47 matches
-
Tensiunea lirica se concretizează în tablouri de idei și sentimente, de trăiri, neliniști și interogații. Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În fiecare zi, un pas etern/ M-apropie, mă duce spre infern./(...)/ Urcăm, urcăm spre hăuri, poftitori/Visându-ne o clipă, dezertori” („Cățărătorii”). Escaladarea are loc în tăcere, se derulează în sforțare și sub amenințarea unui bolovan, precum cel al lui Sisif: „Azi vine o tăcere ce n-o vom ține minte/ E mai de preț o
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-imnuri-impotriva-duplicitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
cu adevărat veșnică” (Sf. Grigorie Palama, op. cit. , cap. 39, p.449). Calea către Dumnezeu, trebuie să treacă întotdeauna prin inimă, și apoi prin minte. Spre urcușul minții ne întinde mâna Sf. Maxim Mărturisitorul: „Înfrânează iuțimea sufletului cu dragostea, veștejește partea poftitoare a lui cu înfrânarea, înaripează partea rațională a lui cu rugăciunea. Și lumina minții nu se va întuneca niciodată” (Sf. Maxim, op. cit., IV, cap.80, p.139). Mitropolitul Hierotheos Vlachos, face un pas radical și spune că și trupul, nu
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_omul_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1340103636.html [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
În ce măsură mai poate lupta să-și despătimească mintea, atât timp cât, uitându-se la televizor, aceasta este permanent intoxicată cu imagini pătimașe? Efectul vizionării nu poate fi altul decât o întunecare gradată a vederii minții, deoarece toate gândurile pătimașe ce întunecă partea poftitoare a sufletului, ce o tulbură pe cea irascibilă, întunecă rațiunea și în final orbesc mintea. Adică omul poate ajunge să nu mai găsească nici un alt sens al existenței afară de acela de a experimenta fiorii plăcerii trupești, de a poseda lucruri
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
spun toate puterile sufletului. - Dumneavoastră aveți imaginație? - Da. - Ați văzut-o vreodată? Nu! Dumneavoastră aveți mânie? Ați văzut-o vreodată? Dumneavoastră aveți cugetare, gândire? Ați văzut-o vreodată? Aveți poftă? Aveți, pentru că acestea sunt puterile sufletului - cea mânioasă și cea poftitoare. Dumneavoastră aveți partea sadică, adică cea crescătoare. Ați văzut-o vreodată? Știi dumneata cum crești? Sau te-ai văzut vreodată cum crești? Afară de asta. Dumneavoastră aveți puterile sufletului, cum este cugetarea, alegerea, hotărârea, mâhnirea, întristarea, bucuria; le-ați văzut vreodată
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri by http://balabanesti.net/2015/11/17/dialog-in-tren-dintre-parintele-ilie-cleopa-si-un-grup-de-ofiteri/ [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
avva Evagrie Ponticul, desfrânarea este: dorința după felurite trupuri 13, iar în viziunea Sfântului Nil Ascetul, este cea mai de pe urmă rușine 14. Sfântul Grigorie Sinaitul, vorbind despre această patimă, o consideră ca ceva ce crește mai mult în partea poftitoare a sufletului și a trupului, deoarece plăcerea ei este amestecată întreagă în toate mădularele. Patima curviei este începătura, împărăteasa, stăpâna și plăcerea, care cuprinde toate plăcerile, având ca soață trândăvia, care poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
7-8, p. 382. 3 zburat, pentru cei dintâi oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a intrat deci, în lume legea unirii trupești 24. Omul a fost creat în vederea unirii cu Dumnezeu, facultatea poftitoare (pofta sau dorința) fiindu-i sădită în inima sa pentru a putea să-L cunoască pe Dumnezeu, să tindă spre înălțarea la El, spre unirea cu El și să o canalizeze spre tot ceea ce împiedică această firească lucrare. Adam în
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
găsesc în suflet iubirea și înfrânarea, fie că se află trupul în stare de veghe, fie în stare de somn91. Unele viclenii de-ale dracului curviei ni le descoperă Evagrie Ponticul când spune că, atunci când cineva a dobândit nepătimirea părții poftitoare și gândurile de rușine s-au răcit, atunci arată bărbați și femei jucând împreună și-l face pe pustnic să privească lucruri și forme de rușine, uneori atingându-se și de trupuri, stârnind într-însele fierbințeala dobitocească 92. 87 Sf.
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul ei esențial. Orbit de desfătarea simțurilor pe care i-o produce această patimă, omul se lipsește astfel de desfătarea spirituală cu bunurile cerești. Plăcerea privită ca scop
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a demisionat. Unirea necondiționată cu România reliefa decizia clasei politice basarabene de integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit. Douăzeci și doi de ani românii au trăit liniștiți și fericiți în hotarele reîntregite ale României Mari, până când s-au ridicat alți poftitori de împărțire a Lumii și de anexare de teritorii, călcând în picioare drepturile popoarelor și statelor peste ale căror hotare au trecut cu moarte și distrugere. Problema politicii de dictat, a folosirii șantajului, a presiunilor politice, a ultimatumului și arbitrajului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
toate câmpurile de luptă, Dumnezeu a îngăduit românilor să-și vadă visul împlinit, în 1918, când toate provinciile românești aflate sub stăpânire străină au revenit acasă săși îmbrățișeze mama de la sânul căreia au fost smulse cu atâta brutalitate. Însă cei poftitori la pământurile altora, la truda și nevoințele acestora nu s-au lăsat înduplecați și s-au întors împotriva României cu mai multă furie, răpindu-i iarăși de la sân pe fiica cea mare, Basarabia, după care, nesătui și neostoiți în setea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fără încunjur, au poftă de bani și funcții și diplomați austrofobi ai mai multor state se uniră în intrigi de aceeași opinie și în articole de gazetă în cari se vorbea înainte de toate de o siluire a României prin Austria, poftitoare de cuceriri. N-aveau nimic de zis în contra existenței Comisiei Mixte, ci numai în contra votului preponderant al Austriei. Această opoziție șovinistă, condusă de Cogălniceanu, era la începutul anului trecut încă atât de puțin decisivă încît, în fevruarie 1880, Brătianu a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să Încredințăm luării-aminte phronesis, sarcina de a alege cum se cuvine. De ce tocmai ei ? Întrucît luarea-aminte este virtutea părții raționale, așadar, cea mai Înaltă virtute.” Îndepărtarea de virtutea rațională, pradă părții pasionale, to pathetilcon meros, parte care Înglobează atît partea poftitoare epithymia cît și pe cea pătimașă thymos. Din această cauză magul, Hyperion suferă dezamăgirea fiindcă partea pasională se află În opoziție cu partea rațională. Atunci cînd pleacă la drum el tocmai săvîrșește păcatul capital nedînd drumului, căii accepțiunea originară a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a lumii-ntregul sâmbur: dorința și mărirea !" adică ceea ce-l mână pe om să progreseze este sexul (dorința) și voința de a fi cineva (mărirea !). Pohta ce-a pohtit-o Mihai Viteazul a fost unirea celor 3 principate românești; vreun poftitor contemporan vrea vreo 3 334 mașini bengoase. Parcă mai folositor e când vreunul scrie 3 cărți... Au poftit unii s-ajungă primari !... Și au ajuns ! Mai rămâne competența și bunăvoința dar poftele celelalte au și început să și le arate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mereu, deseori și de unde nu te aștepți, așa că NATO nu s-a dizolvat, așa cum cereau unii. O îndelungată și tragică experiență a istoriei noastre ne-a învățat pe noi, românii, că nu este bine să fii singur sau izolat, pentru că poftitorii de pământ românesc au existat permanent. Ne trebuia, așadar, o umbrelă de vreme rea, și singura existentă era Alianța NATO. Drept urmare, am început să facem o curte asiduă Alianței Nord-Atlantice, dar aceasta, în mod firesc, punea condiții. În 1997, când
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
La mulți ani! Ce știi să faci? „Ciocoiul nu are o ocupație anume rezervată pentru sine“, nu iubește și nu poate practica nici o profesiune - spune Constantin Rădulescu-Motru, într un text din 1908. „Încarnare a dorinței de putere“, iubitor de ranguri, „poftitor de onoruri“, incapabil să depășească orizontul satisfacției imediate, ciocoiul nu-și pune problema dacă merită încrederea publică, dacă poziția lui socială corespunde unei îndemânări anume, dacă nevoia lui de a fi în fruntea bucatelor are acoperire într-o echivalentă nevoie
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de târâre, salt furtiv și scurgere băloasă. Simte prompt care sunt alianțele utile, cultivă, prin afinitate, ticăloși din aceeași stofă, manevrează inteligența ca pe o specie a vicleniei. Are nervi de oțel. N-are dubii, n-are insomnii. E oportunist, poftitor de titluri, recompense și fleici, e nerușinat, flasc, izinit și hain. Comparați cu el, ceilalți ticăloși au, aproape, față umană. Nu e nimic mai dezgustător și mai primejdios pentru un om și pentru un neam decât să se confrunte cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vede cât de greu cântărește nerecunoașterea de către România a independenței Kosovo! Trebuia recunoscută, într-un fel sau altul, contribuția postdecembristă a lui Vadim Tudor la demascarea planurilor diabolice ale naționalismului și șovinismului unguresc. Apelipsiții, bâțâitorii din coadă, făcătorii de plecăciuni, poftitorii de funcții și demnități nemeritate pot spune ce spun de obicei : că sunt deasupra mizeriilor politice, care le provoacă repulsie și greață. Iată că mutarea lui Boc spre stânga naționalistă, dacă a fost gândită într-un registru politic mai larg
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
începând cu cel mai des numit în Jurnal, V., adică Virgil, soțul și companionul de idei și de campanii. Rotirea de nume pe parapetul a o mie de zile este fantastică, propune amatorului de mică istorie vii satisfacții, iar sinelui poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a stirpei/ Ție, ispititoare Fiică a Omului,/ Ție, Răstignito în brațele/ poftitoare ale crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea trecătoare” (închinare). „Vinovata dragoste” a poetului schimbă așadar placa adorației. Nu fără a reveni însă de la convertirea venerică la stihurile unei cogitații asupra condiției umane critice, în care conceptul
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]