139 matches
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NĂZUINȚE DE ARGINT ȘI ÎNFĂPTUIRI DE AUR - UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar dacoromânii sunt în
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
amintirea unui amintir, gustă plăcerea unui plezir, dar nu poate năpârli spirale și, de dimineața până-n faptul serii, lustruiește bocancii Puterii. Plo-ua-l-ar Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe cherel cu toată lumea, ridică la rang de vorbire SUGHIȚUL.Ignoranța, cât îi pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oda_voda_moda.html [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
nu știe când se va termina această tragicomică reformă a bătutei pe loc și a învârtirii în cerc până la amețeală, după cum nimeni nu știe cum vor arăta avortonii acestei treceri de la comunismul atroce la postcomunismul feroce prin pohta ce-o pohtește pentru pescuitul în apele tot mai tulburi ale statului. Economiștii apuseni dau din umeri, iar foștii actuali economiști marxiști dau din colț în colț în căutarea unor soluții acceptabile pentru această halimă postcomunistă ce ține morțiș să i se spună
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
acolo au strâns oștile și au trimis un boiariu de au chemat pe Constandin Logofătul Brâncoveanu de la Curte, că rămăsese acolo. Și porunciră să aducă comișăi și al doilea cal domnesc. Și îndată ce sosi acolo ziseră cu toții: logofete, noi cu toții pohtim să ne fii Domn. El zise: de ce aș vrea eu cu domnia de vreme ce domn sunt în casa mea, numai trebuiaște să fiu. Iar ei ziseră: ne rugăm nu lăsa țara între alți oameni răi sau nebuni să o strice, ci
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
promoțiilor transmoderne: autoironia, cinismul, lectură placida a realului, ticăiala, lehamitea în reluări ludice etc. Firește, sunt bucăți citabile, unele de-a dreptul delectabile, încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1425016746.html [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
momentele cardinale ale istoriei lor românii și-au fost alături, demersul frățesc fiind lumina care i-a călăuzit în marile reușite și împliniri. Începând de la sinteza politică neîmplinită dar pilduitoare a lui Mihai Viteazul, care declama sibilinic „pohta ce-am pohtit, Ardealul, Moldova și Țara Românească”, continuând cu existența programelor și proiectelor comune de modernizare și „reformare a patriei”, cu unirea săvârșită parțial pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, toate s-au constituit în contraforții
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
e în stare meargă cu Bombardierul la cumpărături! Din greșeală, o fi căzut în cap din leagăn și înțelept ar fi să nu i se mai dea atenție. Cîinele care latră nu mușcă! Cu gîndul la Stalin, care făcea ce pohtea în Europa, l-a luat gura pe dinainte. Guralivii nu sînt de temut. Vorbele amenințătoare le ascund micimea și incapacitatea. Să ne temem de cei care tac și fac. Nu vă speriați de Rogozin! Se crede Titi-durul, dar e un
Bombardierul Tupolev 160, trecerea la ora Europei Centrale şi arma secretă a Chinei by http://uzp.org.ro/bombardierul-tupolev-160-trecerea-la-ora-europei-centrale-si-arma-secreta-chinei/ [Corola-blog/BlogPost/92914_a_94206]
-
27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii, cărturarii, personalitățile, începând
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
cel Mare, care, cu toate biruințele sale în războaie, refuzat de principalele puteri, nu a reușit să fie un jucător de prim plan în politica europeană, fiind nevoit până la urmă să plătească tribut turcilor. Sau,un Mihai Viteazul, care a „pohtit” reunirea provinciilor românești în vechiul stat al dacilor, vis pe care l-a realizat, dar l-a pierdut fulgerător, pierzându-și capul pentru această „pohtă”, întrucât nu a fost pe placul principalei puteri europene de la granițele viitoarei Marii Dacii. Apoi
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
după aceea, doamnelor și domnilor, cu o ciudată strategie tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societății românești. A promis în campanie ceva și în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce ați pohtit», grija ce ați avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupați de dosarele penalilor, și românii sunt indignați și revoltați
Klaus Iohannis se adresează Parlamentului. LIVE TEXT/VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102588_a_103880]
-
câștigată, îi dă posibilitatea ca la 1 noiembrie să intre aureolat de glorie în Alba Iulia. Dieta Transilvaniei îl recunoaște ca Guvernator Imperial. În luna mai, anul următor, bătălia de la Bacău îi aduce Moldova sub ascultare. Unirea, „pohta ce-a pohtit-o”, era realizată! A fost proclamat Domn al Țării Românești, Ardealului și toată Țara Moldovei în 6 iulie 1600. Această reușită, în condiții care o făceau puțin credibilă, fiind vorba de crearea unui centru de putere politică, economică și militară
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
suntem în faza? Și pentru cine vrem să mai trăim? Sunt candele - atâtea - în română, Românul, fiecare, cu a lui, Și alții ce încearcă, si le-aduna, Să cântărim pe limbile oricui Această Românie - Dacie bună, Aceasta temelie ce-am pohtit, De a ne ține viața, împreună, Cu toată Omenirea de iubit! CÂNTECUL PACIENTULUI Lăsați copiii, totuși, să se joace! Nu-i tot dotați și înarmați, din ou, Cu tot ce e mai otrăvit, și nou, Cu strâmbe minți, si culmi
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1426130055.html [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Mihai Viteazul cu sarmale din carne de berbec. Lui Mihai nu i-au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
au plăcut și de aici dandanaua de la Călugăreni. Supărat, Mihai i-a chemat pe frații Buzești și le-a spus: ia să-mi faceți voi niște sarmale așa cum pohtesc eu! Ăștia , au făcut sarmale din carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
respectivă, în același scop ca și cel istoric: De a atrage atenția Divanului adunat să aleagă altă Domnie, că cea veche nu s-a săvârșit încă de pe fața pământului, că ea mai stă în tron și, indiferent de ce-ar pohti dumnealor boierii din Divan, își va exercita voința de a-și lăsa urmaș un mădular care să-l continue ca nărav și să-i continue familia politică a fărădelegilor. Ce argumente am ca să probez că e cadavrul binecunoscutului nostru aparat
CADAVRUL DIN FEREASTRĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_cadavrul_din_fereastra_corneliu_leu_1346015385.html [Corola-blog/BlogPost/355275_a_356604]
-
Rucărului, ca linie simplă și solară. Are si apă întinsă și dealuri și munte în partea care se leagă de continent, pentru că este de fapt, ca articulație geografică, o peninsulă. Și indicatoarele afișează: Peninsula Monterey! Pe la vremea când Mihai Viteazul “pohtea ce-a pohtit” și a și înfăptuit sinteza sa genială de unitate politică a tustrelor țări românești - din păcate vremelnică, exploratorul spaniol Sebastian Vizcaina a acostat în golf și a numit zona după contele de Monte Rey, vicerege al Noii
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
simplă și solară. Are si apă întinsă și dealuri și munte în partea care se leagă de continent, pentru că este de fapt, ca articulație geografică, o peninsulă. Și indicatoarele afișează: Peninsula Monterey! Pe la vremea când Mihai Viteazul “pohtea ce-a pohtit” și a și înfăptuit sinteza sa genială de unitate politică a tustrelor țări românești - din păcate vremelnică, exploratorul spaniol Sebastian Vizcaina a acostat în golf și a numit zona după contele de Monte Rey, vicerege al Noii Spanii, administrația chivernisind
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
care nu se îndoaie nici atunci când corpul are nevoie de elasticitate pentru a trimite o minge mică într-o poartă apărată chiar și de către arbitri mărunți. „România a spulberat Polonia. Click aici să vezi grozăvia”, ăstă e titlul ce-l pohtește orice link online, asta-i ofranda clickului digital, atingerea degetului divin dintr-un Michelangelo modern, în drum spre vizitatorii unici care te duc instant în paradisul accesărilor. Nu, nu am zdrobit Polonia, nu am făcut instrucție, nimic din toate clișeele
„Clic aici” și o să vedeți aur curat by https://republica.ro/zclick-aici-c-i-o-sa-vedec-i-aur-curat [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
pls.... hai să vedem! 1. “lumea ne dă bilă albă și știe mai bine” 2. “nu mai cânți că înainte, esti cu ochii după bani” și, ca un corolar, “dacă banul nu îți vine, nici valoare n-ai!” btw, daca pohtești la o descindere în zona de rezidență (așa cum ți-i scrisă în buletin) pentru o cercetare calitativa, ai deja un mușteriu pentru însoțire! florin salam? nu văd nici un florim salam în clip... e drept că minune asta seamănă un pic
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
LEU are în frază un umor ucigător, subtil, pentru că textul are în sinea lui un mesaj copleșitor : spaima de fantomelor trecutului ! Dar să rămînem în sfera umorului grandios prin subtilitatea lui ! Iată ce zice în continuare : « ...indiferent de ce-ar pohti dumnealor, boierii din Divan, își va exercita voința de a-și lăsa urmă un mădular , care să-l continue ca nărav și să-i continue familia politică a fărădelegilor. » Conotația aici este tot un fel de sula calului, ca la
FIGURA DOMNITORULUI MORT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Figura_domnitorului_mort_ioan_lila_1346062498.html [Corola-blog/BlogPost/355283_a_356612]
-
de stabilit temeiul învinuirii. Într-o scrisoare către egumenul mânăstirii Brâncoveni, prin care cerea o contribuție la plătirea ploconului împărătesc, Constantin Brâncoveanu se pronunța asupra alegerii sale ca domn: „Ne-am ridicat domn iar domnia mea aceasta nu aș fi pohtit, că știe sfinția ta că de nici unele lipsă n-am fost ci ca un domn eram la casa mea ... și pentru ca să vină nișcari străini domni asupra țării și a săracilor să-i necăjească fără milă și să pustiască țara, pentru
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
ar fi fost lăsate astfel în mâinile otomanilor. O altă idee criticată este cea a unirii celor trei țări române, profesorul afirmând că în Evul Mediu nu exista niciun astfel de proiect, deci unirea nu putea fi „pohta ce-a pohtit” domnitorul. Ideea că Mihai Viteazul a unificat cele trei țări române la anul 1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai Viteazul peste cele
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
sus a posterului, În centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
române literare. Aici apare pentru prima dată numele român în locul muntenescului rumân. 5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii: Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească”: Scrisoarea soldatului Cocrișel care, prins de dușmani, se roagă să fie răscumpărat.
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
și s-a dezvelit o placă comemorativa de marmură pe zidul de piatră ce înconjoară incinta bisericii, din inițiativa parohului Ioan Hapenciuc. Pe această placă se află următoarea inscripție în limba românească veche: ""Urmând pildă svânta și râvna ce au pohtit la rădicarea den temelie a acestei biseici domnești, dăm știre tuturor locuitorilor pământului românesc că den curgerea vremii șanț ani 650 preste zidirea ei. Iar noi cei vremelnici trăitori am scris spre laudă și pomenirea acelor vremi în târgul Șiretului
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]