30 matches
-
până la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soartă, în ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și a altor popoare. De altă parte, întreg mediul epicii noastre poporane arată că această credință nu smulge din suflete resortul adânc omenesc de a reacționa acolo unde, ca în situația din Miorița, lucrul ar fi posibil” Autor al unor sinteze de estetică filosofică și literară, Liviu Rusu (1935) analizează „sensul existenței
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit (...) harnicul și modestul cleric" a fost redescoperit, a sporit însutit în valoare prin publicarea unuia din cele mai uriașe, complexe și tulburătoare manuscrise ale sale, Botanica poporană română (vol. I literele A-F, ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice Botanica, indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în Precuvîntare la Ornitologia populară română: „A mai vorbi despre însemnătatea literaturei populare cred că nu este de trebuință, căci în ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al țărănimii românești”; Amintirile dezvăluie cu strălucire „complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă”; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat „poporanitatea”; „Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte...”3; atenției critice se impune mereu „același rapsodism, pe care o stilizare încăpățânată l-a rafinat, fără să-l denatureze.” 4 Streinu observă la un moment dat cu subtilitate discrepanța ce s-a creat între
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
afirmă Maior, din limbile vechilor popoare ale Italiei, deși „cele mai multe sunt din limba latină”. În felul aceste este indusă ideea că tot ce este nelatin în limba română este doar aparent nelatin. „Trebuie să ne raportăm la limba latină cea poporană, nu la cea gramaticească; numai acelora li se pare a nu fi multe cuvinte latine în limba română, care alătură limba română cu limba latină cea gramaticească, și nu socotesc de limba latină cea poporană”. Este suficient, spune Maior, să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
raportăm la limba latină cea poporană, nu la cea gramaticească; numai acelora li se pare a nu fi multe cuvinte latine în limba română, care alătură limba română cu limba latină cea gramaticească, și nu socotesc de limba latină cea poporană”. Este suficient, spune Maior, să înlocuiești alfabetul chirilic cu cel latin pentru a ajunge la rădăcina latină populară a cuvintelor aparent nelatine ale limbii române. Dintre toate limbile romanice, doar româna continuă latina populară constituită, cum am văzut, în spațiul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
adânc interesele politice și economice ale Republicei Ucrainene. Întrucât o bună parte din teritoriul Basarabiei este ocupat de către armatele române și chestiunea cui va aparține în viitor Basarabia poate fi obiectul discuției la Conferința de pace de la București, guvernul Republicei Poporane Ucrainene găsește că discuția asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici 66 1918, martie 16/29, Chișinău. Notă de protest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
asupra acestei chestiuni și soluționarea ei poate avea loc numai cu participarea și consimțământul reprezentanților guvernului ucrainean. Președintele Consiliului Miniștrilor Poporani și ministrul de Externe, V. Golubovici 66 1918, martie 16/29, Chișinău. Notă de protest trimisă de guvernul Republicii Poporane Moldovenești Republicii Ucrainiene Sfatul Țării, Parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada Centrală și întreg poporul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ruptă în folosul altui stat. 3. Întrucât Republica Moldovenească acordă pe teritoriul său naționalității ucrainene și celorlalte naționalități autonomie național-culturală personală, moldovenilor de peste Nistru trebuie să li se acorde aceleași drepturi în Republica Ucraineană. 4. Până la adunarea poporană, guvernul Republicei Poporane Moldovenești se bazează în întregime pe platforma anunțată în declarația Sfatului Țării din 2 decembrie 1917 și 24 ianuarie 1918. Secretar al Sfatului Țării, B. Epuri Anghel Saligny 68 1918, martie 27/aprilie 9, Chișinău. Declarația oficială a Sfatului Țării
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
restrâns, este de remarcat predilecția acestuia pentru acest gen muzical. În momentul scrierii articolului se face observația că muzica pur modernistă nu este gustată 154. Despre Pictura fineză, Horia Oprișan spune că "totul în Finlanda, chiar și arta așa numită poporană, este de esență suedeză"155. Arta contemporană finlandeză își trage rădăcinile din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la artiștii suedezi care au locuit în Finlanda. Dorința de a-și câștiga independența nu s-a manifestat doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
februarie 1870. Suprimarea (cauzată de atacurile directe la adresa monarhiei) nu îl descurajează, așa că înființează imediat revista "Columna lui Traian", care deși, inițial, avea apariții frecvente și un profil enciclopedic ajunge, cu vremea, să se specializeze în "istorie, linguistica și psicologie poporana", apărând lunar. Aceasta va fi cea mai importantă publicație a lui Hașdeu și, în același timp, cea mai longevivă, rezistând până în anul 1883. În paginile ei s-au tipărit unele dintre cele mai însemnate studii și materiale hasdeiene. 1.5
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ocupă de fenomene numeroase, surprinse în starea lor naturală. Filologia clasică are ca obiect cultură clasică dispusă în trei "cercuri": (1) Etică clasică; (2) Literatura și arta clasicității; (3) Limba clasică. Filologia comparativa inversează această ordine, punând accentul pe "limba poporana" (ibid., pp. 20-21). Trebuie să mai remarcam, totodată, ca Hașdeu avea o concepție foarte largă, în sens antropologic, despre atribuțiile filologiei în întregul ei: "Filologia în genere studiază manifestațiunile tendinței firești a omului de a cunoaște toate și de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rând, limba populară. Așa se face că, în cadrul acestui tip de filologie, trebuie delimitata și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să constituie, și credem că vor ajunge odată și ele a constitui două ramure tot atât de bine determinate ale
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri ar trebui să constituie, și credem că vor ajunge odată și ele a constitui două ramure tot atât de bine determinate ale filologiei comparative că și linguistica, s-a introdus de câtva timp și a început
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
comentează cuvântul nebun 40 și expresiile a căuta nod în papura, respectiv a zbura că gândul. Reproduc aici cel de-al doilea exemplu, care probează și vastă cultură a lui Hașdeu: "Negreșit, dar ce să-i faci! așa crede filosofia poporana, care niciodată nu caută nod în papura... A căuta nod în papura, iată nu un cuvânt, ci o frază întreaga. Un idiotism absolutamente identic există în limba latină: "în scirpo nodum quaerere". Fest reproduce versul lui Enniu: "Quaerunt în scirpo
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
filologice de Hugo Schuchardt [1877], Ediție îngrijita, studiu introductiv și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1983. Hașdeu 1879/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Cuvente den bătrâni, Tomul ÎI, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporana cea nescrisa. Studiu de filologie comparativa [1879], Ediție îngrijita și note de G. Mihăilă, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1984. Hașdeu 1881/1984 = B. Petriceicu Hașdeu, Istoria limbei române, Partea I. Principie de linguistica, în Cuvente din bătrâni, Tomul III
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala pentru istoria, linguistica și psicologia poporana. Sub direcțiunea dlui B.P. Hașdeu, Neue Serie, III, 1882], recenzie publicată în "Zeitschrift für Romanische Philologie", 1884, VIII. Band, pp. 143-146. Mihăilă 1983 = G. Mihăilă, Operă lingvistică și filologica a lui B.P. Hașdeu, în Hașdeu 1877/1983, pp. 7-58 [studiu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al țărănimii românești"; Amintirile dezvăluie cu strălucire "complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă"; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat "poporanitatea"; "Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte..."; atenției critice se impune mereu "același rapsodism, pe care o stilizare încăpățânată l-a rafinat, fără să-l denatureze." Streinu observă la un moment dat cu subtilitate discrepanța ce s-a creat între portretul biografic
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
creația populară de orice fel. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că junimiștii ar fi minimalizat arta lui Slavici. Dimpotrivă, i-au acordat, prin cei chemați să se rostească, prețuirea cuvenită. Pentru Maiorescu, tipul acesta de literatură cu adevărat poporană, adică țărănească, era nu numai demn de mare stimă, dar chiar singur potrivit pentru momentul respectiv din ciclul evolutiv românesc, pentru că oferă material ideal pentru o artă specifică și reprezentativă. Nu scria Maiorescu în 1882 "de aceea susținem acum noi
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
și savoarea, pitorescul unei lumi amestecate, unde școli de renume, palate, instituții se ridicau din mai nimic. Cartea lui cea mai cunoscută (punându-le în umbră pe cele, nu mai puțin de cercetat, de rețete de demult, și ultrarafinate, și poporane), Bucureștii de altădată, a apărut la Editura ziarului Universul, în patru volume, în 1927, 1928, 1930 și 1932, după ce se tipărise în foiletoane, în presa vremii. Pe la sfârșitul anilor ‘80, Tiberiu și Aristița Avramescu (dispărută între timp) au început o
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
Excepția pe care o aminteam îl privește pe Simeon Florea Marian, care, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a adunat o serie de date folclorice referitoare la paltin, în monumentala sa lucrare în 12 volume Botanica poporană română, rămasă până de curând în manuscris (4). Pentru început, voi consemna câteva aspecte istorice și filologice. Denumirile românești (arțar, paltin) care desemnează această specie dendrologică din familia Aceraceae provin, se pare (52), prin metateză, din denumirea sa în limba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la urmă, Artur Gorovei și-a publicat și corpusul de ghicitori (9), și lucrarea de botanică populară (10), pe când Botanica poporană... a lui Simeon Fl. Marian a rămas, în mod inexplicabil, inedită (11). Abia de curând, în 2008-2010, la peste un secol de la trecerea folcloristului Marian în neființă, a apărut Botanica poporană română în trei volume (13). O operă de etnografie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
9), și lucrarea de botanică populară (10), pe când Botanica poporană... a lui Simeon Fl. Marian a rămas, în mod inexplicabil, inedită (11). Abia de curând, în 2008-2010, la peste un secol de la trecerea folcloristului Marian în neființă, a apărut Botanica poporană română în trei volume (13). O operă de etnografie botanică românească de amploarea și de valoarea celei elaborate de folcloristul bucovinean nu a mai fost scrisă și, foarte probabil, nici nu va mai fi. În 1907, la moartea lui Simeon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
LUMINA, publicație apărută la Monastir (Bitolia), lunar, din ianuarie 1903 până în august 1908, având subtitlul „Revista poporana a românilor din Imperiul Otoman”. L. este condusă de N. Batzaria (până în august 1904), apoi de Ion D. Arginteanu (până în decembrie 1905), urmat de Dumitru Cosmulei (până în decembrie 1906) și de C.I. Cosmescu; secretar de redacție este Steriu G. Ciumetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]
-
din acest punct de vedere Academia Cațavencu a făcut, vreme de două decenii, coperți și poante memorabile, unice și de nedepășit. Partea de redacție ruptă și transferată la Kamikadze, la fel ca și toate încercările mai mult sau mai puțin poporane ale lui Mircea Dinescu (Plai cu boi și Aspirina săracului) nu a reușit să păstreze tensiunea creativă, tupeul asociativ și condimentul lingvistic inovativ de la revista de bază. Erau ani când Academia Cațavencu a fost singura nădejde și singura supapă împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]