1,034 matches
-
vor fi reluate cu fidelitate în arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot până la Petru Rareș, iar scrierea lui Uric este păstrată cu fidelitate în toate formele de artă ulterioare: pisanii, pietre de mormânt, pictură murală, broderii, orfevrărie, lemn. Gavril Uric reprezintă apogeul scrierii moldave, cercetarea ulterioară va trebui să descopere scrierea copiștilor anteriori. Și tocmai de aceea constata cu amărăciune Sorin Ullea că bulgarii au scos o ediție de lux
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea sfintei Crăiese -/ Fecioara Maria! Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu "acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor "(cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când "a
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ulei din plante, esențe de ierburi și gălbenuș de ou. Pictura din naos diferă de pictura din pronaos și altar. Sunt trei stiluri de frescă. Cu siguranță primele picturi executate au fost cele din altar și pronaos. b) Înscrisul în pisanie, că biserica ar fi fost ridicată în 1791 de frații Pleșescu, ar fi a doua variantă a acestei sfinte zidiri. Trebuie amintit faptul că din anul 1910, o dată cu construirea bisericii din satul Romanești, în timpul regelui Carol și a Preasfințitului D.D.
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
al lui Nae Busuioc, primar, împreună cu preotul paroh Popescu, noua ctitorie primește Hramul „Intrarea în bise- că a Maicii Domnului”, iar Mănăstirea Pleșești, din aceeași parohie, Romanești, de la această dată prăznuiește hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1412740524.html [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
va păstra oglinda timpului și tapiseria epică a ridicării de pe genunchi a neamului românesc. Ceea ce astăzi săvârșește Alteța Sa Regală Principele Radu al României sunt faptele zugrăvirii frescei mersului României spre demnitate, spre restaurare, spre libertate și modernitate. Astăzi e scrisă pisania României de mâine. Astăzi se aștern cuvintele ei izbucnite din fapte și faptele se urzesc în contemporaneitate din ardoarea unui principe despre care nu se știe nici pe departe tot ce a făcut pentru România! Faptele au timpul lor de
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
găsească hrană spirituală în bisericuța din munte. S-au apropiat de Sfântul Antonie mulți ucenici care doreau să trăiască după rânduiala sa, unul dintre aceștia fiind Ieromonahul Nicolae din Teiuș, cel care a scris viața cuviosului și este trecut în pisania de pe biserica schitului. Pelerinii care doreau să primească ajutor de la Sfântul Antonie urcau până la bisericuța din stâncă. Erau impresionați de viața simplă, de nevoințele la care se supunea, de multe ori găsindu-l tăind copaci, stivuind bolovani sau plivind grădina
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
jalnică în care se afla. La cererea Episcopului Ilarion, Sfântul Antonie a refăcut biserica și chiliile schitului Iezer prin anii 1700 - 1705, folosind toți banii pe care îi câștigase din timpul când fusese negustor. Truda Sfântului Antonie este consemnată de pisania de pe peretele bisericii în care se arată: „Această Sfântă Biserică unde se prăznuiește Vovidenia făcutu-o dintru întâiu răposatul Mircea Voievod cu Doamna Chiajna la anul 1553 și prin trecerea vremurilor din necăutare s-au surpat, iar mai pe urmă
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul istoric, trebuie
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
pe lângă clădirea cu mari vitrine a Teatrului acestuia, sunt asemenea, ca de altfel și cei de pe trotuarul de cealaltă parte a Căii Victoriei, dar ei parcă nu-s trecători așa de cumsecade, dacă nu-și întorc capul spre Teatrul cu pisanie și lauri, „Constantin Tănase!” Unul dintre făptuitorii spectacolelor sub tavanul boltit și greu de istorie și poveste al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” este regizorul Nae Cosmescu. Nici amintirile, nici spectacolul în act nu duc lipsă la „Tănase” de semnificații
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425617385.html [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
despre vechimea monumentului a fost transmisă și de alți călători străini, cum ar fi Antonia Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, și presupusă de unii istorici, precum Nicolae Stoicescu și Aurelian Sacerdoțeanu, fără să poată fi atestată documentar, deoarece pisania bisericii nu mai există. Tot Paul de Alep, care asistase la ceremonia funerară a lui Matei Basarab, confirma că acesta „ceruse cu limbă de moarte să-l ia și să-l îngroape la Arnota, dar Constantin Șerban, urmașul său (1654
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1401909217.html [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
transformată în grajd pentru cai și arhiva a fost arsă, un istoric complet al ei este greu de făcut. Vom încerca totuși să punctăm câteva aspecte, care ne-au fost oferite de părintele paroh Marinică Bănică și care reies din pisania scrisă de fostul preot paroh Gheorghe Popescu. Conform tradiției populare, ea a fost construită în secolul al XVII-lea de către Matei Basarab drept mulțumire față de Dumnezeu pentru victoria pe care a obținut-o într-o luptă purtată cu Vasile Lupu
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1470645762.html [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
grec și părea că el, la un moment dat, a intrat în conflict cu mănăstirea, personaj însă fabulos, ca și prestație, la sfârșit de secol XVIII și început de secol XIX, aceasta a fost deja o taină. Când am descoperit pisania veche cu înscrisurile complet șterse ca să nu se poată ști nimic despre ctitorul așezământului nostru de odinioară, lucrurile s-au adâncit. A venit apoi anul 2008, când simple lucrări de curte au dus la descoperirea unor morminte cu schelete îngropate
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
-și străinul? Pe jar lăutarul tăcând toarnă vinul. În turnul de fildeș din abur se-ntrupă Reginei Izvana suschirul din cupă, rubin în trei boabe pe fildeș de clape ca buzele-i roșii din foc peste ape. Diece, nu-nchide pisania-n aur, cât încă regina înfloare lui Laur. BALADA FLORII DE NUNTĂ Hai, scrie diece, în grabă, uric tăbăcit în Pergam: „Cai negri din țară arabă, cu ținte de aur pe ham, trăsuri și calești și rădvane, ca-n solz
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
Limbii noastre dacoromâne este o terapie ortodoxă. Fiecare cuvânt înmiresmat al dulcei Limbi dacoromâne e un psalm aprins în ruga lui. Limba dacoromână este Catehismul Logosului dumnezeiesc. Limba dacoromână este Filocalia Neamului nostru preaales. Limba dacoromână s-a scris în Pisania Carpatină a Neamului cu duh de lumină și jertfă de sânge. Toate dorurile și doinele trecutului străbun au fost strânse în vioara fiecărui cuvânt al Limbii noastre. Toate cuvintele Limbii noastre sunt miresme de zări și petale de-azur. Toate
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1377844053.html [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
consființit de martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida sufletului meu. Menirea lor este să mărturisească comuniunea mea cu Logosul divin, bucuria dragostei întru Dumnezeu, cuminecarea Dorului întru Măicuța noastră Ocrotitoarea, slujirea iubirii de Neam, admirația pentru dascălii și duhovnicii mei, precum și cinstirea prietenilor - cititori
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
clivaj în muzică, rupând-o între clase sociale, culturale, etnice..., ceea ce atrage după sine o anume stigmatizare. Aceasta-i catastrofal în lupta împotriva discriminării. Ori, Hâra și-a scris cu puterea faptelor hrisov al bunei credințe, s-a însemnat în pisania ctitorilor binelui, în acte de caritate și antidiscriminatorii. „Muro Sharo”, spre exemplu e un cântec al trupei, născut din veselia, sărăcia și tradițiile adînci și febrile țigănești. Are în el povestea unui om pe care l-au adorat componenții trupei
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396663607.html [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
a fost vizitat de zeci de ori de ierarhul care și-a înscris numele alături de marii și slăviții ctitori ai acestei mănăstirii. Ținutul Sucevei nu are astăzi o construcție mai frumoasă ca aceasta. Numele Starețului Iachint a fost dăltuit pe pisanie alături de numele Mitropolitului ctitor, Teoctist, intrând așadar în șirul celor care au vegheat la înfrumusețarea acestei mănăstiri cu rezonanțe profunde ca și a clopotului de argint curat, în istoria Moldovei. Pe de altă parte, pentru a păstra adevărul istoric, trebuie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil ( spirirual ) al tuturor românilor, fără deosebirea lor " ( cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserică, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfanțului Ioan Botezătorul ( care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori ) atestat abia la anul 1754 când " a
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
pâinea și vinul în jertfa cea sfântă. Limba noastră sfântă, protodacă are Licență divină, Hristică. Limba noastră este Pâinea sfântă-cea de toate zilele a Neamului dacoromân, care se frânge veșnic în Potirul jertfei creștine. Limba proto-dacoromână s-a scris în Pisania Catedralei Neamului cu veșnicia Duhului de lumină și cu jertfa de sânge a martirilor. Toate doinele și dorurile trecutului-prezent străbun sunt strânse în vioara sublimului cuvânt al Limbii noastre dacoromâne. Toate cuvintele Limbii noastre protodace sunt miresme de zări, căutări
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452747436.html [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
asupra conținuturilor / „anotimpurilor“: (I) Lumina care alungă întunericul este lumina lui Dumnezeu (pp. 11 - 18); (II) Plimbare prin satul în care a venit toamna (pp. 19 - 21); (IV) Ce ne spun documentele medievale (pp. 26 - 38); (V) Ce ne spune pisania de pe biserica din Ilia («Anno... 1792 Domini 2 iunie / În anul acesta mai sus amintit / Bun lucru în Ilia s-a izvodit...» / pp. 39 - 42); (VI) Incendierea Iliei de către turci (pp. 43 - 48); (X) Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Eminescu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1462906782.html [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]