27 matches
-
Provizoratul istoric. Rândurile cuprinse în această carte văd lumina tiparului într-un moment în care poziția Casei Regale în societatea românească s-a schimbat remarcabil de mult.”, însemnează în „cuvântul înainte”, Alteța Sa Regală Principele. Mai jos se enunță, în stilul plasticizat și plin de adevăr: „La 18 ianuarie 2015 s-au împlinit 25 de ani de la venirea în România a Principesei Moștenitoare la 18 ianuarie 1990 - primul membru al Familiei Regale care a pășit în țară după plecarea Majestății Sale. 25
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
primi certificatul Casei Regale care atestă Înaltul Patronaj al ASR. Alte pagini din carte cuprind Conferința de la Teatrul Național din București, din 14 noiembrie 2010, conferințiarul nefiind altcineva decât ASR Principele Radu al României. Cuvântul Principelui începe cu o prezentare plasticizată și acoperită de date istorice ale uneia dintre magnificele citadele ale lumii, Londra, despre durabilitatea parlamentarismului londonez, despre fascinațiile evenimentelor regale în prezența Majestății Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. După o ceremonie care a avut loc la
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
icoană? - Omul stă față în față cu icoana lui Dumnezeu, în care își regăsește chipul din adânc, personalitatea lui integrală, calitativă și nemuritoare, cu toate aspirațiile ei spre desăvârșire. Pornind de la o definiție a Părintelui Stăniloae, care vorbea despre „rațiunile plasticizate ale lumii”, am ținut să arăt că în opera Părintelui Stăniloae limbajul, el însuși, a devenit ca o rațiune plasticizată, o unitate între sensibil și inteligibil, ce poartă pecetea trăirii, și astfel, a căpătat puterea de a convinge, în măsura în care a
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
calitativă și nemuritoare, cu toate aspirațiile ei spre desăvârșire. Pornind de la o definiție a Părintelui Stăniloae, care vorbea despre „rațiunile plasticizate ale lumii”, am ținut să arăt că în opera Părintelui Stăniloae limbajul, el însuși, a devenit ca o rațiune plasticizată, o unitate între sensibil și inteligibil, ce poartă pecetea trăirii, și astfel, a căpătat puterea de a convinge, în măsura în care a rezonat cu un întreg edificiu uman. Conceptul de icoană este unul complex, Sfântul Ioan Damaschin vorbind despre o întreagă scară
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
am născut în orașul vechi al Cernavodei, situat pe malul drept al Dunării, într-o frumoasă seară de octombrie, în zodia Balanței, înainte de apusul soarelui, la 11 octombrie 1952. Familia este cea care legitimează biografismul omului, iar într-o exprimare plasticizată, este eboșa de la care pornește așternerea pastelor multicolore ale unui tablou artistic. Povestiți-vă pe dumneavoastră în sânul familiei, pe când copilăria și arta își croiau drum împreună printre cele dintâi încrucișări ale vieții! În primii ani de viață am locuit
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403092381.html [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
moralistă de față, pentru a nu intra pieptiș în viziunea foarte complexă asupra lumii a protagonistului acestui portret eseistic, Ion Ardeleanu (Doru îi spun cunoscuții, și astfel îl vom numi de acum, ca să fie recunoscut). Deși succesiunea modurilor de percepție plasticizată a elefantului expus observației în mirabila poezie de mai sus tinde spre infinit, depășim componența delimitată din șase subiecți și tot atâtea tablouri construite în mod separat după șase mentalități, și ne fixăm la cel de-al șaptelea, firește într-
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
armonia, substanța, condiția ei, fără ca umanitatea să fi reușit a-i descoperi limitele pe diferite trepte universale. Și totuși, omul de știință, dr. ing. Emil Vamanu, directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret exclude irelevanta virtuților morale și artistice, semnificațiile plasticizate ale apei intersectate cu logică distinctiva a prezentei ei în lucrul practic. Inginerul Emil Vamanu privește esențialul frumos al vieții, prin corelarea frumuseții cu adevărul logicii, intr-o relatie estetică-etică-vitală a apei cu omul. Descoperind „vaduri” de conexiuni metaforice între
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_ing_emil_vamanu_apa_mat_aurel_v_zgheran_1380091711.html [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
au avut dintotdeauna admirație pentru frumusețea fizică pe care o vedeau ca pe un ecou al Frumuseții transcendente, iar când voiau să reprezinte plastic virtutea, recurgeau la chipul unei ființe frumoase. Trupul omenesc se înfățișează în acest fel, ca raționalitate plasticizată, care exprimă Divinul. Patriarhul Fotie al Constantinopolulul scria că „Frumusețea plastică este cea care afirmă că exprimă Divinul” [72] Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel mare vedea
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
misiunea să le definească și să le adune în sine în mod conștient, dar și să dirijeze mișcarea lor și a subiectului uman asupra lor, conform cu natura lor, spre Dumnezeu. Logosul divin creând lumea ca o țesătură consistentă de rațiuni plasticizate, dar și ca un chip complex al rațiunilor Sale, a creat implicit și subiectul lor cognitiv, ca un chip al Său ca subiect. Acesta apare în existență după ce lucrurile sunt create; și, odată cu el, trupul, ca o punte între el
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
IV. A doua reconstrucție teologică pe care o intreprinde ilustrul nostru dascăl, are în vedere deschiderea cosmosului creat față de Ziditorul lui. Din acest punct de vedere Părintele Dumitru Stăniloae vorbește fie de rațiunile divine ale creației fie de naționalitatea ei plasticizată, sau despre lucrurile create ca icoane ale rațiunii Logosului, ca tot atâtea expresii ale legăturii dintre Dumnezeu și creație [18]. Din nefericire însă, aceste expresii au fost înțelese adesea mai mult poetic decât real, fără să se precizeze conținutul lor
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
cosmică, dar în același timp trebuie să fie și duhovnicească" [21]. Marele nostru teolog și dogmatist a transformat toată această dorință de reconciliere într-o realitate efectivă, punand la baza ordinii naturale mecaniciste fundamentul ei spirirual concretizat în această raționalitate plasticizată, care constituie una dintre cele mai importante și fericite expresii pe care le-a creat, în domeniul lumii materiale. Faptul că această "raționalitate plasticizată" aparține ordinii naturale o spune însăși autorul ei atunci când afirmă că "lumea materială este o țesătură
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
o realitate efectivă, punand la baza ordinii naturale mecaniciste fundamentul ei spirirual concretizat în această raționalitate plasticizată, care constituie una dintre cele mai importante și fericite expresii pe care le-a creat, în domeniul lumii materiale. Faptul că această "raționalitate plasticizată" aparține ordinii naturale o spune însăși autorul ei atunci când afirmă că "lumea materială este o țesătură a raționalității plasticizate sau materializate cu caracter de obiect" [22]. Prin aceasta vrea să se arate că materia dispune de o structură rațională care
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
una dintre cele mai importante și fericite expresii pe care le-a creat, în domeniul lumii materiale. Faptul că această "raționalitate plasticizată" aparține ordinii naturale o spune însăși autorul ei atunci când afirmă că "lumea materială este o țesătură a raționalității plasticizate sau materializate cu caracter de obiect" [22]. Prin aceasta vrea să se arate că materia dispune de o structură rațională care poate fi modelată și de om așa cum a fost modelată de Dumnezeu. Părintele Dumitru Stăniloae consideră că Dumnezeu a
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
rațiunile lucrurilor și le-a dat o îmbrăcăminte plastică... ca să fie mijlocul Său de dialog cu oamenii" [25]. Oamenii au astfel posibilitatea să sporească nu numai din punct de vedere tehnic, dar și spiritual. În concluzie, rațiunile divine ți raționalitatea plasticizată constituie cele două componente ale structurii spirituale a lumii, natural și supranatural, care i-au permis Părintelui Stăniloae să depășească autonomia mecanicista a lumii și să deschidă cosmosul către Dumnezeu... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Părintele
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
acestor manifestări. Să cităm din părintele Dumitru Stăniloae, ale cărui cursuri de doctorat, la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă a Institutului teologic din București, Dumitru Ichim le-a urmat: „Lucrurile sunt chipurile create ale rațiunilor divine plasticizate (...). În starea lor plasticizată se reflectă sensul, puterea și viața rațiunilor divine în unitatea lor din Logosul divin.” (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1978, p. 7-8, s. n.). Deci
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
rațiunilor divine în unitatea lor din Logosul divin.” (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1978, p. 7-8, s. n.). Deci este firesc ca, mai întâi, lucrurile plasticizate, lumea ce ne cade sub simțuri, preotul-poet să o vadă ca străbătută de o lumină manifestată, care în esență nu este altceva decât o culoare, albul în care sunt strânse ghem culorile. Ca atare, se înțelege de unde decurge această afirmație
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_dumitru_ichim_dumitru_velea_1370267178.html [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
misiunea să le definească și să le adune în sine în mod conștient, dar și să dirijeze mișcarea lor și a subiectului uman asupra lor, conform cu natura lor, spre Dumnezeu. Logosul divin creând lumea ca o țesătură consistentă de rațiuni plasticizate, dar și ca un chip complex al rațiunilor Sale, a creat implicit și subiectul lor cognitiv, ca un chip al Său ca subiect. Acesta apare în existență după ce lucrurile sunt create; și, odată cu el, trupul, ca o punte între el
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_.html [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
urmași. Acum noi avem datoria să-i dăm toată recunoștința noastră și dacă ajungem la hotarul cuvintelor elogioase, atunci, să tăcem și să ascultăm muzica lui Benone Sinulescu, spre a ne regăsi astfel în plinătatea sinelui nostru”, spune, în modul plasticizat nerepetabil, Elise Stan. Dacă rostim în mod adevărat un nume mare în muzica folclorică românească, în istoria muzicii folclorice, credo-ul majorității românilor este că numele-i Benone Sinulescu. Lui, poporul român îi decernează misia de purtător al sentimentelor sale
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Benone_sinulescu_o_viata_re_aurel_v_zgheran_1389561127.html [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
arătată și dăruita nouă spre cunoaștere, și cealaltă parte care se ascunde, pentru că Dumnezeu este infinit, dar noi nu putem cunoaște decât prin taină puterii Lui creatoare. Asta am încercat să redau. Dar pictură e matematică. Este extrem de geometrizata, dar plasticizata prin formă și culoare. E ceva frumos pentru mine , pentru că îmi exprimă ideea, și-mi place, conceptualizez. - Am putea spune ca pictezi în stil clasic în contextul artei moderne. Ce artiști te-au influențat și te-au inspirat? - Sunt trei
ATUNCI CAND ARTA SE TRANSFORMA IN ZBOR. DE VORBA CU POETA SI PROZATOAREA VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 128 din 08 mai 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_arta_se_transforma_in_zbor_de_vorba_cu_poeta_si_prozatoarea_victorita_dutu.html [Corola-blog/BlogPost/344264_a_345593]
-
urmași. Acum noi avem datoria să-i dăm toată recunoștința noastră și dacă ajungem la hotarul cuvintelor elogioase, atunci, să tăcem și să ascultăm muzica lui Benone Sinulescu, spre a ne regăsi astfel în plinătatea sinelui nostru”, spune, în modul plasticizat nerepetabil, Elise Stan. Dacă rostim în mod adevărat un nume mare în muzica folclorică românească, în istoria muzicii folclorice, credo-ul majorității românilor este că numele-i Benone Sinulescu. Lui, poporul român îi decernează misia de purtător al sentimentelor sale
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/_benone_sinulescu_poeme_si_aurel_v_zgheran_1373026481.html [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
de a cunoaște. Care este sensul existenței umane până la urmă? Este această invitație către cunoașterea lui Dumnezeu și a lucrărilor Sale, a rațiunilor Sale puse în creație, după cum spune Părintele Staniloaie, pornind de la Maxim Mărturisitorul prin lucrarea să „Ambigua”. Raționalitățile plasticizate prezente în creație invită omul să le descopere prin străduința proprie. Spune Părintele Staniloaie în primul „Tratat de Dogmatica”. În centrul acestor căutări este omul, frumoasa creație a lui Dumnezeu. „Căutați și veți afla, bateți și vi se va deschide
Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
-i arde-n iubire ca para", iar clopotul personificat "împle cu glasul lui sara". Planul uman-terestru se îmbină cu planul universal cosmic: "streșine", "case", "fântână", "luna", "nourii". Tensiunea emoțională este susținută de imagini vizuale și auditive, de epitete și metafore plasticizate care scot în evidență chipul iubitei și intensitatea trăirii erotice. În pastelul înserării, sugestia de atemporalitate este evidențiată de adjectivele "vechi" și "palat" și de substantivele "casele", "fluiere", "buciumul", "toaca", dar și "cumpăna fântânii", "clopotul". Ultimele două strofe relevă căderea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care marchează natura profundă a umanului, are capacitatea de a găzdui o infinitate de semnificații, ceea ce confirmă - într-un anumit sens - paradoxul dogmei de la Calcedon (451 d.Hr): firea omenească nu este destructurată de evenimentul Întrupării Cuvântului, ci devine „rațiune plasticizată” (D. Stăniloae). Când funcționează în regim de excelență, limba poate media - ca și trupul - o sublimă revelație 3. Limba atestă rezervorul inepuizabil de creativitate al gândirii, instituind prin puterea cuvintelor lumi care, departe de-a rămâne producții ficționale, răspund și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel al îndoielii în sfera gnoseologiei. Ironia plasticizata, asadar potențata, de imagistică absurdului, fertilizează atît existența estetică, cît și cea etică a individului, pregătind, grație negativității sale, plonjarea în pozitivitatea axiologica. Prin desișul corespondentelor antipoetice, prin inextricabilele notații ale sarcasmului, prin opacitatea grotescului suveran, înaintează o conștiință care
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
porumbului, pe holurile ferate ale gării din Brăila, pe holurile de beton ale școlii, pe holurile largi ale tinereții, cu ferestre uriașe, dincolo de ele foșnind, înspăimântător, porumbul. Cât uram această simfonie verde, cu partitura foșnetului moale, sfâșietoare, înfrigurată, uscată, seacă, plasticizată osmotic cu croncănitul ciorilor avide de a distruge această imensitate nestatornică, străbătută de acea sperietoare vie cu o șapcă de elev pe creștetul pleșuv, gonind nu se știe de ce printre cocenii drepți, încărcați cu știuleți galbeni și grei, bolborosind versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]