30 matches
-
gelificarea unor celule. În timpul maturării și apoi supramaturării au loc și alte modificări morfologice în structura țesuturilor sau a celulelor. Epiderma devine mai fermă, cuticula se îngroașă, cerurile vegetale se oxidează lent și polimerizează. Lenticelele se închid parțial sau total, plastidele se modifică ca număr și structură. Numărul mitocondriilor din celule se reduce, iar la unele specii se reduce și numărul ribozomilor. Spațiile intercelulare se măresc, urmare a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
enzimele ribonucleaza și proteinaza cu rol în sinteza proteinelor. 4. lizozomii sunt particule microscopice cu aspect de granule sau vezicule ce conțin enzime: hidrolaze, fosfataze, proteaze, ribonucleaza etc. Enzimele trec in hialoplasma prin distrugerea membranelor plasmatice ale acestora (liza). 5. plastidele sunt prezente numai la plante. Ele prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
hialoplasma prin distrugerea membranelor plasmatice ale acestora (liza). 5. plastidele sunt prezente numai la plante. Ele prezintă de asemenea 2 membrane, cea din exterior netedă iar cea interioara pliată spre interior însă paralel cu axul longitudinal, formând pliuri numite tilacoide. Plastidele, la randul lor pot fi: • cloroplaste, de culoare verde, cu pigmenți clorofilieni, cu rol în fotosinteză • cromoplaste de culoare galbenă, portocalie sau roșie, datorită pigmenților xantofilă, α și Îcaroten și licopen, și sunt prezente în flori. Funcția lor este atragerea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de molecule minerale simple, apă și dioxid de carbon, datorită utilizării și transformării energiei luminoase). Dar, fotosinteza introduce o nouă necesitate pentru a fi eficace: organismul vegetal trebuie să realizeze maximum de suprafață pentru a capta energia solară, atât În interiorul plastidelor, cât și la nivelul celulei, atât la nivelul organismului pluricelular cât și la nivelul populațiilor. Evoluția vegetală apare, deci, ca o strategie de explorare și de ocupare a spațiului. De la extensia membranelor clorofiliene la desfășurarea frunzelor și la realizarea unui
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dată a fost favorizată captarea de fotoni. Dar iată și reversul: o asemenea morfogeneză extensivă creează obstacole mecanice, dintre care fixarea și ancorarea În sol sunt corolarele. La scară celulară, 3 compartimente contribuie la optimizarea condițiilor de captare a luminii: plastidele, bineînțeles, dar și vacuola, a cărei dezvoltare face să crească considerabil volumul celular pentru un consum metabolic minim și peretele, care rezolvă problemele de schimb și de suport. Peretele asigură susținerea și permite dezvoltarea de organisme aeriene erecte de talie
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
două treimi din biomasa elaborată la suprafața globului În fiecare an. Acesta este un cost energetic considerabil, astfel Încât nu este deloc exagerat dacă spunem că această celulă este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, a căror origine este În plastidă și rezultatul În perete. Tocmai În proprietățile și cooperarea acestui complex ternar - plastidă-perete-vacuolă - rezidă originalitatea vegetală . 1. Strategii evolutive la nivel celular Peretele celular. Este o formațiune structurală proprie celulei vegetale. Este peretele un compartiment obligatoriu al vieții celulei sau
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
proprietățile și cooperarea acestui complex ternar - plastidă-perete-vacuolă - rezidă originalitatea vegetală . 1. Strategii evolutive la nivel celular Peretele celular. Este o formațiune structurală proprie celulei vegetale. Este peretele un compartiment obligatoriu al vieții celulei sau derivă din elemente preexistente, precum nucleul, plastidele sau mitocondriile ? Izolarea protoplaștilor permite a răspunde negativ la această dublă Întrebare: pe de o parte, este posibil a-i menține În cultură fără perete; pe de altă parte, protoplaștii sunt capabili să regenereze complet un nou perete. Această neoformare
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
a permis dezvoltarea de organisme erecte de talie mare, mai cu seamă când el suferă modificări chimice secundare (cutinizare, cerificare, mineralizare, suberificare, lignificare). Așa cum menționam mai sus, celula vegetală este traversată de un flux de metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
metaboliți carbonatați, cu origine În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
În plastide și cu rezultat În perete. Din numeroasele substanțe existente În Învelișul organismelor inferioare, evoluția a condus la selectarea unui perete În care predomină celuloza, hemicelulozele și substanțele pectice la algele verzi și la cormofite. Plastidele. Toate tipurile de plastide (cloroplaste, cromoplaste, amiloplaste) derivă din proplastide și au o membrană dublă, ca și nucleul sau mitocondriile, care izolează stroma de citosol. În stromă predomină sistemul membranar tilacoidal, alături de granule de amidon, picături de grăsimi, ribozomi și ADN. Granatilacoizii sunt cei
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dezvoltării plantelor zoidofile și zoochore, contribuind, fără Îndoială, Într-o mare măsură la expansiunea angiospermelor. În general, cromoplastele se diferențiază târziu În cursul maturării fructelor, cel mai adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi și ADN), este explicată prin teoria endosimbiotică ,. Conform acestei teorii, organisme procariote fotosintetizante s-ar fi instalat ca simbionți permanenți În celulele eucariotelor, până când aceste organisme
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
celulele eucariotelor, până când aceste organisme procariote s-ar fi transformat În organite semiautonome. Așadar, indivizi diferiți s-au Întâlnit, s-au Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut separa: unul a devenit organit În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine” În celulele care le adăpostesc. Altfel spus, cloroplastele sunt, de fapt, forme evoluate de cianobacterii (alge verzi-albastre cu pigmenți asimilatori), independente inițial. Vacuola. Această incluziune lichidă, specifică mai cu seamă algelor, ciupercilor și plantelor, reprezintă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve nutritive sub formă de glicogen sau picături lipidice localizate În citoplasmă. După modul lor de viață, ciupercile pot fi: saprofite (cu rol considerabil În biosferă, utilizând materia organică inertă produsă de alte organisme
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele vasculare (terestre). Plantele vasculare au apărut În sedimentele depuse acum 420 de milioane de ani (la Începutul Devonianului sau chiar
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii # Celulă - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrana, citoplasma, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanța. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
Această orientare este posibilă datorită stigmei, un organit celular prezent la mai multe alge. În afara de luminozitate, euglena poate, de asemenea, percepe temperatura. Ca structură, acestea prezintă un perete celular, protoplasmă, un singur nucleu, flageli, pirenoid, vacuole contractile, stigmă, precum și plastide. Vacuolele controlează nivelul de salinitate a celulei euglenei Euglenele se pot găsi în ape sărate, dulci (cel mai des), precum și în orice mediu umed bogat în substanțe organice. Algele constituie un grup diversificat, în care intră algele propriu-zise — verzi, roșii
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
mediul intracelular, situat între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi, precum și organite specifice, așa cum sunt plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl, corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile intracelulare. O masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei (cu mai multe
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
macroevoluție - malarie - mătase - meioză - memorie - metabolism - metafază - micologie - microbiologie - microevoluție - microscop - mitocondrie - mitoză - mutație - neuron - neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton - plantă - plasmidă - plastidă - polenizare - polipeptidă - populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]