47 matches
-
atașat cultural la Lisabonai"...; "Cooptat de gestapoul german"... etc. etc. Ce încredere putem avea în asemenea documente? Credeam cu naivitate că o expertiză grafologică ar fi suficientă, că ea ar lumina labirintul. Dar cine ar putea delimita discreditarea de culpă, plastografia de autenticitate, impostura de corectitudine? Pe alte meridiane se petrec lucruri similare. Medicul și stomatologul lui Eliade din America, doctorul Alexandru Ronnet ne-a lăsat un scurt text tipărit despre fostul său pacient. Printre altele, ne relatează despre un agent
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
moarte a lui Lucrețiu Pătrășcanu. Miron Radu Paraschivescu povestește că la proces au fost prezentate "chitanțele de la Siguranță prin care se dovedea că Ťacuzatulť era agent stipendiat, iar nu revoluționar idealist. Lucrețiu Pătrășcanu a rămas consternat. Evident chitanțele erau false, plastografii ordinare" (op. cit., p. 332). Un document similar a dus și la condamnarea penală a lui Constantin Titel Petrescu, ne informează Petre Pandrea. Așa se scrie istoria, domnule }urcanu! Autorul Memoriilor mandarinului valah ne mai face o confidență. Mihail Sebastian, vărul
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
dea o rezoluție, așa că Felix tot trebuie să-i spună pe gură ce gîndește. Scrisorile, autentice sau false constituie probe grele. Pentru a scăpa de un boier adversar regimului său, în Viforul, Ștefăniță Vodă recurge la o scrisoare acuzatoare măsluită. Plastografia e desăvîrșită, Arbore își recunoaște scrisul, dar nu conținutul. În Princepele, un boier este trădat de o scrisoare interceptată, autentică însă, în care punea la cale chiar amănuntele încoronării sale după mazilirea șefului statului. E bucluc mare cu comunicarea prin
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
din cuțitele care-l feliază sistematic nu-i dă, cîtuși de puțin, o identitate, nu-l fixează, nu ne explică, spre desfacerea angoaselor, cine e domnul grăbit. Și, pentru că lucrurile nu pot să rămînă așa, ne consolăm cu dovezi - simple plastografii - ale ocupațiilor noastre, din care reiese trecerea lui. Unele mai puțin sistematice, altele, adevărate cronologii. Asemenea borne sînt analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea
Actele timpului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8504_a_9829]
-
din cuțitele care-l feliază sistematic nu-i dă, cîtuși de puțin, o identitate, nu-l fixează, nu ne explică, spre desfacerea angoaselor, cine e domnul grăbit. Și, pentru că lucrurile nu pot să rămînă așa, ne consolăm cu dovezi - simple plastografii - ale ocupațiilor noastre, din care reiese trecerea lui. Unele mai puțin sistematice, altele, adevărate cronologii. Asemenea borne sînt analele. Un anume orgoliu academic le-a scos din istoria lor, de martori ai imperiului, scrieri adesea incomplete în care se citea
Pornind de la ou by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8523_a_9848]
-
folosească procedee de o rară perversitate. Interdicția semnăturii alterna cu cele mai flatante promisiuni. Emisarii trimiși de oficialități să-l invite în țară, propunându-i fotoliul de academician într-o anumită etapă erau înlocuiți cu procurorii care lansau ridicole acuze. Plastografia, insinuarea, minciuna, intrigile, calomnia, denunțul și suspiciunea erau mânuite cu îndemânare de politrucii creatori de atmosferă. în primele zile ale "noii ordini" de după 23 August 1944 acuzele foștilor NKVD-iști se radicalizează, deschizând drumul măsurilor represive ale cenzurii, care nu
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
dacă știe sau nu de relația dintre Zoe și Tipătescu e prost pusă: lui Trahanache ipoteza îi e complet străină. Noblețea lui sufletească îl face să conteze în chip absolut pe onestitatea nevestei și pe prietenia lui Tipătescu. În plus, plastografia lui Cațavencu îl împinge mai degrabă să socotească totul ca fiind o înscenare politică. Acțiunea piesei se petrece, nu e așa, într-un an electoral. Din nou caracterul comic simplifică problema: încornoratul caraghios e personaj de comedie, în tragedii, el
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
tu unde s-a ajuns: scrisori pierdute... (pauză) e-adevărat, plastografiate, dar... Să zici și tu că e scrisul lui Fănică, nu! Și dacă... prin absurd, firește... ar fi fost adevărată, ce explicație aveam în biroul lui Cațavencu, alta decât plastografia?! Puteam eu să accept că prefectul îți scrie scrisori de amor? (Zoe schimbă registrul, se întoarce și vine spre el, numai lapte și miere.) ZOE (pisicindu-se): Nene, să nu mai vorbim despre comedia aia... zău... A fost o infamie ordinară
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
să zici și tu că e a ta, dar să juri, nu altceva, să juri!" Admirația lui Trahanache pentru abilitățile de plastograf ale lui Cațavencu va intra curînd în eclipsă, atunci cînd, îl va prinde, cum zice el, ,cu altă plastografie". Nu stăruim asupra lui ,altă", cîtă vreme știm că scrisoarea lui Tipătescu era autentică și nu plăsmuită. Curios e în schimb următorul fapt: cînd mai tîrziu (actul III, scena IV) Trahanache îi arată prefectului polița falsificată (,Girurile astea două cu
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
care am subliniat-o fusese rostită aidoma în convorbirea cu prefectul din cuprinsul actului I. Convingerea lui Trahanache privind ,autenticitatea falsului", dacă mă pot exprima astfel, rămîne deci nezdruncinată de la început pînă la sfîrșit. Reprobabilă moral cînd slujește scopuri imorale, plastografia este, în esența ei, o artă. Tradus în justiție sub învinuirea de fals în acte publice, un practicant al îndeletnicirii s-a apărat ingenios și convingător; l-a rugat pe președintele completului să scrie două rînduri pe o coală de
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
recognoscibil, sub masca unui personaj dintr-o nuvelă a lui Radu Albala (La Paleologu): ,semnase, cu pseudonimul Jeremias Z. Saturninus, percutante versuri și proze în ŤFaclať, ŤBilete de papagalť și în revistele de avangardă". Iată acum pasajul în relație cu plastografia: ,Expert în grafologie, detecta cele mai subtile nuanțe de caracter ale unor subiecți evident necunoscuți, cărora le reproducea apoi scrisul și chiar semnătura, într-un chip atît de iscusit, încît nici autorii lor nu mai erau în stare să deosebească
D-ale plastografilor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10021_a_11346]
-
gânditor genial care este Mihai Șora: “Puterea lui a fi este propulsivă; puterea lui a avea este frenatoare” / “Puterea lui a uita... Desigur, există și această putere, dar este de tip negativ”. Vă asigur că nu pot fi acuzat de plastografie. Vă dau un singur argument în acest sens, anume acela că eu am îndrăzneala de a-l contrazice pe Mihai Șora: nu întotdeauna puterea lui “a uita” este de tip negativ iar asta se întâmplă atunci când “a uita” este totuna
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
cari circulează, ministeriul nu dispune decât de mica cantitate de 5 milioane de franci în piese noi de câte 5 fr. Mai considerând că nici biletele Băncii Naționale nu sânt confecționate, că ea se servește deocamdată c-un fel de plastografii, cu exemplarele neemise ale biletelor ipotecare pe cari le-a supus unui tratament de retipărire, barbar în felul său, avem tabloul complet al publicului față cu făgăduința statului de-a-i cumpăra toate rublele pe preț de 3, 50. Iată dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
i-a făcut lecturarea acesteia și Cetățeanul turmentat. Farfuridi și Brânzovenescu bănuiesc și ei. Numai Zaharia Trahanache pare să ignore adevărul intuit până și de imbecilul Dandanache, care numește pe prefect soțul „dumneaei”. Trahanache nu numai că nu dă crezare „plastografiei”, dar nici măcar nu vrea „să afle Zoițica”, „ cum e ea simțitoare...!”. Tipătescu păstrează pentru amicul încornorat o stimă prevenitoare (și în scrisoare se adresează cu epitetul „venerabilul” , ironia fiind subtilă). Această bună organizare a triunghiului conjugal, cu amiciția reciprocă a
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
erau păcăliți „bănuitori”, în final devin păcăliți „inconștienți” și „iremediabili”. Cațavencu apare ca un om al progresului, al marilor afaceri, speculant, șef în același timp de organizație, plin de inițiativă, pentru ca apoi să fie compromis la nivel județean cu o plastografie, devenind din șantajist șantajat, din concurent subaltern. Singurul Nae Girimea obține prin minciună o siguranță pe care nu o avea la începutul piesei. Trăind într-un „spațiu închis”, fără ieșire, personajele comediilor caragialene „nu pot ieși din masca lor”. Efectele
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
trimis pe front. Femeia lui rămâne singură la părinții ei. Se pare că bătrânul era venit din altă parte, Încă nu știu de unde. Buun. Băiatu’ Învățătorului trece la acțiune și Încet-Încet prin diverse manevre și acte false, știu și eu, plastografii etc. - văd eu ce bag aici dacă fac scenariul așa - o convinge pe femeie că soțul ei a murit pe front și o ia el de nevastă. Grințu, bătrânu deci, află de lucrurile astea și după război nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi și viermănoase din jurul crucii încârligate. Așa curaj, da. Anonimă, da, iscălim toți. Iscălise, indescifrabil și pusese capul ăla în trei părți, deasupra. — Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă atacul. — Viu ori mort, să-l aducem pe becher, așa vrea conașul din Buenos Aires. Asta vrea el, crimă, plastografie, coșmaruri, răzbunare, tot, tot. Distribuție completă, onorariu asigurat. Adevărul, adevărul! dar merg mai departe și zic: mă tem de adevăr și nici nu mai știu dacă îl vreau. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care demonstrează coabitarea resemnată a scriitorului cu gândul morții: Viața nu e vis, dar trebuie să devină; Zău, trebuie să mori înainte să mori; Moartea ta nu este opera ta personală și, poate că, de aceea, Bineînțeles, cea mai mare plastografie, cel mai stupid fals în acte publice este certificatul meu de deces! - cum remarcă apoi Poetul, în poemul dramatic. Imaginea vieții-spectacol, desfășurată la Localul familial al Popeștilor se continuă în poem, unde se accentuează ideea de destin implacabil, indiferent de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poartă asemenea caracterul secolului al XVIII-le. Cărțile bisericești, ca trebuință generală a poporului, prevalează; cărți mirene nu se tipăresc, ci se lățesc numai în manuscript. Însăși Condica civilă a Moldovei (din secl. acesta) a fost tipărită numai de frica plastografiei, după cum se vede din prefață. Deci se poate stabili în genere principiul că numai cărțile bisericești se tipăreau de regulă, iar lectura laică a secolilor trecuți și din începutul acestuia e cuprinsă - maxima parte - în manuscripte. Ar fi // deci de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
poartă asemenea caracterul secolului [X]VIII-le. Cărțile bisericești, ca trebuință generală a poporului, prevalează; cărți mirene nu se tipăresc ci se lățesc numai în manuscript. 315 {EminescuOpXVI 316} Însăși Gândirea civi1ă a Moldovei a fost tipărită numai de frica plastografiei, după cum se vede din prefața-i. Deci se poate stabili în genere principiul, că numai cărțile bisericești se tipăreau, iar lectura laică din secolii trecuți și din începutul sec. acestuia e cuprinsă în mare parte în manuscripte. Ar fi deci
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
din nou în fața biroului. Cu un calm desăvârșit, fără să-i tremure mâna, reproduse dintr-o singură trăsătură de condei iscălitura lui Panaitescu. P-ul în special și parafa complicată erau desăvârșite. ― Fantastic! exclamă sufocat Matei. Asta zic și eu plastografie! Melania Lupu își îndreptă spatele: ― Nu e mare lucru. Puțină îndemînare. Cartea poștală o s-o rupem. Să nu se poată face comparație... Șochează două semnături identice. Șterse stiloul cu batista, apoi clapele mașinii de scris. Se adresă cu un surâs
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vrei să afirm că am scris-o eu? — Sigur că nu! țipă doamna Levy la soțul ei. Sunt oare sortită să mor în azilul de săraci? Dacă a scris-o tânărul idealist, n-are decât să meargă la închisoare pentru plastografie. — Spuneți-mi și mie, ce se-ntâmpl-aici? întrebă Zalatimo. Se-nchide șandramaua asta, sau ce-i? Vreau și eu să știu. — Taci din gură, banditule, strigă furioasă la el doamna Levy. Până nu dăm vina pe tine. — Nu te mai amesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
albastru se așternu peste Plymouth-ul tamponat. — Acu’ chiar c-ai făcut-o, îi spuse doamna Reilly lui Ignatius, apucându-l cu mâinile de halatul alb. Acum chiar c-am dat de bucluc, băiete. Știi ce-ți pot face pentru plastografie? Te pot arunca într-o-nchisoare federală. Bietul om! Amenințat să fie dat în judecată și i se cer cinci sute de mii de dolari despăgubire. Ai făcut-o de oaie, Ignatius. Ai dat serios de bucluc. Te rog, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sectorul psihiatric al spitalului Caritas. Totul părea logic. Într-un sector psihiatric nu putea fi urmărit de Abelman și Levy, sau de oricine ar fi intentat procesul. Poate îl vor da amândoi în judecată. Abelman pentru insultă și Levy pentru plastografie. În mintea limitată a mamei sale, un sector psihiatric putea să pară o alternativă atrăgătoare. I se potrivea perfect să-și expună copilul cămășii de forță și electrocutării prin tratamente cu șocuri, având cele mai bune intenții. S-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]