KorAP: Find »[drukola/base=polifag & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 >

42 matches

Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084

Clipele. Cât timp i-a trebuit pomului Să se înalțe din acea sămânță Care a rodit. Cât soare, câtă ploaie, Ce vânt l-a unduit, Omizile cad leneșe Și-n șirul lor solemn, Pornesc agale, Spre alt susținător Al vieții polifage, Căci cel lăsat în urmă, Curând, culcat de vânt, El vreascuri se va face. București, 07.04.2013 notă: sincer, prima mea poezie; eu scriu proză, romane istorice; am simțit astăzi să scriu aceste umile versuri. Referință Bibliografică: Din pom

DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Din_pom_un_brat_de_vreascuri_stefan_lucian_muresanu_1365323207.html [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
Corola-website/Science/316186_a_317515

scrisă de Daniel Way, cu desene de Steve Dillon, a apărut în paralel cu a doua serie solo din "Wolverine". În ciuda unor înterpretări greșite care susțin că Len Wein a intenționat mai întâi ca Logan să fie un pui de polifag american supus mutațiilor și care a fost obligat să evolueze în formă umanoidă de către High Evolutionary, însă Wein a negat cu tărie acest lucru: În "X-Men" #98 (din aprilie 1976), o analiză biologică a lui Wolverine susține că el era

Wolverine (2017) [Corola-website/Science/316186_a_317515]
aprilie 1976), o analiză biologică a lui Wolverine susține că el era cumva diferit de ceilalți X-Men, iar în "X-Men" #103, Wolverine spune că nu crede în spiriduși, la care îi răspunde spiridușul: "Poate că nici spiridușii nu cred în polifagi vorbitori." Într-un articol despre evoluția lui Wolverine inclus într-o retipărire din 1986 a revistei "Incredibilul Hulk" #180-181, intitulat " Incredibilul Hulk și Wolverine", Cockrum a spus că a intenționat să îl facă High Evolutionary să joace un rol vital

Wolverine (2017) [Corola-website/Science/316186_a_317515]
să își dea silința să facă față situațiilor în care durerea extremă este inevitabilă. Fiind unul dintre personajele principale de la Marvel, Wolverine a fost adaptat și re-imaginat de multe ori. De exemplu, un număr din "Exiluri" cuprindea o planetă de polifagi americani. În "Marvel Mangaverse", Wolverine este chiar fondatorul echipei X-Men. În "Marvel Zombies", Wolverine este un zombi, alături de alte personaje importante de la Marvel. Benzile desenate Ultimate Marvel au încercat să îl fixeze pe Wolverine în titlul "Ultimate X-Men" de la început

Wolverine (2017) [Corola-website/Science/316186_a_317515]
Corola-website/Science/333685_a_335014

cu greutatea corpului lor. Ciclurile lor de activitate constau adesea dintr-un ciclu constant de hrănire pentru a-și umple stomacul, urmat de mai multe ore de odihnă și digestie înainte de începerea unui nou ciclu de alimentare. Unele specii sunt polifage: șoarecii scurmători de pădure ("Myodes") se hrănesc cu diferite frunze, semințe și insecte, iar în hrana șoarecilor de câmp ("Microtus arvalis") au fost identificate circa 400 specii de plante. Șoarecii de munte ("Dinaromys") și șoarecii de zăpadă ("Chionomys") fac rezerve

Arvicoline (2017) [Corola-website/Science/333685_a_335014]
Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221

citiți o propoziție 100 Ultimul pas: testul francezului de pe stradă 101 Strălucire absolută 102 3. Barosul de catifea. Un mesaj irezistibil 107 Tendința dominantă: declinul încrederii 107 Înțelepciunea lui Cole 111 Cea mai rapidă cale de a fi crezut 112 Polifagul american și principiul confortului 113 Cum să citiți o listă preferențială 114 Cum să citiți o listă preferențială (partea a doua) 117 Mânuirea unui baros de catifea 118 Un joc de-a datul și luatul 120 De ce vânzarea agresivă a

[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
în acele persoane. Recunoașterea unei slăbiciuni îi face plăcere și îl dezarmează pe client, ajutând la stabilirea unui teren comun de pe care poate fi construită o bună relație. Π A nu vinde este de multe ori cea mai bună strategie. Polifagul american și principiul confortuluitc " Polifagul american și principiul confortului" Cum aleg clienții? Pentru a descifra această enigmă, să luăm un client - Adam Stenavich - și să vedem cum și-a ales facultatea. Cercetările arată că elevii care se gândesc să urmeze

[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
slăbiciuni îi face plăcere și îl dezarmează pe client, ajutând la stabilirea unui teren comun de pe care poate fi construită o bună relație. Π A nu vinde este de multe ori cea mai bună strategie. Polifagul american și principiul confortuluitc " Polifagul american și principiul confortului" Cum aleg clienții? Pentru a descifra această enigmă, să luăm un client - Adam Stenavich - și să vedem cum și-a ales facultatea. Cercetările arată că elevii care se gândesc să urmeze o facultate sunt cel mai

[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

Ca paraziți, la coropișnițe se citează unele specii de nematozi (Oxyurius, Telestonum) și acarieni (Neothrombium, Caloglyphus, Rhizoglyphus), iar ca prădători diferite păsări (grauri, ciori etc.) și mamifere (cârtița, chițcanii etc.). Plante atacate și mod de dăunare. Coropișnița este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rubens Nees. și Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai reduse decât cele cauzate de Mamestra brassicae L. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri de prevenire și curative ca și pentru buha verzei - Mamestra

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
număr de 28 genuri și specii parasite la Liriomyza trifolii Burg. Importanța economic ce contribuie la reducerea populațiilor acestui dăunător sunt speciile Dacnusa sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
locurile umbrite și umede. În condiții de câmp are 2 - 3 generații pe an. Activează în timpul nopții, iar ziua se retrag în straturile superficiale ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature se transformă în protonimfe și apoi deutonimfe, după care apar adulții. Factorii care limitează populațiile de Tetranychus usticae Koch. sunt prezentați în fig. 21. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
C, perioada de incubație 6 zile, stadiile larvare 6,1 zile. Tripsul comun este frecvent în anii călduroși și secetoși, densitatea maximă a tripșilor se înregistrează în lunile iulie și august. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Tartra Alexandrina, 1966). Dintre insectele parasite, Lăcătușu Matilda și colab., situează pe primul loc himenopterele proctotrupide: Parocodrus apteroginus Hal. și Phaenoserphus fuscipes Hal. Plante atacate și mod de dăunare. Produc pagube atât adulții, dar mai ales larvele. Este un dăunător polifag, ce atacă plante din familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
crispatoria L., Itoplectis melanocephala Grav., Netelia testaacea Grav., Rhogas dimidiatus Spin., Rhogas rossicus Kok., Rhogas testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
echilibru biologic natural. Ca parazit oofag se citează Trochogramma evanescens Westw. La larve și pupe sunt speciile Ophion bilineatus Say., Amblyteles comes Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
scăzute. Transmiterea nematodului de la un an la altul se face prin sol și materialul de plantat infestat. Nematodul este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
optime la temperaturi de 20 - 250 C și umiditate de 80 - 90 %, când durata unei generații este de 13 - 15 zile. De obicei, stadiul de hipopus apare când vremea devine nefavorabilă. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Dintre legume atacă, usturoiul, ceapa, morcovul, ciupercile etc., atât în câmp, cât și în depozite. În câmp, plantele atacate prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de nematodul bulbilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn. Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
care pot contribui la limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae Sin: Graphosoma italieum Mull, Graphosoma nigrolineata L. Graphosoma ochracea Rey., Cimex lineatus L. Răspândire. Este frecventă în Europa, cu excepția zonelor nordice. În țara noastră se întâlnește

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
II-a apar în cursul lunii iulie. Ei au un zbor greoi și de scurtă durată. Literatura de specialitate semnalează la musca morcovului două specii de himenoptere parazite: Chorebus gracilys și Basalys triforma. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag, ce atacă în special rădăcinile de morcov, pătrunjel și păstârnac. Larvele rod galerii sinuoase în rădăcini (fig. 43 c). În aceste galerii se instalează secundar bacterii și ciuperci saprofite, care produc putrezirea rădăcinilor. Poate produce pagube în culturile de consum

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
a fost de 9140 C (Trotuș Elena, 1997). Specia Delia platura Meig. prezintă ca parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]