2,241 matches
-
un interviu, realizat cu Lidia Noroc Pînzaru, al Ludmilei Gorbuli, actrița spune: “Arta și cuvântul se zămislesc cu sufletul... Vom lupta mereu cu înverșunare să nu se piardă ceea ce s-a cucerit la Bălți, prin talent, inspirație, muncă, prin dăruire plenară artei. Am dus farmecul fascinant al acestui picior de plai în Franța, Spania, Turcia, Grecia și în alte țări. Acolo colectivele artistice au demonstrat exigente criterii, mobilizându-le spre o activitate mai rodnică...” Mai joc, invoc și alte aforisme ale
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
și că, datorită atitudinii de deschidere către dialog și a schimbului periodic de informații, pot fi găsite soluții satisfăcătoare pentru aplanarea tensiunilor și pentru a ajunge la o soluție echitabilă în problemele concrete. Trebuie să consolidăm acest proces, pentru că adevărul plenar al credinței să devină un patrimoniu comun, împărtășit și de unii și de ceilalți, capabili să creeze o conviețuire cu adevărat pașnică, înrădăcinată și fondată pe dragoste. Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
intime a lui Dumnezeu, a avut o gândire cosmică care a întrepătruns toate elementele esențiale și le-a realizat în cea mai mare parte, a avut conștiința integrității, unității și fidelității Mesajului lui Hristos în lume, a rămas o conștiință plenară și planetară care, a consolidat Monarhia lui Iisus pe pământul pe care l-a învrednicit Dumnezeu să-l slujească. Asemeni Împăratului său absolut Hristos, a fost singurul împărat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conducându-l biruitor spre
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
spre un țărm îndepărtat” (Introspecție nocturnă), „Vorbim tăceri, ne ascultăm orgolii...” (Recurs la fericire), „mă contopesc cu vremea în abisul ei” (Rătăcire) ori „ne răspândim cuvintele-fluturi” când „beții de aripi lungi, ne cuprind” (Sensul vieții). E o pledoarie pentru trăirea plenară a vieții prin iubirea care poate purta izbânzi împotriva timpului devorator: „Trăiește, omule! Luați-vă răgaz să fiți, trăiți, simțiți, iubiți!” (Memento mori!). În secțiunea Printre cuvinte..., recunoașterea tăriei cuvântului ca „hrană de suflet, alint de mamă” (Cuvântul) ori valoare
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
episodice sunt mai puțin realizate. Costică, Mitică, Marian Șuță etc., sunt personaje ambigui, fără personalitate și fără importanță majoră, dar ele dau o anumită culoare romanului. Alături de personajele principale, ele aduc o susținere narațiunii și o întregesc în definirea ei plenară. Marii jucători de pe scena romanului sunt, în acest fel, mult mai bine portretizați și caracterizați în contextul sociopolitic al vremii. Autorul nu are intenția de a crea super eroi. Eroii lui sunt oamenii obișnuiți situați printre noi. Sunt oamenii care
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
vieții creștine - le găsim în Sfânta Scriptură și în învățăturile sfinți1or - dar, strict vorbind, ele nu sunt etaloane etice; sunt reflectarea vieții dumnezeiești în existent umană. Creștinismul trebuie experimentat nu ca îmbrăcarea unei “cămăși de forță” morale, ci ca “trăirea plenară a vieții dumnezeiești, a iubirii dumnezeiești, a atotadevărului dumnezeiesc”. Desigur, trebuie să ne luăm în serios păcatele morale și să nu subestimăm primejdiile suf1etești, spirituale, la care ne expun, dar nu trebuie să înțelegem moralitatea în termenii păstrării unei conștiințe
DESPRE TINERII DE ASTĂZI ŞI MORALA CREŞTINĂ, PRECUM ŞI DESPRE PRIMENIREA LOR ÎN BISERICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_tinerii_de_astazi_si_morala_cre_stelian_gombos_1336980918.html [Corola-blog/BlogPost/357892_a_359221]
-
o noapte și o zi. Iar noaptea de Sânziene este una cu adevărat magică. Este noaptea focurilor de vară, fiindcă este vară în cer și vară pe pământ, este vară în suflete și trupuri, este anotimpul dragostei și al vieții plenare”. Iată un descântec de dragoste, al cărui autor nu-l cunosc dar l-am „cules” din amintirile mamei mele care știa foarte multe descântece: Noaptea Sânzienelor Între cer și pământ Iubite de Lună și vânt, Plutesc peste plaiuri... Alaiuri de
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
poate vorbi despre un timp cosmic (vital, cum îl numește Rosa del Conte) ale cărui constante ar fi eternitatea și imuabilitatea, și un timp terestru (sau muritor, în terminologia cercetătoarei italiene), caracterizat de curgere, vremelnicie, accidentalitate. Primul e un timp plenar, ce duce la desăvârșire toate formele universului, e un timp benefic și propice, în vreme ce al doilea e un timp al efemerului și al uzurii, al degradării și morții. Ambivalența temporală o regăsim în recurența și funcționalitatea expresiilor timp și vreme
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
vizează „pe toți și pe toate”, adică toate persoanele cu toate nevoile, cu tot concretul vieții noastre și al lumii întregi. Pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic.“ Una dintre cauzele care au dus la modificarea rațiunii cosmice a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, pe un înțeles particular sau autonom, este introducerea și citirea uneori în mod excesiv, în cadrul ei, a pomelnicelor. Robert F. Taft, expert
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
de citire a lui îl putem împrumuta din rânduiala călugărească, pomelnicele fiind citite la slujbele celor Șapte Laude. Putem spune că pomenirea în rugăciune, împletită cu prezența noastră activă la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urcă viața noastră către sensul ei plenar: cosmic și eshatologic. (Cf. Gheorghe Butuc - http://ziarullumina.ro/pomelnicul-cererile-cele-spre-folos-si-rugaciunea-pentru-altii-103186.html - 29.06.2015/30.06.2015). Material documentar, întocmit, realizat și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Învățătura ortodoxă despre locul, rolul, rostul și importanța pomelnicului/acatistului în slujbele
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
discutăm în cadrul materialului prezent, ci despre cu totul și cu totul altceva, despre libertatea percepută ca organism viu, palpabil, ca prezență obiectivă și, totdeodată, prelungire necesară, nicicum suficientă, a spiritului Ființei umane de a se dezvolta pe sine în chip plenar, cu alte cuvinte, de a deveni. Arhitectura interioară a ceea ce denumim generic libertate se poate construi, după criterii diverse, în fel și chip. Dacă ne raportăm, spre exemplu, la axa verticală a existenței, libertatea apare ipostaziată aidoma unui dat divin
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
a persoanei ca atare în universul totalitar sufocant se dezvoltă pretutindeni la fel, iar reflectarea ei, așa cum a fost și nu altfel, face parte integrantă și integratoare din structura intimă a scriitorului aici invocat. Personal, văd în Paul Goma expresia plenară a libertății de exprimare prin atitudinea constantă și fățișă de neînregimentare politică ori de alte naturi, atitudine adoptată cu naturalețe de la un capăț la altul al vieții sale (oricând subiect de carte sau de film, la rândul ei), un firesc
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
lungul timpului. E bine a se vedea sau a se revedea, spre exemplu, atât emisiunea „Profesioniștii” a Eugeniei Vodă (TVR1), cât și cea a doctorului Paul Moraru (Nașul Tv), unde profesorii Gheorghe Mencinicopschi și Constantin Dulcan au oferit în chip plenar, prin expozeele personale, măsura inteligenței și a profesionalismului lor de anvergură internațională, alcătuind din cuvinte și pasiune un duet magistral, bineînțeles, interpretat în tonalitate științifică proprie, fiecare interferându-i domeniul celuilalt cu un respect destul de rar întâlnit azi, indiferent de
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
a milenarului imperiu traco-geto-dac, n-au putut fi umbrite, nici de tirania romană, nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a revoltat din țâțâni să deformeze, să calomnieze și să profaneze adevărul istoric. În mod plenar pe împăratul Constantin cel Mare, la interesat dincolo de realizările firești ale unei domnii moral-sănătoase, întemeierea supremă a Ortodoxiei. Girând garanția armoniei Bisericii și consolidând unitatea societății, Împăratul Constantin cel Mare, confirmă responsabilitatea celui mai mare Om de stat al istoriei
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
în Stat. Marele Constantin primește credința direct de la Dumnezeu, o mărturisește, i se dăruiește ființând în Biserică. Ca trac și-a asimilat conștiința geto-dacă, a înaintașilor punând bazele unei înfloritoare culturi și civilizații creștin-ortodoxe. Toate virtuțiile sale excepționale și responsabilitatea plenară a desăvârșirii lor i-au conferit aureola celui mai mare Comandant al istoriei și aura de Apostol al Mântuitorului. Creând un Imperiu Ortodox, i-a lăsat o mostenire spirituală, milenară. Strălucitor la chip, cu suflet de lumină, cu har în
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupă setea de iubire: “E ca o dulce vraja ce staruie-n dorința,/ De-a fi mereu deschisă, cu suflet luminos” ( Sentimente), o iubire plenară, a maturității, cu bucuria împlinirii, iubirea că certitudine: “În suflet simt doar dulce adiere/ Totul mi-e vis în ceea ce nutresc/ Este iubirea care-mi umple viața/ Și-n taină nopții, doru-mi înfășoară.” ( Gândind la tine), “Topi-voi zăpadă ce
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
fiecare filă ne întâlnim cu necuprinsul imperiu uman al fiecăruia din noi. Un loc special îl ocupa setea de iubire: „E ca o dulce vraja ce stăruie-ne dorința,/ De-a fi mereu deschisă, cu suflet luminos" (Sentimente), o iubire plenară a maturității, cu bucuria împlinirii, iubirea ca ceritudine: „În suflet simt doar dulce adiere,/ Totul mi-e vis în ceea ce nutresc,/ Este iubirea care-mi umple viața,/ Și-n taina nopții, doru-mi înfășoară." (Gândind la tine), „Topi-voi zăpadă ce
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
care-l înconjoară. În acest fel, Sfântul Ignatie aștepta ca, prin mucenicia lui, să se reverse asupra sa lumina cea curată a lui Iisus Hristos și, odată ajuns acolo unde este Dumnezeu, să devină cu ade¬vărat om, anthropos. Prezența plenară a lui Iisus Hristos în Sfinții Martiri și Mucenici Actele Martirice arată cu îmbelșugare și prisosință că în suferința lor, sfinții mucenici nu sunt niciodată singuri. Dumnezeu, cel "minunat întru sfinții Săi", se află permanent în ei și în toate
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Hristos. în asemenea ambianță, înaintea lui Dumnezeu și a îngerilor Lui, lor le este foarte ușor să schimbe viața teres¬tră pentru viața cerească. Momentul despărțirii lor de trup consemnează pentru mucenici, începutul unei vieți reale și al unei experiențe plenare de comuniune cu Dumnezeu și cu sfinții Săi. Mucenicul dorește să se unească cu Iisus Hristos, a cărui împărăție nu este din această lume, El fiind Dumnezeul real și personal. Trecerea sa din această lume înseamnă întâlnirea sa cu cel
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
dintâi, știind totodată că aceasta este singura lui șansă. Parcurgând numeroase mărturisiri ale experiențelor carcerale, fie prin intermediul memorialisticii de detenție, fie redate nemijlocit de protagoniști, în interviurile realizate, se constată că trăirea religioasă și fenomenul creștin a cunoscut o manifestare plenară. Este neîndoielnic că spațiul ostracizant al temniței devine prilej de adâncire spirituală,într-o așa măsură încât se poate afirma, că trăirea creștină în temnițele comuniste a fost un fenomen de masă. De la efortul personal de interiorizare prin rugăciune și
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
doinele seara cântate pe șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice cu care a fost norocit. Le-a trăit plenar și benefic, cu răsunet prelung în ființa sa de monah, arhimandrit, ierarh. S-a înnobilat din această veritabilă comuniune. Generos și dăruitor cum este, Preasfinția Sa a fost în permanență animat de dorința de a arăta și altora ce comori
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
și îndelung repetate, erau ulterior „descompuse” pentru a evidenția și consemna în catastife „gradul de încovoiere” față de mărimile zile și în funcție de care primeai filodorma și sinecurile atât de așteptate. Multe, sau toate până la urmă, să dea impresia unei trăiri literalmente plenare a momentulii trăit, fără false pudori sau exibiții și prefăcătorii, undeva verosimil a se fi desfășurat în sobrietate și răspundere civică și partinică, chiar dacă la marginile înmiresmate ale beatitudinii și uluielii... Pentru a nu mai vorbi de neputința de a
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
atât de bine conturat între limitele sonorității sale caracteristice nu i se pot stabili cu strictețe particularitățile definitorii decât în complexul angrenaj al creației românești de gen. Vasile Alecsandri, Alexandru Kirițescu, Tudor Mușatescu, Gabriela Adameșteanu ș.a. au fost în mod plenar creionați de-a lungul vremii prin manifestarea actoricească plină de voluptate și de inteligență a sus-amintitei noastre interprete. Viață, sunete, rosturi, sens, culoare, toate la un loc articulate cu multă originalitate și căldură de-a lungul anilor, definesc o traiectorie
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
Golgotei și tot ce-navem./ Ale noastre au fost văpăile mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară s-au cimentat în amar;/ de-am sărutat obrajii Neamului cu buzele de cremene/ ale noastre au fost sângerările și geamătul nostrum plenar./ Atunci, o țara mea-osândă! Ți-am făcut din inimi drapele /în mii de falduri, cu sânge, cu lanuri bogate și cer înstelat, să le poarte copiii copiilor noștri de azi și pentru ele/ să nu mai moară nimeni tras pe
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mă duc dacă nu-s decât poet Eu sunt ăl mai nalfabet dezbrăcând sau nu pufoaice merg nainte sau napoi încet dragi tovarăși și tovărășoaice Cât înaintați încă pe net eu oi merge îndărăt Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: Plenară într-o dungă / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PLENARĂ ÎNTR-O DUNGĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1448478552.html [Corola-blog/BlogPost/382915_a_384244]