172 matches
-
gura acestui lefegiu politic, ce nu-și cunoaște nici originea numelui său, darămite istoria națiunii noastre, din cauza interlocutoarei, fiindcă i-a tăiat macaroana, corectându-l cu o lupoaică, cum bine știa ea. Ne era destul harababura electorală, în care urmașii plebei romane își dau în cap pentru picioarele scaunului de la Cotroceni, acum, după noua legendă cu vulpea din cuib, va trebui să schimbăm atâtea și atâtea în istoria școlară, în cultura și educația noastră națională, să dărâmăm statui, vorba poetului. Păi
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
ori și aveam senzația că Roma s-a transformat într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă mărunt pe oricine intră în ea, consumându-l sau devorându-l, fără deosebire, fie el om bogat ori sărac, politician ori plebeu, libert, gladiator, sau curtezană sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
fiecare din ei. Sufletul lor scotea la iveală, ori de câte ori era nevoie, înțelepciunea ascunsă, pilde hazoase izbucneau invadând agorele plebee, bucurând sufletul celor mulți și înspăimântați. Dar hazul lor înăbușea spaima”. Autorul ne situează într-o lume lingvistic arhaică cu agore, plebei, bazilei, buleuți, arhonți. Distanțarea transformă textul într-o fabulă cu semnificație arhaică și mitică a noțiunii de libertate înfățișată prin Esop. Cuvintele sale cuprindeau fărâme de libertate încă păstrate în sufletele oamenilor. “Lumea din carte” este una totalitară care speră
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
ce le convine Fără jenă și rușine. Fac promisiuni deșarte, Dar degeaba așteptate. Nu se întâmplă nimic, Căci Guvernu-i inamic. Se vaită că nu sunt bani, Când toți sunt milionari. Își fac legi doar pentru ei, Nu le pasă de plebei. Când ajung sus la putere Își fac de cap, n-au temere. Uită de unde-au plecat, Țara au vandalizat. Au vândut, au dat degeaba NumaI să le iasă șpaga. Banul nu are culoare Când îl bagă-n buzunare. N-au
ROMÂNULE, NU UITA ! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1456390864.html [Corola-blog/BlogPost/373387_a_374716]
-
în care magistrați corupți orchestrează cazul. Urmează confiscarea averii și sinuciderea, asta în cel mai fericit caz. Roma s-a transformat deci într-o mare temniță, sau într-o mașinărie care toacă pe oricine intră în ea, fie el politician, plebeu, libert, gladiator, curtezană, sclav. -Nu înțeleg de ce se întâmplă ceea ce spuneți? întrebă cineva. -Fiindcă a murit orice speranță, spuse Audanius. Fără posibilitatea unei înnoiri. -E mai mult decât atât, spuse Serenus. Ani și ani la rând Roma a pompat în
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
fiind transmis ulterior orașelor din Liga delio-atică. În perioada republicană, Roma a exercitat o puternică influență asupra ideii de democrație, afirmându-se liberul acces al cetățenilor la diferitele funcții după ce Legea celor XII Table stabilise egalitatea juridică dintre patricieni și plebei. În Roma, adunările comițiilor exercitau puterea legislativă și judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanație a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcții publice. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a celei aristocratice
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1475328936.html [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
nu e lăsat în pace. Coborând din limuzină Își umflă în vânt o nară; Au "umblat" iar la benzină, Criza asta, mă omoară! Și-njurând în gând cu sete Își aprinse o țigară, Cercetând câteva fete, Să-și aleag-o secretară. Doi plebei uitați de lume, Trosnind a vin și a tutun, Nici nu se mai știu pe nume De când plecați sunt din cătun. O pereche-ndrăgostită Trece strada mână-n mână; Ea-l zorește − vrea pețită, El amân-o săptămână. Ca la
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Vine_vine_primavara_george_safir_1331800949.html [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
retro (iertați contradicția în termeni) infricoșătoare. Eu, îndărătnicul, am găsit de cuviință că musai trebuie experimentată viziunea distinsului cărturar, ca să ne edificăm odată și-odată și asupra cugetării că.. "istoria se repetă". Distinsul intelectual (pe care, în înțelesul meu de plebeu, îl respect, dar cu măsură) ne prevenea că dacă schimbăm președintele, dăm cu piciorul Americii și Europei democrate și, categoric, ne înghite...Rusia. Ne-a dat și exemple "promoționale" în care o să cădem, că o s-ajungem să fim impușcați, de
TABLETĂ DE ALEGĂTOR (ADDENDA LA REFERENDUM) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/Tableta_de_alegator_addenda_la_refere_gheorghe_parlea_1346157771.html [Corola-blog/BlogPost/355289_a_356618]
-
postuniversitară a respectului exprimă o elecțiune personală, un mod serios de a-și pregăti despărțirea. O face deja prin înscrierea compozițiilor lui într-o operațională scenografie. În spațiul de joc, apar personaje din epoci revolute, actori și cabotini, nobili și plebei. Pictorul are harul unui constructor de imagini care știe să anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde se petrec felurite întâmplări. Structuri gotice
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_catalin_rodica_elena_lupu_1372858195.html [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
Marian Papahagi? - Tatăl meu se referea probabil la democrația anarhică, rousseauistă, egalitaristă. Însă la origini, democrația era ea însăși o aristocrație. În vremea lui Pericle, atenienii cu drept de vot erau o elită restrânsă. Idealul democratic nu este așadar unul plebeu, ci aristocratic. Ca să-l citez pe Leo Strauss, democrația ar trebui să fie o aristocrație generalizată. Iisus Hristos Însuși este, după cum zicea Nicolae Steinhardt, 'cel mai mare boier', iar boieria asta este darul social al creștinismului. Creștinul este un ales
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_concep_civilizatia_europeana_fara_crestinism_dialog_cu_adrian_papahagi_consilier_al_ministrului_afacerilor_externe.html [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
Articolele Autorului Să aduci zeitățile anonime și protectoare ale casei și familiei, ale războiului și luminii ori fertilității față în față cu personaje reale ale istoriei timpului, pe Junona, Jupiter, Minerva, Marte și pe Caesar, sau pe mai comunii patricieni, plebei sau sclavi într-un forum prinși laolaltă într-o horă înfrățită de un posibil “dialog” al surzilor, dintre pământeni și nepământeni, transgresând spațiile și timpurile într-o poziție a “durilor” care nu abdicau ușor de la adjudecările conferite, de la pozițiile cucerite
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nuntile_utc_iste_togile_virilis_si_proprietarii_lui_peste_in_vegas_vi_.html [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
Cohortele militare Sunt armate de strigoi. Chiar de ne-a lovit furtuna Nu se sinchisesc bancarii, Ei atâta știu, știu una: Să falsifice dolarii. Practică reguli păgâne Dar vorbesc de Dumnezeu, Crescuți după legi haine N-au nici minte de plebeu. Știu să fabrice pistoale, Au ifose de fasciști, Au credințe amorale, Dar se laudă că-s Chriști. Nu cu bombe sau cu tunul Vom culege grâu de pâine, Nu judecând ca Nebunul Vom mai exista și mâine. Bombardează-n miez
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342167032.html [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
în simultaneitate magică-mitică, se realizează apocatastaza ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici, Nordului esoteric) arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă” (Foc și Vehemență - furtună demiurgică); “bulgării de granit” suiți (inițiere prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare în ochii ... negri, adânci și disperați” (ochi luciferizați) se transfigurează în
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
păstrat în tot cursul vieții sale”. La Cluj se împrietenește cu viitorul prefect al Zarandului-Ion Buteanu. Terminând cursurile, în vara anului 1846, solicită guvernului un post de practicant, fără salariu, dar este respins, nefiind nobil, pe motivul originii sale de plebeu (s.a.). După câteva săptămâni petrecute la Sibiu, ca practicant la tezauriatul țării, pleacă la Târgu-Mureș, înscriindu-se „cancelist”(practicant) la „Tabla regească” (Curtea de apel a Transilvaniei), în scopul de a deveni avocat. Participă în 15 ianuarie 1847, ca practicant
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
nimc mai mic În țară ți-e plătită... Câți dintre voi sunt viitori Brâncuși, Enești, sau Coandă, Câți Eminești, artiști, tenori Trecuți prin contrabandă...? Tu taci... Stăpânii ăstei țări Au doar de sclavi nevoie, Lipsiți de carte, buni de dări; Plebeul un gunoi e... Tu taci... Ca-n vechiul bolșevism, De preț sunt trădătorii, Se pune preț pe traseism, La preț sunt turnătorii... Tu taci... Pământurile azi Străinilor sunt date, Păduri de fagi, stejari și brazi Cad zilnic secerate... Tu taci
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1460799900.html [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
oglinzi și-au țesut zadarul la mine în tinzi tuturor le-am fost ieri pròroc și-ajutor de cer piscului i-am spus să-i fie dor nu e duh să nu-i fi fost învățător și-acum sunt chemat - plebeu banal - să mor ...L-am pârât pe Crist la Inorog: mi-a șoptit ca viață să nu-mi rog... MAI RĂU DECÂT MINE am stricat cuiburi de stele am surprins nuditatea Lunii poduri surpat-am în cer să se-ntoarcă
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
-s aproape de mormânt s-amiroase-un puf de fustă cu o poftă de lăcustă și-atâtea ploi și ploicele (nu mai spun de floricele) și nouri care stă să cadă la iubită în ogradă și-apoi iese curcubeul daaa, are și timp, plebeul, că pensia e bunicică nu e mare, dar nici mică, una o s-o dea pe carte, undeva prin luna marte, când va face și-o lansare la o sfântă adunare. dar am uitat că este vară și-o să fie cald
VAI DE PĂSĂRICA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Vai_de_pasarica_ta_george_safir_1370855125.html [Corola-blog/BlogPost/346299_a_347628]
-
Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Remușcare Timid, pășesc pe puntea curcubeu Și-mi număr pași, de spate-ncovoiat, Simțindu-mi trup murdar și despuiat, Târât prin ani din viața-mi de plebeu. Încerc să urc, dar sunt îngenuncheat De multele păcate și-mi e greu Să trec peste adâncul defileu Scobit prea mult în viața-mi de damnat. Tu, prea milos, adesea m-ai chemat Și Ți-am promis că vin, dar
PREGĂTIREA SUFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418888655.html [Corola-blog/BlogPost/349704_a_351033]
-
schimbare majoră în viața romană: drepturile de vot erau acum bazate pe bogăția economică, transferând multă putere în mâinile elitei romane. Odată cu trecerea timpului, însă, Servius a favorizat în mod crescând cei mai sărăciți oameni pentru a obține favoruri din partea plebeilor. Legislația sa a fost una extrem de penibilă ordinului patrician. Domnia sa de 44 de ani a fost finită cu asasinarea sa într-o conspirație condusă de propria sa fiică, Tullia, alături de soțul ei, Lucius Tarquinius Superbus. Al șaptelea și ultimul rege
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
prăbușit. Suetonius spune că Nero avea o voce slabă și înfundată, Dio Cassius îi califică glasul drept leșinat, dar, poate, era un muzician talentat și priceput. Nero se costuma ca un actor de tragedie, susținând un al doilea recital în fața plebei, și interpretând un cântec despre Niobe și alte arii, feminine și masculine, cu soldații din garda pretoriană standu-i alături, gata să-i poarte lira. Spectacolul s-a întins până seară târziu. Nero se imagina poet și scria poezii. În
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
ani. Trupul său a fost depus în mormântul Domitiilor de pe Colina Pinciana. A fost așezat într-un sarcofag de porfir și i s-a construit un altar de marmură montat pe o balustradă de piatră. A rămas popular în rândul plebeilor, mormântul său fiind decorat cu flori, încă mulți ani după moarte.
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]
-
un alt băiat cu același nume, care avea aproximativ același aspect și care se născuse chiar în aceeași zi. Numele de William (el susține că numele său real este doar asemănător cu cel de „William Wilson”) îl deranjează pentru că pare „plebeu” sau comun, iar el este iritat că trebuie să-și audă rostit numele de două ori din cauza celuilalt William. Băiatul se îmbracă la fel ca William, are același mers și chiar arată ca el, dar putea vorbi numai în șoaptă
William Wilson (povestire) () [Corola-website/Science/334284_a_335613]
-
considerabilă din Italia de la Alpi până la Salerno inclusiv o parte din Corsica; chiar aceiași romani ar fi avut rege de origine etruscă (exista o dominație etruscă asupra primelor așezări romane, ce ar putea fi baza de distincție între patricieni și plebei, precum și a consecințelor sale (după cum se poate vedea din "Istoria dreptului roman și caracteristicile dreptului privat" de Aldo Schiavone). Mai târziu etruscii au intrat în război cu grecii pentru hegemonia Italiei meridionale pierzându-și propria independență, deoarece în scurt timp
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
luminoase din istoria universală, expresie, deopotrivă, a spiritului Eladei ca și a celor mai nobile idealuri ale umanității. Alături de Socrate apar nenumărați discipoli și auditori ai înțeleptului atenian, dintre care se disting, împreună cu Xenofon, Antistene cinicul și Aristip hedonistul. Maestrul — „plebeul" Socrate le apărea tuturor acestor admiratori ai săi ca „eliberatorul" oamenilor de sub jugul plăcerilor și al prejudecăților. S-a discutat enorm, existând o întreagă literatură de specialitate, despre felul cum este prezentat Socrate în scrierile închinate lui. Au fost voci
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
cu timpul, s-au adăugat meseriașii și comercianții primitivi care au venit la Roma. Societatea era condusă de patricieni care luau toate hotărârile. Plebeii erau siliți să respecte aceste hotărâri, deși nu participau la procesul decizional. Astfel, între patricieni și plebei a existat o luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice. În epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată de patricieni. "Populus romanus" era organizat în trei triburi, 30 de curii și 300 de ginți. Fiecare
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]