Considerație generală. Papa nici putea, nici voia să privească cu nepăsare la o luptă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a câștiga numai mântuirea sufletului său; dar totuși va espune mai pe larg papii toate cerințele neapărate pentru izbutirea întreprinderii războinice, prin intermediul episcopului din Raab, trimis la Roma. Din partea papii s-au încuviințat cererea de căpetenie a regelui, înlăturîndu-se astfel piedeca cea mai mare. Cu toate astea, condiția de căpetenie și cele mai multe secundare ale regelui se văd însemnate aproape complet în minuțiosul său răspuns către papa Grigorie IX. Între altele regele, care voia să-și sporească vaza sa în popor, a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după coroana regală, împăratul, voind a-l face neprimejdios, găsi cu cale să-l lege cu Asan prin încuscrire și, investindu-l cu demnități înalte, să-l câștige pentru interesul dinastiei reintegrate. Terteres era căsătorit deja, deci pentru a înlătura piedeca aceasta, l-au înduplecat de-a se despărți de soția lui care după porunca împăratului, ce petrecea atunci în Niceea, fu dusă acolo împreună cu fiul ei Osfentislav și pusă la 140 {EminescuOpXIV 141} opreală. Nunta lui Terteres cu sora lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în Valachia. Amestecarea și împreunarea diecezei Valachiei cu alte provinții bisericești, împănarea cu arhipăstori si preoți de naționalitate străină, deci piedeca produsă prin acestea de-a se forma o biserică națională, în fine deplina atârnare a administrației bisericești de bunul plac al patriarhatului erau atunci la ordinea zilei și nu găsiră împrotivire din partea lui Vodă, care era preocupat de mai mari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fizionomia întîi cât ar fi oarecum rezultatul unor pasiuni ordinare și a unui simț brutal; fizionomia e așa de puțin certitudine naturală că în ea se pare încorporat mai mult caracterul, așadar eticul. Pe cât poate natura să influințeze ca o piedecă pentru actor în privința figurei corpului și structurei obrazului, tot pe atâta poate să-l și favorize în astă privință. Ba încă ceea ce vedem des e că dotarea bogată și generoasă din partea naturei trece deja de o provocare irezistabilă de-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întru a deveni un vas nobil pentru un coprins ideal e așadar prima condițiune negativă. Deja mai sus, unde am atins condițiunile naturale pentru artistul reprezintator, am spus cumcă un dialect adânc înrădăcinat e o piedică desăvârșită pentru un actor, piedecă prin care el, chiar având un talent caracterizător mare, totuși e avizat la rangul numai a unui comic local, pozițiune care-l respinge așadar decisiv în linia a doua. Dialectul dă pronunției coloarea unei provincii anume. Cel însemnat c-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rătăcește nobleța, greșala a doua însă, lărgirea vocalului în diftong, face efect comic, pentru că prezintă o opintire de putere cu totului nenorocită. Daca vocala e după natura ei sunetul plin și ne-mpiedecat, consonantul din contra e un sunet împiedecat (cu piedecă). Vocala curată se produce prin aspirațiunea îmflată până la sunet și formează o scală ce urcă și coboară. Și consonantul nu-l poți pronunța decât acompaniat de o suflare de aer; însă nașterea consonantului {EminescuOpXIV 293} e condiționată esențial în aceea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reguli) este reprezentația inteligenței și regulelor întrebuințărei ei necesare in concreto, adică condițiile întîmplătoare ale subiectului, cari condiții pot stânjeni sau favoriza această întrebuințare și cari cu toate nu pot fi date decât în mod empiric. Ea tratează despre atenție, piedeca și urmările ei, despre originea erorii, despre starea îndoielii, a scrupulului, a convingerei ș. a., și logica generală și pură stă cu ea în raportul în care morala pură, ce conține legile necesarii morale a unei voințe libere în genere, stă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sosit încă, că putem gândi încă după plac, că va veni fără îndoială un timp mai oportun". Altul, progresivul, zice: "că trebuie a se procede încet, parte cu parte, la executarea reformei, daca se adoptă"; acesta cunoaște bine toată puterea piedeci pe care-o cuprinde cuvîntul: mers gradat. Un altul va alega că binele e totdeuna amestecat cu răul, că nu se poate atinge binele suprem. Acesta e sofistul falselor consolațiuni. "Știm oare până unde vom fi împinși? Cunoaștem oare cugetările
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de siguranță și de ordine care domnește acolo. Dar în situația în care se află Turcia nu va fi cu neputință statelor germane ca, în înțelegere cu Austria, să opereze în starea socială a acelor locuri îmbunătățiri cari să nimicească piedecile colonilor germani, mai cu seamă daca guvernele vor fonda companii de colonizație, la cari vor participa ele însele și cărora le-or da un sprijin stăruitor. E dar în interesul statelor asociate ca Austria să faciliteze cât se poate de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]