376 matches
-
de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII-lea este plină de această credință" despre pomi care înfloresc în noaptea de Crăciun. Amintește, de asemenea, opinia medicului silezian Philip Iacob Sachs despre aceeași problemă și citează o pagină dintr-o predică a predicatorului vienez
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Creangă". Și, cum pe seama unui scriitor de asemenea importanță puțină mitologie nu strică, să începem cu o amintire aparte a mai vîrstnicului său contemporan, Gr. Alexandrescu. Neputîndu-și explica prea bine "colorația atît de vie, sugestivă și naturală" a originalului autor "poporal", fabulistul și prietenii îl însărcinează pe profesorul Gruber a-l cerceta mai îndeaproape. "Distinsul observator", preocupat de psihologia experimentală cu aplicații în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
C. Negruzzi); "Ei! bravo! Acu văd și eu că ești bărbat, om verde, colea, care rupe mîța-n două" (V. Alecsandri); într-o notă din Poezii populare, tot Alecsandri precizează că: "un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei". De la curaj și forță la decizia efectivă e un pas mic, evoluția semantică a expresiei fiind perfect explicabilă. Astăzi, varianta a rupe mîța în două este destul de rar folosită; cel puțin pe internet, ea apare
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
vremii acum... 100 ani „«Păstorul»“, noua societate de economie și credit pe acțiuni din Timișoara, cartierul Fabric, își începe activitatea la 1 ianuarie 1904“. (Temesvarer Zeitung din 29 decembrie 1903). „Moartea unui filoromân. Luigi Cazavillan, directorul și proprietarul celui mai poporal și mai răspândit ziar din România, «Universul“, a răposat vinerea trecută în etate de numai 51 ani“. (Controla din 31 decembrie 1903). 75 ani „Societatea Filarmonică «C. D. Loga» din Timișoara a debutat cu primul ei concert simfonic, în sala
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
pe seama Greciei“. (Controla din 17 ianuarie 1904). 75 ani „O casă a presei românești în America. Românii din Canton, Ohio, grupați în Societatea «Traian și Iuliu Maniu», au deschis campania pentru vinderea de acțiuni pentru ridicarea palatului «America», ținând adunări poporale în acest scop“. (Voința Banatului din 13 ianuarie 1929). „Reglementări la taximetre. Consiliul orășenesc Timișoara și Asociația proprietarilor de taximetre, în urma unor plângeri din partea călătorilor, a hotărât că în viitor șoferul mașinii n-are dreptul să apeleze la ajutorul unui
Agenda2004-2-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/281917_a_283246]
-
a respirației, vocii și trupului. Acest curs este menit să ofere actorilor și studenților un impuls pozitiv în propria lor devenire“, precizează Secretariatul literar al T.G.S.T. din presa vremii acum... 100 ani „A apărut «Limba maghiară», manual pentru elevii școalelor poporale române, de Iuliu Groșforean, învățător în Galșa și Iosif Moldovan, învățător în Arad“. (Controla din 4 decembrie 1904). „Magnat nou. Grația Majestății Sale l-a ajuns pe actualul comite suprem al orașului și comitatului Timiș, Dl. Dr. Molnar Viktor și
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
o detenție la Văcărești. Moare, uitat și rău văzut de opinia publică, în 1925, la 77 de ani. În timpul vieții opera să n-a fost apreciată la înaltă ei valoare estetică. Încă junimiștii îl socotiseră, pentru scrierile de început, "scriitor poporal" și de acest calificativ n-a putut scăpa. Asta deși, prin cîteva nuvele și povestiri (Popa Tanda, Scormon, Gura satului, apoi, în 1884 Pădureanca) Slavici e un mare prozator, de o înaltă artisticitate. Nici apariția, în 1894, în foiletonul Vetrei
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
atunci în Edițiunea școlară a Autorilor Români. Iată cuprinsul: Alexandri Vas(ile), Alexandrescu Gr., Bălcescu, Biblia din 1688, Bolintineanu, Cantemir, Coresi, Costin Miron, Donici și alții, Dosoftei, Ivireanul Antim, Kogălniceanu Enaki, Milescu Spătaru, Neculcea Ioan, Negruzzi Const., Odobescu Alex, Poesii poporale, Ureche, Varlaam. * Tot Coresi Ion, "originar din insula Hio", a mai imprimat, tot la Brașov, - unde nu știu dacă are un bust că al lui Honterus de lîngă Biserică Neagră, - Omiliarul, tot în 1577, ca și Tetravanghelul în 1560-'61
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
ei fiind, de fapt, realizatorii ziarului conservator (la care, din 1878, a lucrat și Caragiale), deși, din ianuarie 1878, conducătorii partidului numesc pe I.A. Zizin Cantacuzino redactor șef. Junimiștii au găsit în creația lui Slavici o expresie a literaturii poporale dorită și cultivată de ei. Fata de birău (care mai avea și meritul de a ironiza pedantismul cărturăresc și etimologismul latinizant), și, apoi, masiv, basmele și poveștile folclorice, le verifica, desigur, aprecierea dintîi. Cînd Convorbirile sau Timpul încep să-i
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
seamă, în problema limbii. La acest capitol, cel mai mult avut în vedere, formulează câteva principii lingvistice, pe baza cărora privește mersul limbii române de la cronicari până în actualitatea sa, unde constată o degradare, care în loc să urmeze limba vorbită (bijuteriile poeziei "poporale") și cea scrisă "veche și-nțeleaptă", s-a recurs la gramatici latinizante și alte "iscodiri ale închipuirii", dar "nici teoriile italiene ale vestitului revoluționar Eliade, nici sistemele ardelene n-au prins rădăcină". Chiar și Steaua Dunării , unde a colaborat Russo
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
această operă, mereu ispititoare, printr-o critică «de sistem», pretențioasă, negreșit constrîngătoare, livrînd savantlîcuri sau dacă o putem savura și descifra printr-o lectură strict «de plăcere», gustînd fervoarea spunerii și acel Creangă al aparențelor, expediat sub eticheta de scriitor poporal”. Dacă excluderea ultimei ar fi o aberație, să admitem că și „savantlîcurile” psihanaliștilor și ezoteriș- tilor se pot dovedi atracțioase. E vorba de abordarea operei în duhul unei „gratuități” speculative, precum o construcție de cărți de joc de o delicată
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
rezistența în timp a creației eminesciene"). în editoriale vine vorba adesea de Caragiale, Slavici, T. Maiorescu și, o dată, autorul ține să reamintească radioascultătorilor debuturile marilor scriitori intrate în legendă: Poeziile populare ale Românilor culese de V. Alecsandri. Titlul exact Poezii poporale, Balade, Cântece bătrânești, adunate și îndreptate... (1852), Poeziile lui Eminescu (1883), Poeziile lui Octavian Goga (1905), Plumb de G. Bacovia (1916), Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi (1927), Joc secund de Ion Barbu (1930), Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare de
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai clar este furnizat de Cîntarea României, o proză poetică pînă de curînd considerată drept operă emblematică a autorului, în realitate o
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
Suceava Mihai Eminescu, A. D. Xenopol, T. T. Burada, Petru Poni, Ion Bianu, Ion Bogdan, G. Bogdan-Duică, C. I. Istrati, Gavriil Musicescu, Ion Kalinderu, Sextil Pușcariu, Gustav Weigand. Ilarie Chendi i-a recenzat înmormântarea la români (1892), iar G. Bogdan-Duică, Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), Leca Morariu i-a relevat preocupările de istorie literară, Pompiliu Constantinescu îl socotea cap de serie al celor "care au procedat la o inventariere impresionantă a folclorului național, adunând și clasificând o vastă producție de unde ar
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
epopei biografice cu timbru irepetabil. În enumerarea amănunțită și riguroasă a opiniilor pe care succesivele generații de critici le-au rostit despre Creangă, Eugen Simion nu-și începe pledoaria cu Călinescu, ci cu junimiștii (care vedeau în Creangă un „autor poporal“, talentat, dar de speță inferioară), iar ideea care răzbate din carte e următoarea: Creangă a încetat de mult să mai fie un simplu autor, el a devenit un personaj literar a cărui biografie trece în operă și a cărui operă
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
gratula, tot întrun august, de-acum 141 (sic!) de ani, cu vorbele rămase celebre: și-acel rege-al poeziei... De ce era Alecsandri rege? Până ca Eminescu să-i facă recunoscătoare cunoștință, publicase, în ’52 și ’53, două volume de Poezii poporale. Tot în ’53 apar Doine-leși lăcrămioare-le. În ’68, „Convorbiri”-le publică pasteluri. Îi apăruse bună parte din ciclul „Chirițelor” și „Dacia literară” îi tipărise, încă din 1840, Buchetiera de la Florența. E o schiță de operă care se poate, de
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Un manuscris inedit din 1953 reconstituie istoria longevivei mișcări de la gazeta „Cuvântul Satelor“ „Douăzeci de ani încheiați a apărut fără întrerupere «Cuvântul Satelor» gazeta poporală fondată de plugarii din Banat. La 26 octombrie 1926 i-am subscris actul de constituire în comuna Șoșdea, iar la 1 Decembrie același an, foaia lor a plecat la drum din Lugoj în 11 000 de exemplare, spre toate regiunile
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
mare. Ne permitem să afirmăm și de astă dată, că gazeta noastră «Cuvântul Satelor» are printre cetitorii ei pe cei mai luminați țărani din Bănat. Numai așa are înțeles să publicăm un studiu ca «Introducerea în Antroposofie» într-o gazetă poporală” - sunt rândurile surprinzătoare scrise de I. Ciucurel în 10 ianuarie 1936. La fel cum sunt și cele din manuscrisul publicat acum: „Astfel, gazeta noastră a arătat, că la școala superioară de știință spirituală dela Goetheneam-ul din Dornbach, este și o
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
celorlalte confesiuni și ai instituțiunilor culturale.“ Textele literare sunt povestea „Pajura“ (care începe astfel: „Știu o poveste mândră și frumoasă,/S’ascultați și dumneavoastră. Căci: Cine ascultă, multe ‘nvață/ Cine va dormi, bine se va odihni. “), un grupaj de „Poesii poporale“, povestea „Comoara lui Pintea“, snoava „Despre etatea omului“ (despe care se precizează că este „După A. B.“ - la celelte texte nu sunt indicate sursa sau autorul), povestea „Adam și Eva“, poezia populară „Dorule“, grupajul de curiozități „De toate“ („Ce este
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
despre lărgirea dreptului de alegător la Dietă, subscrișii, pentru a da ocaziune și poporațiune din comitatul Făgărașului, își exprimă voința în această cestiune de cea mai mare importanță pentru cetățeanul patriei, și avem onoarea de a Vă comunica la Adunarea Poporală ce se va ținea Duminică în 13 Septemvrie, anul curent la orele 12 în Piața Mare din Făgăraș, obiectivele: 1. Constituirea adunarei, alegerea președintelui, vicepreședintelui și a doi notari ai Primăriei. 2. Dezbateri asupra situațiunei politice. 3. Propunerea de a
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
iar în zilele de sărbătoare, și duminică între 5 și 10 dimineața“. (Temesvarer Zeitung din 20 mai 1905). „Daruri pentru biserică și școală. Binemeritatul nostru bărbat, dl. Emanuil Ungureanu, a binevoit a ne pune la dispoziție 6 bucăți din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» spre distribuire între elevii mai diligenți ai școalei noastre“. (Drapelul din 21 mai 1905). 75 ani „Curs de sudură electrică. Dl. dr. Micloși Corneliu, directorul întreprinderii de tramvaie electrice din Timișoara, a inițiat un curs de specializare pentru
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
avea loc la Csatad (com. Torontal) inaugurarea statuei marelui poet german N. Lenau“. (Drapelul din 2 iunie 1905). 75 ani „Palatul Cultural. Ni se comunică, cum că sfințirea Palatului Cultural din Reșița Română, se va face în cadrul unor mărețe festivități poporale, în ziua de Sf. Petru - 29 iunie a. c.“. (Voința Banatului din 1 iunie 1930). „Prima expoziție de ciocolată la Timișoara. Cu ocazia deschiderii noii cofetării «Select» din cartierul Iosefin, se organizează o expoziție de ciocolată“. (Temesvári Hírlap din 4
Agenda2005-22-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283737_a_285066]