814 matches
-
pe care-o știu prea bine doamnele purtătoare de suliman, a nelipsitei etichete. Doar că Petru Creția nu ajunge la asemenea concluzie tratînd oglinda de accesoriu frivol. Nici pe departe. Și poți să vezi, într-o carte frumoasă ca o poemă (în oglindă) ce profunzimi, ce labirinturi are banalul gest reflex. Obișnuința, nevoia, lehamitea de-a te vedea cum (mai) arăți. Și riscul de-a fi, oriunde mergi, văzut, chiar dacă nimeni nu poate face acea imagine să stea. Au, oglinzile lui
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele din urmă, să ajungă a ceti finalul Poemei de bază, în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai sau mămăligă!... Căci gura pruncilor din tăciuni Nu se poate-astupa cu
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
a fost pentru mine o revelație, e bine încadrat: din strada lui se duc și vin strada Făt-Frumos și strada Ileana Cosînzeana. La fel de potrivit e așezat Ion Budai-Deleanu, unul dintre puținii scriitori căruia posteritatea nu i-a păstrat chipul, ci poema (și strada): stă lîngă strada Muzelor și strada Olimpului. în schimb strada Cenușăresei, din alt cartier, se întîlnește, neașteptat, cu strada Titu Maiorescu, ca o glumă a anilor '50. Ajungem la interbelici. Strada Liviu Rebreanu duce în Balta Albă (care
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
operația de tîlcuire a exegetului, ci și în cea de elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit principiile poeticii lui Baudelaire, care i-au fost revelate prin intermediul lui Edgar Poe: "Ea impune intelectualizara creației, chiar dacă poema își trage seva din subconștient sau oniric. Totuși această intelectualizare merge împotriva tiraniei rațiunii, stăpîna absolută a epocii clasiciste. Deși afirmația pare contradictorie, ea corespunde realității. Într-adevăr, inteligența artistică se împacă perfect cu sugerarea stărilor subliminare ale conștiinței, explorate
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
reale evocate în roman, devin cheia mizanscenelor scriitorului, dezbaterile pe multiple planuri trecute din publicistică în mărturisirile exaltate, în patetismul inspirat și nobil al schimbului de idei dintre intelectualii din paginile romanului, nota lor gravă și esențială, în ritm de poemă și mărturisire de credință, piese de teatru comentate, cu jocul actorilor adus în prim planul atenției, personaje reale trecute prin sita sensibilității scriitorului, portrete și autoportret, legate între ele de probleme literare, de experiențele creației, de viața politică și socială
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
devine garantul intangibilități unei instituți scoasă în afara legii , ultimele săptămâni au adus la paroxism încăpățânarea, deloc nevinovată, de a prelungi tabu-ul instituit asupra brațului înarmat al comunismului. Ieșirea cvasi-isterică a d-lui Timofte, care-a croncănit, asemeni corbului din poema lui Edgar Allan Poe, un "Niciodată" hotărât ca un ciocan pneumatic, cuprinde întreaga filozofie politică și morală a țării pesedizate. Netulburat de nimeni, lăsat să zburde pe tarlaua S.R.I.-ului ca pe fâșia arată a graniței, dl. Timofte s-a
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
22.00. Programul manifestării este bogat și variat, cuprinzând expunerea și vânzarea lucrărilor proprii ale meșterilor populari din Botoșani, Covasna, Harghita, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, la care se adaugă și o serie de activități interactive cu publicul. Citește tot... POEMA, un nou magazin destinat femeilor la Palas Mall Primul magazin POEMA din Iași, brandul dedicat exclusiv doamnelor și domnișoarelor care îndrăgesc stilul vestimentar rafinat, s-a deschis astăzi la Palas Mall. Femeile care adoră tendințele din modă au o nouă
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
vânzarea lucrărilor proprii ale meșterilor populari din Botoșani, Covasna, Harghita, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, la care se adaugă și o serie de activități interactive cu publicul. Citește tot... POEMA, un nou magazin destinat femeilor la Palas Mall Primul magazin POEMA din Iași, brandul dedicat exclusiv doamnelor și domnișoarelor care îndrăgesc stilul vestimentar rafinat, s-a deschis astăzi la Palas Mall. Femeile care adoră tendințele din modă au o nouă destinație de shopping, care răspunde celor mai exigente cerințe în materie
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
brandul dedicat exclusiv doamnelor și domnișoarelor care îndrăgesc stilul vestimentar rafinat, s-a deschis astăzi la Palas Mall. Femeile care adoră tendințele din modă au o nouă destinație de shopping, care răspunde celor mai exigente cerințe în materie de fashion. POEMA, situat în vecinătatea magazinului Benvenuti, se adresează personajului feminin contemporan urban, definit prin elegantă, simplitate și stil. Citește tot... Târg Sportiv în acest prim weekend de Februarie la Palas Mall Palas Mall dedică acest final de săptămâna activităților sportive. Din
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
Arcadie Suceveanu Bufnița poetului Ioan Flora «O bufniță pe patul morții» Ioan Flora Misterioasă e noaptea. Ca în celebra poemă a lui e. a. poe. Pe un pat de spital, trupul și sufletul în dilemă - vocale roșii, gri, indigo... Dintr-un colț de salon, împietrită pe noptieră, mă privea fix o pasăre cu ochi de sferă și gheare de onix, pasărea
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
alegoria de extracție folclorică, purificată și aceea de regionalisme. Lipsa particularităților dialectale îl miră profund și pe Iorga, care îl știe "ardelean născut în părți unde nu se vorbește o limbă curată". Chiar dacă cu bine-cunoscuta și atotprezenta ironie își numește poema "jucărea", talentatul scriitor ia cumva în serios acest "feliu de poezie noao", deosebindu-l de versurile ce "s-au obicinuit la cîntece de doru lelii și de frunză verde". Ajuns magistrat la Lwow, Budai Deleanu își amăgește "ceasurile de mîhniciune
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
a-și izvodi "poeticeasca alcătuire". Modul absolut dezinhibat în care s-a dedat "frivolităților" artei trădează un caracter ludic de excepție, comparabil prin simțul artificiului și al intuiției absurdului raportat la precaritatea condiției umane cu "bufoneriile" lui Urmuz, iar ca poemă sintetizatoare de modele și motive literare, cu Levantul lui Cărtărescu. Vrînd "să facă gluma mai cu haz", pune rîvnă în ironie și aceasta este dovada cea mai grăitoare că repugnațiile față de istorie, cler, politică și umanitate în general își săvîrșiseră
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
nu sunt singurii noștri scriitori alarmați de neinițierea și chiar recalcitranța receptorului la subtilități. Citiți până pricepeți că ,prin țigani se înțeleg și alții, care tocma așa au făcut și fac" (s.n.), avertiza Ion Budai-Deleanu în scrisoarea ficțională introductivă la poema sa eroicomică, }iganiada. Notele din subsolul paginilor sunt un altfel de a atrage atenția asupra esenței și ineditului operei. Trăitor în vremuri și locuri puțin prielnice artei, Budai-Deleanu își proteja ingenios poema mai ales de cititorii obtuzi, creându-i ca
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
avertiza Ion Budai-Deleanu în scrisoarea ficțională introductivă la poema sa eroicomică, }iganiada. Notele din subsolul paginilor sunt un altfel de a atrage atenția asupra esenței și ineditului operei. Trăitor în vremuri și locuri puțin prielnice artei, Budai-Deleanu își proteja ingenios poema mai ales de cititorii obtuzi, creându-i ca însoțitori orali ai textului, imaginându-i, pentru noi, în mai toate ipostazele posibile, cum numai un om cu simțul umorului o putea face. Vedeți ce pățește bietul poet dacă scrie? }iganiada e
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
citit-o cu îngăduință, fie pentru că, stăpâniți de prejudecăți n-au citit-o deloc, indispuși de titlul ei. Dacă cei dintâi fac figura lui Cocon Simplițian, cei din a doua categorie îl repetă pe Cocon Idiotiseanul, comentatorul enervat de lungimea poemei, propunând ca ea să fie rezumată în opt versuri, iar versul prim să înceapă, neapărat, cu ,Frunză verde de...". Or, exact asta voia scriitorul, să ieșim la lumina literaturii europene, părăsind cântecele ,de dorul lelii și de frunză verde". De
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a textului în care autorul se întoarce reflexiv asupra propriei creații, imaginând reacțiile atunci posibile, atestă ambiția scriitorului de a sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur procesul critic al poemei ca ,minciună" literară. Chiar și atât e foarte mult pentru o vreme în care critica literară la noi încă nu exista, iar în Franța abia căpătase drept de cetate. Dramatizarea lecturii, concepută ca text secund, pe roluri, explică ce e
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
continuând cu Musofilos, Onochefalos și Criticos, până la Simplițian, Politicos ori preoții Evlaviosu, Sfântoevici, Ortodoxos ș.a., furnizează un vast material pentru o specializată antropologie culturală. Și n-am enumerat aici decât câteva nume din suita de 34 personaje, prezumtivi glosatori ai poemei, în care se disimulează, în șagă, autorul. Numele ne spun ceea ce sunt ele ca nivel de cultură și de înțelegere. Opera îi provoacă să se spună pe sine. întreagă această galerie de comentatori aparține mai mult de ficțiune decât de
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
secund, are o funcție autoreflexivă față de textul prim, de care este dependent, aducându-i servicii. Dacă ar fi nevoie de o clasificare riguroasă, la esență, notele de subsol s-ar distinge între cele documentare, ce lămuresc aspecte non ficționale ale poemei (istorice, filologice, folclorice) și celei interpretative, care privesc ficțiunea și mijloacele ei (poetul și ,obrăzuirea poetică", versul, falsul document, satira, alegoria, ironia, trimiteri la exemple similare din literatura universală etc.). Nuanțele intermediare sunt multiple. Cu toate că lectura notelor, obligatoriu simultană cu
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
textului, aplaudă întreruperea, căci altfel revoltatul ar fi spus mai multe contra preoților, încât ,mai bine să tăcem". Ceea ce încheie dialogul comentatorilor la acest cântec, e de-a dreptul bulversant. Se sugerează că, indirect, pofta de vorbărie a personajelor din poemă nu e cotnrazisă de aplecarea spre dispută a celor care judecă opera și poetul, în intervențiile semnate, în infrapagină. Dimpotrivă, cei care comentează acțiunea nu sunt altfel decât personajele care o făptuiesc. Raportul e de asemănare. Sfada țiganilor a încetat
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls din fagul ce mi-a fost părinte”); Eminescu scrie, În
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
partiturii fiind inserat textul dedicației adresate cuplului regal român, regina Elisabeta și regele Carol I, la aniversarea a 30 de ani de căsătorie. Caracterul omagial al opusului devine explicit în final, prin citarea Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de Gheorghe Baltoci. Cuvântul înainte scris de loan Alexandru, este intitulat „Elogiul poeziei” și este datat:” București, 27 februarie 1986”. De la pagina 7 până la pagina 367 a volumului sunt antologați poeți începând cu losif Balțan și sfârșind cu Petru Zadnipru - poema „Moldovenii”... Așa am aflat, pentru prima oară, despre poemele excepționale scrise de Grigore Vieru și alți mari poeți din Basarabia, pe care noi o știam pe veci răpită dar nu pierdută... vândută, răpită, violată, oprimată... dar totuși vie, proaspătă, românească
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
capete și că un poet ar fi compus o poezie despre ea... Dar poezia era ciudată... Ei i lipsea tocmai partea ce o avea prea mult eroina sa. Oare poeziile junelui literat n-ar avea în ochii criticei adevărate soartea poemei americane?”9 Să nu uităm că, în articolele de presă, Eminescu face adesea trimiteri la politica, cultura și civilizația americană, vorbind uneori de România ca fiind o ”Americă dunăreană.” Dincolo de aceste prime contacte cu universul cultural american, există și alte
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
Octavian Doclin Pîrga Poetul - pîrga cuvintelor început de rod o nouă naștere ultima - coroana de slavă a poemei altoiul trunchiului de pămînt al poemului în putrezire naștere din naștere putrezirea înviată de neputrezire lemn din ceruri înflorit din lemn de pămînt - pe fruntea poetului săpată forma literei T mereu adîncindu-se în palma mîinii lui drepte ivită rana încet
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]
-
tot ce aude cînd vorbește singur Stăpînul și n-ar vrea să se știe fiindcă fidel lui pînă la capătul ultimului cuvînt în pîrgă încă înainte de-a-i fi fost arătat întîiul Scribul îl urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură Fuiorul Stătea ascuns în lanul de cînepă din grădina casei de la doclin de tălpile de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]