130 matches
-
nu spună nimeni că n-am împins și vapoare la viața noastră”, ne-am zis, amuzați de întâmplare, căci nu știm, zău, cine se mai poate mândri cu o asemenea ispravă. Vapoarele-vapoare, bărcile-bărci, dar avem și noi mândria noastră de plutași: din cei peste 500 de kilometri parcurși deja pe Dunăre, cel puțin două treimi am mers pe forțe proprii, cu atâta abilitate câtă am putut dobândi în trei săptămâni de „plutărit”. Căpitani cu toții Ați văzut vreodată un jurnalist disciplinat? Nici
Agenda2003-29-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281266_a_282595]
-
deschise tot de un eveniment religios, și anume Hramul bisericii din Ciocănești, după care va fi dat startul Festivalului Păstrăvului și a concursului de pescuit. De asemenea, se va coborî cu pluta pe Bistrița, fiind amenajate două plute, una a... „plutașilor“ și cealaltă a „turiștilor“. Va fi organizat și un concurs gastronomic, unde vor fi premiate cea mai gustoasă mâncare de păstrăv, cea mai originală prezentare sau cel mai diversificat sortiment, degustări de vin, expoziții cu vânzare, spectacole folclorice. Ziua se
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești: - Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
Cine ne-a condus înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
înainte de decembrie ^89? - Dar cine ne-a condus și după decembrie ^89? - Și acum cine vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor de decizie și îndrumare
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
a plăcut ție la cei doi derbedei americani? - Mie mi-a plăcut la cei doi derbedei americani... - Spune mai repede! Ce ți-a plăcut? - Mie mi-a plăcut de Huck, fiindcă este îndrăzneț și merge cu pluta pe Mississipi ca plutașii noștri pe rîul Neagra. - Și la Tom? - Că are haine frumoase, rosti ușurat băiatul. - Sigur că da, sigur că da! Dar fuga de la școală, indisciplina lor? Pe rînd mai iau cuvîntul, acuzațiile, cei din corpul didactic, plutonierul-major Popovici, secretarul de
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai frumoasă de N. Kirculescu, Fierarul - Aculina de Kovner, Pavel - Culegătorii de stele de F. Comișel, Badea Cângu - Plutașul de pe Bistrița, Ana Lugojana, de F. Barbu, Lichtenberg - Lăsați-mă să cânt de G. Dendrino Colomba, de Elly Roman, Liliacul de Strauss, Vânt de libertate de Dunaevski, Agafon - Zarvă între fete de Miliutin, Căsătoria secretă de Cimarosa, Elixirul dragostei de
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
corabia. E momentul asaltului asupra mării și, deopotrivă, vîrsta locuirii pe mare. Grecii supun apele. Romanii, la rîndu-le, se mîndresc cu flota, a cărei organizare Ion Acsan o detaliază fără a putea, însă, cînd morți, cale de-o istorie, sînt plutașii și corăbierii ei, să-i mai deconspire secretele. Cel mai mare dintre ele este întoarcerea corăbierilor teferi, și cu chef de povești. Marinărești, de bună seamă. Din ce-a răsuflat din secret, la vremea lui, s-au scris Odiseea, legenda
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
ci urmează unui proces tehno-bio-fiziologic complex și e de-un sadism inimaginabil, în loc să se facă uz direct de... Vroiam să spun "Kalașnikoave", însă, după ce am văzut săptămâna trecută într-un reportaj de televiziune "Bătălia de la Bistrița"... -Poate-ai vrut să spui "Plutașul de pe Bistrița", de Filaret Barbu, încerc să-l corectez... -Pe drrrrra...! Scuză-mă... Și ți-am mai spus: nu mă întrerupe când vorbesc, că-mi scapă logica... Acu, unde? Adică ce spuneam? -De Bistrița... Ah, da: după "Bătălia de la Bistrița
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
arta, cultura, tradiția, folclorul, în această suburbie, ar însemna încă o eșuare în căutarea nimicului. Și-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins întru găsirea urmelor acestor valori, decât călătoria prin amintiri. Doar astfel regăsim flăcăii și mândrele, plugarii, ciobanii, plutașii oglindiți în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească și lumină a conștiinței, astăzi. Dar, numai aducându-ne aminte și de interpretul de muzică folclorică Nelu Huțu, fiu al locului acestuia putem peregrina
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
să lase România moștenire. Vremea feudalismului și dreptul dobîndit prin naștere de a primi moștenire tronul unei țări au apus demult! Constituțional, nu există o „casă regală” în Republica România, iar fantomaticul blazon nu e recunoscut decît de cîțiva nostalgici plutași pe apele unor vremi apuse. Presa internă îi dă zor cu balul mascat, privind excluderea așa-zisului principe Nicolae din ierarhiile unui tron imaginar! Care principe și care tron, domnii mei? România este Republică! Să moștenească, ce? Ordinul Pobeda al
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
nici o importanță, ele desigur aveau grijăde gospodăria lor. Unele își aranjau cuibul, în timp ce altele pregăteaupoate, cele necesare unei odihne liniștite. Doar aici în Deltă am avut prilejul să observ o diversitate de păsări, acăror denumirea o auzeam pronunțată doar de plutașul nostru. Un tânăr cuo privire tăioasă, de statură potrivită, dar mânuia barca cu cei șase orășenicu dexteritate, în timp ce ne povestea și ne îndruma atenția spre malurilecu foioase. Deodată a oprit strigând :suntem în Gârla Turcească și la capătul ei esteLaguna
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > ÎMPREUNĂ PENTRU TOTDEAUNA ... Autor: Marius Mircea Ganea Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ne întâlnim pe partea cealaltă, Poți să ai incredere-n mine. Am să-i dau plutașului talantul de aur, Dar am să te aștept și pe tine. Am să stau pe cea mai înaltă stâncă, Să mă vezi peste apă întinsă, De-o fi să cobori în genunea adâncă. Străbătuta de lavă aprinsă. Să nu te
IMPREUNA PENTRU TOTDEAUNA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363572_a_364901]
-
aur, Dar am să te aștept și pe tine. Am să stau pe cea mai înaltă stâncă, Să mă vezi peste apă întinsă, De-o fi să cobori în genunea adâncă. Străbătuta de lavă aprinsă. Să nu te grăbești, căci plutașul așteaptă, Iubito să ai viață lungă, Cât Styxul e Styx și cât lumea e lume, Cei mai multi aici o sa-ajunga. Iar de-o fi să te duci înspre partea cealaltă, Căci tu-ai fost totdeauna mai bună, Să nu mă uiți
IMPREUNA PENTRU TOTDEAUNA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363572_a_364901]
-
ajunge vreodată la împlinirea definitivă a iubirii. Credința în ființe subacvatice este străveche la români. O poezie intitulată „Floarea mării” având ca moto un citat dintr-o doină „Eu sunt floarea de pe mare,/ Cine mă iubește moare.” prezintă tristețea unui plutaș aflat în căutarea neîncetată a nereidei definite metaforic „Mladă din plămada spumii/ Floarea spumii, floarea mării!” Gheorghe Asachi în poezia Sirena lacului inspirată din tradiția populară românească amintește de o fată înșelată în dragoste care își mărturisește suferința fetelor mării
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și jocul strânse din străbuni/ Tu cunoști plutașii cei mai buni.” În cântecul „Bistriță, apă de munte” sentimentul dragostei de natură se împletește cu cel erotic al cărei mesager este râul Bistrița: „1. Frunzuliță flori mărunte, Bistriță apă de munte,/ Duci pe valul călător, măi, numai cântece de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Duci pe valul călător, măi, numai cântece de dor, măi,/ Du și cântecelul meu, Bistriță pe valul tău,/Bistriță pe valul tău, măi.// 2. Când cobori încetișor, măi, du și cântecul de dor, măi./ De pe plaiul meu de dor cântecul plutașilor,/ Să-l asculte și bădița și să-mi sărute gurița.// 3. C-am un bade tinerel, măi, și mi-e e tare dor de el, măi,/ Că s-o dus bădița sus, măi, pe valea Bistriții-n sus măi/ Că
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai, Dumitru Candrea, Alina Tiniuc, Șoiman Petru, Dorina Țăran, Lupescu Petru Pantelimon, Iulian Ciotu, coordonatorii ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la o întâlnire cu plutașii din Ciocănești. Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la o întâlnire cu plutașii din Ciocănești. Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
motive geometrice și florale în culori naturale. Vizitatorii pot admira și o expoziție cu fotografii de la toate festivalurile care au avut loc în Ciocănești, una de fotografie veche, cu oameni de seamă din comună: primari, cadre didactice, sculptori în lemn, plutași, cât și fotografii cu marile evenimente din viața omului și costume populare tradiționale. De la muzeu mergem acasă la doamna Mărioara Timu unde asistăm la o demonstrație de încondeiat ouă în timpul căreia ne sunt explicate din nou toate fazele încondeierii ouălor
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
portretistic. Deci, el nu apare doar în prezentare socială, ci cel puțin tot atât de diferențiat în manifestarea lui spirituală. Imaginea lui o găsesc astfel prezentă în proza mea epică, de la cioban și țăran, trecând la ofițer, și la profesor universitar, de la plutaș la tehnician până la secretar de stat sau prinț. Am încercat -și aceasta mă stimulează și azi- să reproduc, să modelez această imagine; și pe lângă străduința de a prinde fenotipul mai este și aceea a elucidării genotipului. În special în monografia
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
un sunet surd de surle,Va fi apoi judecatăși pe urmă terminată.Și cu astă amintire,Am făcut apoi citireD-alte scrieri similareDin religii oarecare.Aș putea să mai citezPe un învățat chinezCe spunea sub jurământNouă lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
amintire,Am făcut apoi citireD-alte scrieri similareDin religii oarecare.Aș putea să mai citezPe un învățat chinezCe spunea sub jurământNouă lumi sunt pe Pământ... XXVII. PLUTAȘ PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]