95 matches
-
de observare și atenȚionare a populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
de observare și atenȚionare a populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
în goarnă stridentă și tobă vulgară, cîntărețul Oltului a preferat rarefierea și autosuprimarea discursului liric. După ce a slujit un ideal național legitim, a avut decența de-a nu-și implica poezia în aranjamentele de partid, în strategiile năzuind la privilegii politicești. Prețuitor al bardului transilvan, E. Lovinescu consemna cu generalizatoare amărăciune dezerțiunea sa literară în numele unei falacioase "ascensiuni" sociale: "Numirea unui scriitor ca ministru nu este, prin urmare, o ascensiune, ci o coborîre din domeniul eternului în domeniul vremelnicului și al
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
numeroase și nu o dată tortuoase, viclene căi omului de litere. Fibra sa de incredul, de inadaptabil, de, uneori, răzvrătit, dacă nu bate în direcția transcendenței, se afirmă cu prisosință (poate cu un secret năduf compensator) în sfera relațiilor cu puterea politicească actuală, și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau mai elegant", o asemenea emoție mesianică mobilează psihologia oricărui membru al confreriei în cauză. Ex-premierul vădește, cu toate acestea, un avantaj explicitat prin aceeași referință similiteologică: "Măcar Radu Vasile
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
numeroase și nu o dată tortuoase, viclene căi omului de litere. Fibra sa de incredul, de inadaptabil, de, uneori, răzvrătit, dacă nu bate în direcția transcendenței, se afirmă cu prisosință (poate cu un secret năduf compensator) în sfera relațiilor cu puterea politicească actuală, și ea răsfrîntă în cărți de rememorare, de un, ca și inevitabil, răsfăț, dar și de interes sub semnul irepresibilului senzațional: "un foarte incitant (și la modă) fenomen care joacă între literatura culiselor (...), literaturizare, mărturie-document și analiză retrospectivă (natural
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
culise". Să fie asta o scuză sau doar un tertip de poetică memorialistică? Cît îl privește pe Radu Vasile, ipochimenul posedă ca ax moral-productiv "sentimentul predestinării", defel original de altminteri, deoarece cum l-ai putea smulge din sufletul simandicoasei tagme politicești? Cu sfială sau fără jenă, discret sau pe față, grotesc sau mai elegant", o asemenea emoție mesianică mobilează psihologia oricărui membru al confreriei în cauză. Ex-premierul vădește, cu toate acestea, un avantaj explicitat prin aceeași referință similiteologică: "Măcar Radu Vasile
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
pe sub gene? Vru să se-ntoarcă și să transpună în practică ceea ce simțea, când deodată papagalul cârâi scurt: — Stai liniștită, Ruxăndriță! „Fire-ai a dracului de cioară împuțită!” gândi cu ură tânăra doamnă, plecându-și cu sfiiciune ochii. Episodul 80 POLITICEȘTI Cele spuse de Metodiu părură a-l interesa pe Sima-Vodă. Fără să-și dea seama, căzu pe gânduri. Vârsta înaintată, oboseala, tracasările zilnice, incursiunile cazacilor peste Nistru, tinerețea nepotolită a Ruxăndriței, junghiurile din șale și masa copioasă îl făcură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu vi se pare că forțați logica și insultați adevărul? Memoriul este semnat de câțiva scriitori importanți din această țară, printre ei - i-am citat deja - N. Breban și Augustin Buzura. Din lașitate, din teamă, din șiretenie politicianistă, din diplomație politicească evitați să-i numiți. Mă agresați pe mine, pentru că nu am unde să vă răspund repede, nici cum să vă periclitez pozițiile politice pe care le dețineți. Frumos, nu? Curajoși intelectuali, bravi bărbați politici! Stăm bine, foarte bine, stimați confrați
OCHIUL MAGIC MINTE DE ÎNGHEAŢĂ APELE de EUGEN SIMION în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363034_a_364363]
-
sclavie... În acest caz cine le-a dat? Satana sau Moise? Bibliografie 1 - "Iar după canonul 73 al soborului din Cartagina, slobozirile robilor se cade a se propovădui în Biserică." (Pidalion, tâlcuire la canonul apostolic 82) TÂLCUIRE Fiindcă după legile politicești, slobozenia robilor este un lucru ce nu are preț, pentru aceasta când urma a se face mărturisire pentru ea, trebuia a se înfățișa cinci sau și mai mulți martori pentru ca să se adeverească dovada. Aceasta însă o surpă sfântul sinod, și
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine! Veichiul lui Dumnezău, prea puternicul nostru împărat, voește ca
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
în Dobrogea, adică destul de departe de centrele sud-slave și cele slave-austriece. În această privință, semnificative sunt proclamația lui Wittgenstein către „locuitorii” Moldovei și Valahiei și răspunsul la acțiunile bulgarilor. După ce îl înfățișa pe țar ca „ocrotitor” al românilor, a căror „politicească ființă” urma să fie decisă prin tratate, deci nu pe altă cale, proclamația invită pe „locuitori” „a ajutora mișcările armiei și a o îndestula pre ea la cele neapărate trebuințe”, precizând că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eseul Cercare de voroavă, după Al. Pope, cuprinzând reflecții asupra relației om-natură, un rechizitoriu făcut războiului și comportamentului inuman al conchistadorilor spanioli, dar și un elogiu adus rațiunii umane. În aceeași categorie a preocupărilor se înscrie și traducerea lucrării Privire politicească a Evropii toate din anul 1825 de Pierre d’Herbigny, studiu analitic incluzând observații și comentarii asupra situației socio-economico-politice a continentului. Dincolo de interesul cunoașterii propriu-zise a unor astfel de scrieri, traducerile lui C., cu toate că au circulat în versiune manuscrisă, au
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
surprinse automatismele de limbaj și de gândire, suspiciunea generalizată, uniformizarea identităților. I. complică materialul la nivelul structurării, spărgând cronologia (de exemplu, prin inversarea relației dintre Prolog și Epilog), introducând în casetele care precedă capitolele pasaje dintr-o Condică țivilă sau politicească tipărită la 1833 sau din propriul volum Rezervație naturală, speculând ambiguitățile ce se nasc din ideea de puzzle recompus la mai multe mâini. Suplimentar, autorul introduce în subsolul unor pagini considerații despre romanul pe care ar intenționa să-l scrie
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
care scriitorul Îl are În raport cu Puterea, este foarte instructiv de văzut presa anilor ’60: scriitorul face pași care nu sunt nici aceia eroici, ci pași mărunți, uneori plecând de la sintagme ale puterii pe care Însă cu abilitate, de data aceasta politicească, ajunge să le răstălmăcească. În 1965, scriitorii obțin ca Într-un document oficial al Conferinței Scriitorilor, care era și un document oficial al Puterii, să se scrie că va fi promovată literatura de valoare. În comparație cu 1960, nu mai mult, când
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar rezistență literară” (Disidență și rezistență, 7/1991). Tot pentru primatul creației durabile pledează și editorialul Revanșa logosului: în situația în care „asaltul mass-media ne ispitește cu iluzia participării la istorie” iar „ura, patimile politicești [...], impulsul vindicativ pustiesc”, salvarea se află în „lumea spiritului, singura capabilă, după lecția lui Noica, să convertească răul în bine” (4/1992). Pe parcursul mai multor numere Platon Pardău analizează piața cărții - ce și cum citim, sensul interpretării, „coruperea cititorului de către
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
autor convertit la creștinism, care atacă iudaismul, numită, în tălmăcirea tipărită la Iași în 1771, Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor. Un indiciu al înclinațiilor literare ale lui D. sunt și cele câteva zeci de „stihuri politicești” ce prefațează textul tălmăcirii. Prin ordinul generalului P. A. Rumeanțev adresat mitropolitului Gavriil Callimachi, D. este însărcinat cu traducerea unei lucrări legislative, Nacazul (1767), care conținea o pledoarie în favoarea monarhului luminat, reprezentat de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Tradusă
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
grecește și tipărită la Iași, cu ajutorul mitropolitului Gavriil Callimachi, precum și câteva traduceri anonime, păstrate în copii manuscrise. Tălmăcirile, realizate prin intermediare grecești, au în vedere scrieri de mare circulație în epocă: Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771; Învățătură
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
stenic omagiu indirect revistelor de odinioară. Dar cum arăta această viață? Era ea la fel de improbabilă și de automată ca un film mut? Asachi făcuse o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină, dar și „povățuiri despre economia câmpului (...) despre mai buna lucrare a câmpului, a pometelor, a viilor, a stupilor, a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scris în latină, slavonă și polonă mai multe prefețe, memorii și lucrări erudite de polemică teologică. Prefața slavonă la Triod ales (Kiev, 1631), închinată domnitorului Moise Movilă, conține idei comparabile cu cele din Învățăturile lui Neagoe Basarab..., privitoare la îndatoririle „politicești și duhovnicești” ale conducătorului țării. Prefața altui Triod, tot din 1631, dedicată protectorului Toma Zamoiski, aduce informații istorice despre Movilești, în context polonez. Cuvânt duhovnicesc (Kiev, 1645) este editarea în polonă a discursului ținut la nunta domnească de la Iași. Opera
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
și Leon Gheuca (1786) își pun, de asemenea, amprenta asupra culegerii de pilde, deschisă intervențiilor prin natura structurii sale. Într-un manuscris, varianta din epoca brâncovenească este legată de câteva capitole dintr-o lucrare a lui Samuil Micu despre „învățătura politicească”. Dar ecoul cel mai important se identifică în scrierile fraților Golești: Dinicu Golescu, Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote (1826) și Iordache Golescu, Pilde
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
după 1840, mai multe opuscule normative în domeniu (Noul doxastar, Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești sau Gramatica melodică, Irmologhiu sau Catavasier). Mărturisește însă că a început să se gândească și la altceva, la „câte o carte din cele politicești”, ca să-și umple timpul și să-și câștige existența. Cântărindu-și atent talentul, dar și pentru că știa aproape tot despre „cetitorul” mediu, în grațiile căruia era interesat să intre, P. își asumă rolul de receptacul al gusturilor literare și muzicale
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
philosophiae recentioris usibus iuventutis scholasticae. Prima parte - Loghica adecă Partea cea cuvântătoare a filosofiei - apare la Buda ( 1799), a doua - Legile firei, ithica și politica sau Filosofia cea lucrătoare (I-II) - la Sibiu (1800), iar celelalte - Invățătura metafizicei și Invățătura politicească - rămân în manuscris până în 1966. Contribuția sa esențială constă în prezentarea într-o formă accesibilă a ideilor, în urmărirea permanentă a scopului explicit de creare a unei baze teoretice pentru scopuri practice. Versiunea lui M. este departe de a fi
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
afierosiri, adecă danii aceștii sfinte mănăstiri, locuri de casă i de dugheni și altele”... Numai că blestemul este trimis și “asupra celor ce vor ști sau vor fi văzutu sau vor fi simțit câtu de puțin, ori parte bisericească ori politicească de nu vor mărturisi adevărul în frica lui Dumnezău, ce cu lăcomie și nedreptate de vor tăgădui, zicem unii ca aceia socotindu-să ca niște furi de cele sfinte să fie blestemați”... ― Întrebarea firească vine de la sine, fiule. Ce a păzit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a înțelepciunii, care...îl face pe tot omul...a pricepe legea cea pravoslavnică, a pricopsi pe oameni cu înfrumusețarea vorbirii, și practica cuvintelor,...a se face preoți iscusiți și dascăli învățați, de la care curge mult folos, atât bisericesc cât și politicesc. În domnia întâia...am făcut acest așezământ, rânduind și așezând să fie școale cu patru dascăli: una elinească...și alta slavonească și alta românească, iar leafa dascălilor se orânduise asupra boierilor cu boierii și a dregătorilor. Dar...cu acest așezământ
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]