908 matches
-
Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
făcu legătura cu ce știa despre acesta: moartea propriului său părinte îl găsise tânăr și nepregătit pentru viață. Abia trecut de majorat, fusese înspăimântat când devenise stâlpul familiei - mama și două fete mari, gata de măritat, nemaivorbind de zecile de pogoane de pământ ce se cereau muncite! Norocul său fusese un om de încredere de-al tatălui, Ioniță, care primi mâna fetei celei mici împreună cu o pătrime din averea familiei. Acesta condusese ani buni gospodăria cu devotament, până ce Vidu se însurase
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
este demn să se căsătorească cu fiicele negustorului Marinache Vasilescu. În consecință, ce le mai trebuie și carte? Așa procedase și tatăl său cu cele două surori ale lui, Florica și Viorica. Le dăduse drept dotă la fiecare câte trei pogoane de pământ și fiind destul de frumușele, găsise pentru ele băieți buni care să le pețească. Au fost așa de buni încât s-au înțeles de minune între ei, și asociindu-se, au cumpărat împreună o batoză, cu care acum treierau
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433780091.html [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
s-a măritat cu Costel Aldea, pâinea lui Dumnezeu, învățator în comuna lui, Valea Teancului. Costel a murit tânăr de inima. Vasile Olărescu avea avere mare în Gura Nișcov și nu știu cum de cumpărase o sfoară de moșioară de 50 de pogoane în comuna Făurei din județul Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Brăila. El a împărțit averea lui în 8 și a dat la toți copii lui parte frățească, atât în Gura Nișcov, cât și în Făurei, unde mamii i-a revenit o livadă și o bucată de pământ arabil de 7 pogoane, plus în Gura Nișcov, o vie de viță altoită și o livadă mică de pruni de țuică. Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
servește și la evitarea udării spicelor în caz de ploaie, dar acest eveniment este extrem de rar în câmpia secetoasă a Burnazului. Două picioare așezate unul lângă celălalt formează o claie. După numărul clăilor oamenii pot aprecia recolta de boabe la pogonul secerat. Arșița soarelui în timpul secerișului este cumplită. În tot Burnazul nu mai există nici un copac. Pădurea nesfârșită de pe aceste locuri, cu desișul ei de stejari falnici, ce îi îngrozea pe turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau bice să ajungă la cele două pogoane cultivate cu grâu, situate la extremitatea estică a pădurii Lamba, nu departe de schela topografică ce marchează altitudinea de nouăzeci și cinci de metri față de nivelul mării. Jumuleau ei grâu până ce li se făcea foame. Atunci aprindeau focul sub pirostrii
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
fiecare dată mama lor. - Am obosit, răspundea unul dintre feciori. La un astfel de argument, Florica n-avea sufletul să-și mai certe fiii. După trei zile de chin ei nu reușiseră să jumulească grâul nici de pe o jumătate de pogon. Lui Traian Ciobanu, ce se întorcea într-o nămiază de pe Burnaz, i s-a făcut milă de copiii nașului său și a băgat cositoarea în lanul lor, terminând lucrarea într-un ceas. Anul trecut, alde Barbăneagră, din cauza paiului scurt, nu
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în poiana fierăriei mai ales duminica dimineața...” Toponimia împrejurărilor
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
chestie de care nu e niciunul vinovat. Pe ea, nu faptul că are mai mult de muncă o îngrijorează, ci răsturnarea tuturor planurilor. Dacă veneau și Ursarii la muncă, așa cum se înțeleseseră, în două zile ar fi terminat de prășit pogonul de porumb din Coturi. Așa, doar ei amândoi, or să dea cu sapa până vineri numai pe lotul acela. Iar pentru sfârșitul săptămânii se anunță ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
ploi mari, care nu se știe cât or să țină. E posibil chiar ca toată săptămâna viitoare să nu poată intra cu sapa pe loc. Și, dacă se întâmplă așa, nu e bine deloc, pentru că mai au de prășit un pogon și jumătate în Valea Largă, pe care, dacă se strică vremea, l-ar putea prinde prașila a doua, înainte s-o termine pe prima. Treaba asta cu prașilele este deosebit de importantă, când e vorba de porumb; trebuie efectuate cel puțin
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul tău, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Nu
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
unelte agricole de tot felul. Au trăit mult mai greu în vremurile comunismului. Averea lor a intrat în C.A.P. Le-a rămas doar casa trainică și încăpătoare, curtea cu câteva acareturi și o bucată de pământ de numai un pogon din marea grădină de odinioară. Au avut noroc că, după multă și nejustificată alergare, ploconire și răbdare dusă la extrem, au recuperat o bună parte din suprafața agricolă deținută cândva. Au avut documente legale, păstrate cu mare grijă, au avut
RĂSFOIND JURNALUL UNUI POLIȚIST de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1480793968.html [Corola-blog/BlogPost/382394_a_383723]
-
nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul bunicilor, trăia pe vremea copilăriei mele o familie foarte numeroasă. Li se dusese vestea pentru că în fiecare an li se năștea un copil. Nu erau chiar săraci. Aveau câteva pogoane de pământ, pe care tatăl trudea împreună cu băieții cei mari. Fetele mai răsărite vedeau de gospodărie, iar mama lor ostenea aducând pe lume prunci. Erau toți uniți de grijile familiei. Copiii se creșteau unii pe alții... Totuși, viața lor nu
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1418071076.html [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
crezând că doarme. Dar nu, căci se văzu înconjurat de ai săi pe dată. Abia atunci înțelese tâlcul vorbelor auzite în biserică... Îngenunchie în mijlocul bătăturii și mulțumi lui Dumnezeu pentru că-l făcuse a pricepe că femeia și copiii, gospodăria și pogoanele de pământ cu greu muncite, toate erau locul acela... Referință Bibliografică: LOCUL UNDE CERUL SE UNEȘTE CU PĂMÂNTUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1438, Anul IV, 08 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1418071076.html [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
în casa acestora, din care plecaseră cele două surori ale lui după ce s-au măritat. Toți patru munceau în CAP-ul din localitate. Roadele muncii lor era singura avere pe care o aveau, împreună cu grădina de aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s-
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
pregătesc omul pentru așezarea în tiparul satului. Dar Nică Ionașcu, tată-său, chemat pe nepregătite din lumea asta, nu prea lăsase mare lucru în urma lui. Câteva oi din prăsila celor scăpate de cuțitele tâlharilor lui Zanet și vreo două trei pogoane de pământ, mai mult pășune decât ogor bun pentru brăzdarul plugului. Cei doi boi cam îmbătrâniseră și nu prea mai aveau vlagă. Îi hrănea Ion degeaba. Mamă-sa l-ar fi îndemnat din toată inima pe fiu-său să se
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ăștia! Nu vezi cum se uită la mine? Plătesc eu, bă!”. Și a plătit de câteva ori Vasile, dar nu a realizat câți dușmani și‑a făcut prin gesturile sale filantropice. Cei cu adevărat nevoiași, care au avut cândva un pogon‑două de pământ, erau lipsiți de perspecti-vă. Sărăcia lor de ieri trecea prin timp la fel de‑ntunecată precum erau și fețele lor dezgustate de gândul cu grija zilei de mâine. Îl priveau chiorâș pe Vasile, până mai ieri „om de treabă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
generală, o grădiniță, un magazin alimentar... După alți trei ani de petiții, contestații și procese în primă instanță, care au secătuit bugetul, liniștea și speranțele familiei, Vasile a mai primit act de proprietate pe o bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o mică livadă întreținută de elevi și cadrele didactice care, fără alte obligații, beneficiau de recolta de fructe și de posibilitatea
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
pe lângă acapararea imobiliară a industriei și serviciilor, și agricultura românească reprezintă o importantă țintă pentru evreii de pretutindeni. Ion Marin, directorul publicației Ultima Oră, scria în aprilie 1998: " În Bărăgan, pământul se vinde pe nimic. Cu 2-3 milioane de lei pogonul, uneori nici atât, 200-300, maximum 400 de dolari. În vreme ce, în țările civilizate, prețul pământului, nici pe departe atât de roditor, este de zece până la o sută de ori mai mare. Preț pe care l-ar merita și pământul românesc, dacă tot
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
politicile antieconomice și antinaționale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei nații, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Prețul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim și mai exacți, un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o sută de kile, vândut în târg la Slobozia. Este o bătaie de joc la care nu credeam că se va ajunge. Joi, 9 aprilie 1998, la Antena
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
îi vede scrisul și se miră pentru talentul băiatului, rugând pe Călărașu să-i facă alt viitor. Cu chiu cu vai, Tudor Călărașu se hotărăște să-l înscrie la Școala Normală din Abrud. „Atât a dat tata pentru el, un pogon de pământ, oile le-a vândut fiindcă nu avea cine să se mai ducă cu ele” (relatarea Alboaicei, sora scriitorului). Băiatul este dus de Constantin Păun spre „marele oraș”, Abrud. Aici numărul locurilor fiind mai mare decât numărul de candidați
MARIN PREDA- COPILĂRIA ŞI ANII DE ŞCOALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_copilaria_si_an_ion_ionescu_bucovu_1365753758.html [Corola-blog/BlogPost/345834_a_347163]
-
fu cumplită! Te seacă la șomaj, de îl mai ai! Postești de apă până și în Rai! Adică, toate ploile pe-o lună, Și apa, plus canal - pe fapta bună - Te costă - ca spălat de tot, pe mâini - Cât cinci pogoane pe un an, de pâini - Amară-nghițitură, drept vă spui - Cât să te-abții de apa nimănui, Și să înghiți, dar tot pe bani, în sec, Lumina din Apus, curgând la bec! CÂNTECUL NEȘTIUTORULUI Aveți grijă ce vă doriți în
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1412060500.html [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
se-ntunecă, fulgerul sparge Bolta’ norată de fum funeral Vai, nu se mai văd ale lumii catarge Și noi nu mai ajungem la mal. Trecem desculți pe un pod de lumină Intrăm toți pe poarta acestui apus Ducem în spate pogoane de țină Mulți au plecat, puțini au ajuns. Se lasă iar noapte și sufletul știe Nu-i adăpost pentru el pe pamant Mulți se vor pierde de-acum prin pustie Puțini se întorc în Cuvânt. Referință Bibliografica: PODUL DE LUMINẰ
PODUL DE LUMINẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487004021.html [Corola-blog/BlogPost/382876_a_384205]
-
rămân tot mai mult în afara satelor 710. Sub raportul întinderii suprafețelor ocupate cu vii în județul Mehedinți trebuie să arătăm că în urma calculelor făcute, luând ca bază producția de vin obținută în întreg județul 711, precum și productivitatea medie a unui pogon de vie712 se poate aprecia că acestea se apropiau de 10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]