278 matches
-
157. În acest sens, o imagine din copilărie i-a rămas imprimată. "Mă văd copil în pridvorul podului, cu praștia în mână. Adevărul este că m-am jucat până târziu. Port (...) ținuta din luptele cu copiii: sabie de lemn și pieptar de carton. Da, da și paloarea aceea, eram destul de slab, de bolnăvicios..." - pag. 138. Autorul ne mai anunță că obișnuia să se joace în iarba din fața Televiziunii, cu antena, și visa inaccesibil la o dirigintă, pe care a căutat-o
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
fine scîrțîie cleștarul Izvoarelor rotunde și albastre. Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere Din care puii urșilor, de-o șchioapă, Cînd viespiile-s duse, se îndoapă, Ca să mai crească-n minte și putere. Pe gresiile calde dorm șopîrle Subțiri, strînse-n pieptare de mătasă. Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă Vîntul în față fluturi să-ți azvîrle. Vom prinde libelule, buburuze, și greieri în pahare, și lăcuste... Roua s-o bem din florile înguste și să uităm poemele ursuze. Hai, Puck
Dă-mi mâna, Puck... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9629_a_10954]
-
arborii 'n grădină. // Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii În lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină / În val de aur părul despletind. // L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, / Desfaci râzând pieptarul de la sân, / Încet te-ardici și sufli 'n lumânare...// De-asupră-mi stele tremură prin ramuri, / În Întuneric ochii mei rămân, / Și-alături luna bate trist În geamuri. Sonetul este datat 1879 de către Perpessicius, după hârtie și scris iar datarea este acceptată
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
sunt pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Construcția este structurată în trei ateliere: atelierul țesătoarei - Rafira Jurcovan, atelierul cojocarului - Dumitru Sofonea și atelierul pictorului iconar - Raluca Jurcovan. În ateliere veți putea admira țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. Pictorul iconar Raluca Jurcovan povestește: Atunci când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal... oamenii și locurile ocupau un loc special în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93897_a_95189]
-
ieșea pîinea coaptă rumenă ca jarul în spuză canceuri răspîndind miros de busuioc unde vinul auriu făcea mărgele o furcă și fusul înfipt într-un caier fier de călcat încins cu jar lîngă cămăși de in și poate des încrețite pieptare de piele brodate cu flori ciubere de lemn strînse-n cercuri de fier paturi cu strijeac de cînepă umplute cu foi de porumb perne moi îndesate cu pene de pasăre scrinul din lemn de nuc vopsit albastru cum e cerul senin
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
Acolo unde-n Argeș se varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
între ele-i Putna, în care-adânc se-nchină/ Lui Ștefan-vodă astăzi ai României fii.” Și în alte poezii de sorginte populară, tot Ștefan cel Mare domină scena, așa cum se întâmplă în „Mușatin și codrul”: „Ștefan-vodă, tinerel,/ Trece puntea singurel,/ Cu pieptarul de oțel,/ Cu cușma neagră de miel, / Drag i-e codrului de el” („Închinare lui Ștefan Vodă”)[33]. Domnii români ai lui Eminescu stăpânesc, organizează și oblăduiesc țara în mod natural, ocrotind națiunea. S-a spus, pe bună dreptate, că
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
joace/ Când încolo, când încoace”; tronul domnului se-nalță pe șapte trepte, este acoperit cu baldachin, coroana domnească este de aur, iar pe umerii suveranului stă o hlamidă cu flori de aur cusute, boierii „șed în blane de samur”, au pieptare cu mâneci de oțel, sunt încălțați cu cizme roșii „împintenate”, au platoșe și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este: „Săracă Țară-de-Sus,/ Toată faima ți s-a
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
scârțâie cleștarul/ Izvoarelor rotunde și albastre.// Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere/ Din care puii urșilor, de-o șchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse-n pieptare de mătasă./ Nu le trezi. De ce te sperii? Lasă/ Vântul în față fluturi să-ți azvârle.// Vom prinde libelule, buburuze,/ Și greieri în pahare, și lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Și să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
autohtone: "L-am privegheat noaptea în bisericuța Mînăstirii Rohia - modesta, smerita catedrală a tinereții mele - și mi-a fost cel mai drag mort pe care l-am văzut vreodată. Monah viu, cu înfățișare de sfînt, adormit ca un Ťcoconť, cu pieptar moroșenesc sub cap, între icoanele și candelele miezonopticii". Alături de un număr de personalități ale vieții literare și artistice, de preoți dar și de - cum altminteri? - securiști și milițieni, sunt prezenți la prohodul "părintelui Nicolae" și țăranii maramureșeni care "l-au
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
halat sau costum de chirurg la prețul de 45 de lei. Costumele pentru lucrătorii în industria alimentară pot fi achiziționate cu 43 lei. În oferta unității mai există: combinezoane pentru apicultori - 35 lei, cămăși de lucru - 10 lei, salopete cu pieptar sau cu șnur la prețuri cuprinse între 80 și 90 de lei, costume impermeabile - 28 lei, echipament de vânătoare format din pantalon și geacă ce poate fi achiziționat cu 95 lei, cizme de cauciuc de diverse mărimi - 18,50 lei
Agenda2006-02-06-comert servicii () [Corola-journal/Journalistic/284608_a_285937]
-
s-au făcut notari, perceptori sau comercianți. În 1882 este introdus portul obligatoriu pentru învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința și 2 fote și o maramă pe cap. Iarna purtau pieptar, cojocel cu bundița până la brâu. Ca semn distinctiv, cadrele didactice purtau o medalie stabilită de minister. În 1875, februarie, revizorul ST.Tomescu este înlăturat în urma solicitării de prefectul de Gorj N.Glogoveanu și este înlocuit provizoriu cu D.Bratuianu până la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena, apoi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
șosea cu patru benzi și cu mașinile ei gonind În ambele direcții ajutase la Întârzierea asaltului, după cum un fluviu pare-a fi lăsat de la Începuturi drept graniță naturală Între două state. Astfel, ambele armate, cea de piatră și lemn, cu pieptarele ciuruite de săgețile timpului, și cea a năvălitorilor, cu coifuri și zale strălucitoare, se măsurau deocamdată de pe cele două maluri, așteptând dezlănțuirea unui nou set de ostilități. Oamenii Însă se adaptaseră. Vechea faună a cartierului, acei pierde-vară care-și făceau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mărfurile astea nu prea mult, parcă le trecuse cheful de cîștig ori deveniseră înțelepți și pricepuseră că oricare cîștig în Vladia nu avea cum să iasă. Lumea se așeza cuminte în fața prăvăliei, unii veneau cu scăunele de acasă, femeile împleteau pieptare din lînă veche, deșirată din alte haine, se puneau la taifas, îl mai înjurau pe Iacobescu, ori pe Bercu, ori pe Șmil că o duc prea bine și continuau pălăvrăgeala cu cele mai proaspete amintiri despre prințul Șerban Pangratty și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu-i înțelegea sensul. Linia melodică nu semăna cu a niciuneia cunoscute, auzite, trăite, dansate, repetate, până la obsesie, învățate ca pe o rugăciune încât și mecanizarea, obsesia căutată nu semăna cu muzica din coșul pieptului. Își duse instinctiv mâna la pieptarul rochiei și doctorul îndreptă razele Roentgen spre ea. După opacitatea ochilor, își dădu seama că lespezile de granit ale gardului ei nu fuseseră străpunse. Dimpotrivă, dalele se sudaseră și deveniseră lespede compactă, cam inegală pe la colțuri, semănând cu un rinichi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
florile false din vază sunt buchetul meu de nuntă, nici nu știe Mama te rog să nu-i spui, Mitică rochia de pe Ea, croită de mine în atâția ani, fir cu fir, e rochia așteptării, e țesută cu dragoste, paietele pieptarului sunt lacrimile mele de argint, le-am păstrat la început într-o cutie de chibrit, apoi într-una de farduri și pentru că trenurile s-au înmulțit și timpul trece mai repede, s-au înmulțit și lacrimile cu trecerea anilor, cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu coatele goale ori doi baroni la perechea de pantaloni... că le-o retez eu de la obraz că după ei pute a berbec și a țap în călduri pentru că nu se pricep cum să-și tăbăcească pieile pentru cojoace și pieptare. Degeaba te dai bogat dacă ești sărac cu duhul și nepriceput! N-au decât să vină la mine pentru rețetă ca să-i scap de duhoarea care le-a adus porecla de mârlani parfumați. Nici prin gând nu le trece că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
stângă, amintire din bătălia de la Fleurus, veche de peste un an, care uneori se deschidea puțin și supura; deși În ziua aceea, când proprietarul ei ieși din hârdău, nu arăta prea rău. L-am ajutat În timp ce Își Îmbrăca Încet, cu neglijență, pieptarul gri-Închis și pantalonii așijderea, care erau din cei numiți valoni, strânși peste genunchi și peste cizmele lungi și răsfrânte ascunzând cârpăceala ciorapilor. Își potrivi apoi centura de piele pe care eu i-o unsesem cu grijă În timpul absenței și băgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
privi În lături, se Întoarse la masa lui, destupă Încă o sticlă și nu se Întâmplă nimic. — Am o treabă pentru tine. Locotenentul de alguazili Martín Saldaña era dur și tăbăcit de intemperii ca o cărămidă. Purta peste cămașă un pieptar din piele de bivol, căptușit pe dinăuntru, foarte practic pentru amortizarea loviturilor și Împunsăturilor de cuțit sau de sabie; și, cu pumnalul, daga, spada și pistoalele lui, avea pe el mai mult fier decât toată Biscaya. Fusese soldat În războaiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Până acum, totul fusese În regulă. Căpitanul rămase un moment nemișcat ca să studieze locul, neuitându-se drept la felinar pentru ca acesta să nu-l orbească, Împiedicându-l să scruteze cotloanele cele mai Întunecate, apoi, după ce-și pipăi o clipă pieptarul din piele de bivol pe care și-l pusese pe sub haine ca pavăză Împotriva unor lovituri de cuțit oricând posibile, Își Înfundă mai bine pălăria pe cap și se Îndreptă Încet spre portiță. Eu Îl văzusem Îmbrăcându-se cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În ultimă instanță, la acest mijloc zgomotos și definitiv, interzis cu tărie de decretele regale, dar pe care În situații dificile era mai bine să-l ai asupra ta, pentru orice eventualitate. În noaptea aceea, Alatriste Își completase echipamentul cu pieptarul din piele de bivol care Îi apăra torsul de eventuale tăieturi și Înjunghieturi, și cu lama scurtă de parlagiu ascunsă În carâmbul uneia din cizmele lui vechi, cu tălpi comode și uzate care Îi Îngăduiau să simtă bine pământul sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
portic. Rămase cu ochii pe colțul străduței luminat de fanar, În timp ce zgomotul făcut de doi cai potcoviți se apropia tot mai mult. Lumina gălbuie se reflectă o clipă pe o lamă goală de oțel În cotlonul italianului. Căpitanul Își potrivi pieptarul de piele și trase spada din teacă. Zgomotul potcoavelor răsuna chiar la cotitură și o primă umbră enormă, disproporționată, Începu să se proiecteze mișcându-se de-a lungul zidului. Alatriste respiră adânc de cinci-șase ori, ca să-și golească pieptul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]